Antisemitism

Antisemitism

Orice curent sau idee nationalista se loveste de o tendinta tot mai acuta astazi, globalizarea, care tinde spre anularea oricaror particularitati locale, nationale, în ciuda celor afirmate de mentorii "noii ordini", care sustin ca este vorba doar de un schimb reciproc avantajos.

Istoria ne arata însa ca nu este deloc reciproc avantajoasa aceasta "noua ordine". Sa ne gândim în primul rând la promotorii acestei ordini, considerând ca nu sunt sionistii (desi am gresi), ci sunt, spre exemplu, americanii. Ar accepta ei o colaborare cu statele mici sau ar fi mai degraba o integrare fortata în ordinea pe care ei ne-o propun si impun? Oare nu avem exemplele razboaielor din Coreea, Vietnam, Iu 18218g612s goslavia, Golful Persic? Ce a fost, daca nu impunerea abuziva a interesului financiar si politic în numele pacii, al bunastarii si al întelegerii? Aceste fapte, prin ele însele, sunt strigatoare la cer, nemaifiind necesar nici un comentariu. Noi de ce trebuie sa înghitim ideile lor demagogice?

Cine ar vrea sa distruga ideea de nationalism, ideea de traditie? Un om cu constiinta de neam treaza? Un om care simte ca apartine unui suflet comun, îmbogatit de jertfele înaintasilor? Este greu de crezut, desi în mijlocul educatiei care i se ofera astazi neofitului în ale politicii, mintea este atât de confuza încât nu mai stie ce este bun si rau pentru el, pentru altii. Snobismul îi face astazi pe oameni sa accepte o idee pentru "ca asa e la americani", fara sa o treaca prin filtrul ratiunii.

Ne punem în acest context întrebarea daca evreul sionist are constiinta apartenentei la poporul în mijlocul caruia traieste (american, francez, român)? Este gata sa faca un cât de mic sacrificiu pentru natia care l-a hranit? Raspunsul ni-l putem da si singuri.

Fiind lipsiti de suflet, s-au robit banului si, fiind animati de convingerea ca detin controlul asupra aurului, cred ca îsi pot permite orice la acest nivel (material). Ei aveau astfel tot interesul sa creeze o societate robita banului, care este în mâna lor. Acest lucru nu este prea greu de realizat, marea majoritate a mijloacelor de comunicare fiind în mâna evreilor sionisti, amintind aici doar marile televiziuni occidentale: NBC, fondat în 1926 de evreul David Sarhoff; CBS, care are ca presedinte pe evreul Wiliam Paley; ABC, presedinte fiind evreul Leonard Goldenson.

Cele mai mari companii de film sunt fondate si controlate de catre evrei. Ce spirit crestin ar fi putut denatura în asemenea hal arta cinematografica, încât sa poti viziona numai filme violente, cu crime si homosexuali etc.?

Marile trusturi de presa sunt controlate sau conduse de evrei. 97% din editorii evrei sionisti propaga prin aceste mijloace, care se vor "de informare", adulterul, avortul, homosexualitatea.

Putini stiu ca cele doua partide ale "democratiei" americane: (50% din bugetul P. Democrat si 25% din bugetul P. Republican) sunt finantate de catre evrei. si cine plateste da tonul, nu?

Patria sionismului este peste tot, în orice regiune, în orice stat în care îsi pot face jocul. Sionistul este un om universal, fapt ce n-ar deranja pe nimeni daca nu s-ar interveni în politica si interesele altor (celorlalte) popoare. Conform Zohar-ului evreii sunt sortiti sa conduca lumea, afirmându-se ca atunci când Israel va scutura dominatia neevreilor Dumnezeu se va coborî. Ar putea fi un motiv întemeiat sa lupte pentru dominatie, nu?

Lumea s-ar fi asteptat ca dupa înfiintarea statului Israel sa nu mai existe nici o problema evreiasca. Aceasta problema s-a acutizat însa în umbra mitului evreilor, prezentati ca prigoniti ai soartei, ai razboiului (produs si finantat tot de ei) ca niste martiri care nu merita sa mai fie blamati.

Nu este un secret faptul ca la ora actuala evreii detin controlul asupra finantelor (prin banci), asupra mijloacelor de informare (în mare parte), deci asupra opiniei publice. Cum vi-l închipuiti pe acest evreu, care detine un asemenea control si o asemenea putere, ca suporta ideea ca fiii sai sa fie educati în scoli crestine, în spirit crestin (caci traiesc în cadrul unui stat crestin)? Când detii puterea este normal sa doresti sa-ti impui legea!

Luând cunostinta cu textul Protocoalelor, cu atrocitatile pe care le-au savârsit si le mai savârsesc împotriva arabilor în Palestina, credeti ca au de gând sa se poarte altfel cu alte popoare (care pentru ei nu sunt decât niste goimi)?

A existat o formatie de muzica rock în anii '60 care promova si încuraja dezmatul, consumul de droguri, libertinajul destructiv, producând la acea vreme stupoare si consternare celor cu o cât de mica doza de bun simt. Dupa un astfel de concert care îndemna la incest si crima (vezi "The Doors" cu piesa "The End"), nimeni nu mai dorea sa încheie contracte cu ei. S-a gasit totusi un sponsor, o casa de discuri care apartinea magnatului sionist Rotschild. Probabil stiti ca seful acestei formatii, Jim Morrison, fanul si modelul de nonconformism a milioane de tineri a murit de o supradoza de stupefiante. Oare Rotschild de dragul binelui a finantat aceasta formatie? Exemple de acest gen, în care se promoveaza si se finanteaza non-arta, "estetica" urâtului, a maleficului, în numele noului, a liberalismului, se gasesc în toate domeniile artei, mai bine zis a ceea ce a mai ramas din arta.

În schimb domnii sionisti pozeaza tot timpul în victime, apostrofându-i în fel si chip pe cei care îndraznesc sa li se opuna, nu de dragul opozitiei, ci din dorinta de a pastra intacta moralitatea, natiunea, legitatea transmisa de veacuri.

Lecturând "Memoriile" lui Alexandru safran, fost sef Rabin al comunitatii evreiesti din România în perioada celui de-al doilea razboi mondial, nu este greu de dedus sentimentul pe care-l poarta românilor, analizând judecata pripita a evenimentelor, insultele pe care cu darnicie le ofera acestora. Referindu-se la senatorii români, el nu ezita sa-i numeasca "fiare salbatice" neuitând nici un moment sa aminteasca cititorului prin câte pericole a trecut în mijlocul acestora. Nu ezita sa-l numeasca dictator fascist pe marele român Ion Antonescu, nu ezita sa faca greseli de interpretare. Depanându-si amintirile referitor la o perioada, e drept, destul de tulbure, el nu atribuie nici o vina evreilor, ei fiind acei napastuiti care au fost nevoiti sa vina în România si pe care românul nemilos i-a prigonit de-a lungul istoriei.

Evreul Leon Volovici, într-o lucrare privind problema evreiasca în România anilor '30, insulta fara remuscari oamenii de cultura ai vremii care, în "obsesia lor maniaca", considera evreii o problema. Astfel, N.C.Paulescu, ilustru fiziolog român, descoperitor al insulinei, este categorisit drept "un caz interesant de antisemitism visceral obsesiv" care "atinge forme delirante". (Leon Volovici, "Ideologia nationalista si <problema evreiasca> în România anilor '30", Editura Humanitas, Bucuresti, 1995, pag.49). Domnul Volovici a uitat sa aminteasca faptul ca acestui "caz visceral" i-a fost refuzat premiul Nobel tocmai pentru faptul ca s-a legat de cei care "n-au nici o vina": evreii!

Atunci, toti cei care pun în discutie problema evreiasca sunt obsedati si maniaci, problema constituind-o faptul ca lista cuprinde nume de rasunet: M. Eminescu, V. Alecsandri, Vasile Conta, B. P. Hasdeu, N. Iorga, A. C. Cuza, M. Eliade, E. Cioran, C. Noica, O. Goga, etc. Cam multi viscerali!!!

Am urmarit probabil, majoritatea dintre noi, emisiunile de la ProTV de ziua nationala a României, 1 Decembrie 1997. S-a remarcat cu tristete ca nu s-a facut nici macar o aluzie cu privire la acest eveniment, prezentându-ni-se în schimb "importante" concursuri si jocuri care nu puteau fi întrerupte. Sa ne amintim si de emisiunile de Craciun difuzate la aceea si televiziune. Nu s-a amintit nimic cu privire la semnificatia reala a acestei sarbatori: nasterea Domnului Iisus Cristos. Asistam la o laicizare treptata a acestei sarbatori crestine (si nu numai), vorbindu-se doar despre Mos Craciun si despre cadourile pe care le vom primi. Cum ramâne cu îmbogatirea sufletului, aspect "uitat" sau evitat? Sa fie oare cauza originea etnica (iudaica) a domnului Tatulici? Sa mai amintim si de Florin Calinescu?

Pe 6 decembrie 1997, de Sfântul Nicolae, în Piata Universitatii a avut loc un mare festival. Bineînteles, nu s-a pomenit nimic despre semnificatia sarbatorii crestine, având loc acelasi fenomen de laicizare. Este mult mai greu sa-i spui omului: "de mâine sa nu mai vorbesti despre Iisus", dar, substituind motivul real al sarbatorii cu un altul placut, care corespunde planurilor de dezcrestinare, este mult mai simplu si nici nu se observa.

Toate acestea se petrec sub privirile noastre îngaduitoare, iar daca vreun om bine intentionat se opune, i se pune fara drept de apel eticheta: "antisemit". Asa s-a nascut acest termen, care desemneaza bravul aparator al fiintei sale nationale si morale în ochii contemporanilor, trecând adesea ca fiind conservator, învechit, un om care nu vrea sa fie în pas cu lumea. Dar pâna la urma cine este "anti-"? Nu cumva sionistul care vrea sa schimbe ordinea existenta, considerata a fi învechita? Asa-zisul antisemit, în contextul realitatilor, ne apare ca fiind de fapt un "pro", un aparator si nu un distrugator. El n-o sa mearga niciodata în Israel sa faca acolo ordine sau sa intervina în politica. Nu va merge nici în alt stat, ramânând doar în "scumpa" lui tara. Cum poate fi el atunci antisemit?

si nu trebuie sa uitam ca semitii sunt si arabii. Are acest patriot numit antisemit vreo rafuiala cu arabii? Nu! În schimb, dupa cele ce se petrec în Israel, chiar evreii sunt antiarabi, deci antisemiti! Vedeti, domnilor, unde se ajunge daca ne jucam cu termenii?