De ce filosofia politica

De ce filosofia politica?

De ce este necesara filosofia politica? De ce este necesara o reflexie asupra fundamentelor vietii politice, sau una asupra conceptelor fundamentale care ne ghideaza viata ca membri ai ceta# 10410e43k 5;ii? Nu exista un unic raspuns la aceasta īntrebare. Iata īnsa doua raspunsuri posibile.

Primul dintre ele a fost dat cu peste 60 de ani īn urma de Ernst Cassirer īn cartea sa despre "mitul statului".

Filosofia politica, teoria politica si mitul statului

Cassirer subliniaza mai īntāi distinctia care exista īntre activitatile teoretice ale omului si cele politice. Primele sunt abordate prin metode rationale. Nu acelasi lucru se īntāmpla si īn cazul celor din urma.

"Aruncānd o privire asupra vietii noastre culturale, sesizam imediat ca exista doua domenii separate printr-un abis. Cānd e vorba de actiunea politica, omul pare sa aplice cu totul alte reguli decāt cele recunoscute īn activitatile lui pur teoretice. Nimeni n-ar rezolva o problema tehnica sau una stintifica prin metodele recomandate si aplicate īn solutionarea problemelor politice. Īn primul caz, nu puatem alege decāt o metoda rationala. Aceasta este domeniul gāndirii rationale si el pare sa se extinda īn mod constant. Zi de zi asistam la noi si nemaiāntālnite victorii ale cunoasterii stiintifice si tehnice. Īnsa, īn viata practica si sociala a omului, gāndirea rationala pare sa fi fost irevocabil īnvinsa."(pg. 23-24)

Īn viziunea lui Cassirer exista un alt mod de gāndire care impregneaza viata noastra politica si aceasta provine de la mit. Un fenomen comun oricarei culturi umane, un mod de a explica realitatea care porneste de la irational si incomprehensibil dar care este, totusi, irezistibil, mitul a fost īndelung discutat de sociologi, istorici ai religiilor si filosofi. Cassirer analizeaza unele dintre ele, punānd īn evidenta interesante similitudini privind originea profunda a miturilor - de dincolo de limbaj sau de ratiune, din elemente fundamentale de comportament, ritualizate , din fiziologia emotiilor primordiale , din viata afectiva a omului . Mitul este organizarea si rationalizarea - sau macar punerea īn discurs si īn poveste - a acestor emotii primordiale. Este, īn acelasi timp, cel mai vechi mod de existenta īn lume. Īn viziunea lui Cassirer, teoria politica apare īn opozitie directa cu gāndirea mitica. Eliminarea "fabulosului" este preocuparea fundamentala a filosofilor Greciei antice, de la primii sofisti pāna la Socrate si dincolo de el.

" Poate ca nu exista nici o tensiune sau un conflict mai mare īn istoria culturii intelectuale grecesti decāt īntre gāndirea sofista si cea socratica. Īnsa, īn ciuda acestui confluct, sofistii si Socrate au cazut de acord īn privinta unui postulat fundamental. Ei erau convinsi ca primul deziderat al oricarei teorii filosofice este o teorie rationala despre natura umana. Toate celelalte probleme pe care le tratase pāna atunci filosofia socratica au fost declarate ca fiind secundare si subsumate acesteia....Ţelul lor comun era acela de a "umaniza" filosofia, de a transforma cosmogonia si ontologia īn antropologie."

Pentru Cassirer, filosofia politica antica sau medievala este o īncercare umana progresiva si continua de eliberare de sub dominatia mitului, de rationalizare a existentului, inclusiv a existentei politice. Teoria politica s-a opus mitului chiar de la īnceputuri: Republica lui Platon marcānd un moment esential al acestei rupturi. Desi Platon este el īnsusi un creator de mituri, īn cetatea ideala nu este loc pentru poeti. Cassirer explica acest aparent paradox pornind de la interesul platonician pentru un stat īntemeiat rational.

"Platon avea de rezolvat o problema total diferita de a oricarui reformator politic. Nu putea īnlocui, pur si simplu, un sistem politic sau de guvernamānt cu un altul, mai bun. El trebuia sa introduca īn gāndirea politica o noua metoda si un nou postulat. Pentru a crea o teorie rationala a statului trbeuia sa taie raul de la radacina: sa distruga puterea mitului."

Cassirer sustine ca īn viziunea lui Platon, respingerea mitului este motivata de interesul pentru fundamentarea rationala a unei teorii a dreptatii. Forta mitului, caracterul lui irational, potentialul de dezordine si putere īl fac pe acesta incompatibil cu un stat organizat rational "dupa dreptate". Īntr-o viziune originala asupra teoriei lui Platon, Cassirer sugereaza ca "dreptatea" este opusul oricarei "dorinte de putere". De partea primeia sta ratiunea. De partea celeilalte, mitul .

Cassirer face o istorie a receptarilor lui Platon īn Evul Mediu, mai īntāi, iar apoi īn Renastere si īn epoca moderna. Teoria politica rationalista a medievalilor este progresiv īnlocuita cu variante īn care elementele mitice īsi fac din nou aparitia. Batalia īntre ratiune si mit este tot mai importanta īn perioada Romantismului pentru a deveni actuala si radicala īn secolul XX.