Gandirea antichitatii si ganditori reprezentativi

I. Istoria gandirii umane

Omul,ca fiinta rationala,cauta sa cunoasca si sa explice tot ceea ce-l inconjoara apoi sa stabileasca reguli, principii,legi generale .La inceput,omul reactioneaza instinctiv,insa cu timpul,dupa ce acumuleaza experienta,gandirea i se dezvolta;cercetarea instinctiva ajutata de gandire si de vointa ,da nastere filosofiei.

Din punct de vedere etimologic,cuvantul filosofie inseamna intelepciune,dar nu in mod special intelepciune-stiinta,ci doar dragoste (philo) de aceasta intelepciune ; pentru vechii greci ,chiar sophia reprezentand o stiinta.

La inceputul oranduirii comunei primitive,nu se poate vorbi despre filosofie;omul primitiv fiind preocupat mai tot timpul cu procurarea celor necesare vietii,nu avea timp pentru a reflecta , insa odata cu evolutia vietii sociale , chiar in comuna primitiva au inceput sa se diferentieze astfel ,cunostintele religioase, artistice etc , conturandu-se astfel ideile filosofice referitoare la existenta umana . Omul primitiv a gandit prin sirul de imagini ce se prezentau singure , el actionand in acord cu emotiile provocate de ele;dupa cum afirma si Seneca: ,,O imaginatie puternica produce evenimentul ''.

Primul nivel al gandirii este considerat ca fiind imaginatia sau gandirea preconceptionala. Destramarea societatii primi 414c24e tive a fost marcata in momentul in care munca fizica a fost separata de cea intelectuala trecandu-se la societatea sclavagista .Odata cu evolutia vietii sociale,au inceput sa se contureze chiar in conceptiile primitive cunostintele religioase , morale si odata cu ele, ideile filosofice.

Curs de filozofie , A. Verges , p..8

Filosofie , conf .univ. Nicolae Dragoi , p..8 ,9 ,10.

II. Diviziunea istoriei filosofice

In studiul istoriei filosofiei se parcurg trei etape:istoria veche,istoria medie si istoria filosofiei moderne. Istoria veche este cuprinsa intre anii 600 i.Hr.-750 d.Hr., aceasta perioada fiind subdivizata in trei:

1. Epoca antisocratica,cuprinsa intre anii 600-450 i.Hr.,in care gandirea umana cerceteaza si explica originea lumii, forta si elementele care i-au dat nastere; folosindu-se de ipoteze, punand astfel bazele dogmatismului.

2. Epoca greaca este cuprinsa intre anii 450-300 i.Hr.-de la Socrate pana la prima scoala alexandrina-cand filosofia a devenit antropologica, adica studiind evolutia omului.

3. Epoca greco-romana-crestina,cuprinsa intre anii 300 i.Hr.-750d.Hr.-din primul secol alexandrin pana la Cicerone si dupa aceea pana la Sf. Ion Damaschin. In acea perioada sistemele vechi au fost inlocuite treptat prin credinte religioase, preotii crestini asociind religia cu filosofia ;credinta cu stiinta.

Istoria medie sau scolastica intre secolele IX-XV,se subdivide in patru epoci.

Istoria filosofiei moderne incepe odata cu renasterea artei si literaturii clasice ,cand aproape toate sistemele vechii filosofii grecesti reinnoiesc sub forme alterate :platonismul devine cabalism ,magie si teosofie (1550) care dau constiintei o valoare absoluta si gandirii o existenta independenta.

Filosofia contemporana apare in sec.al XIX - lea , reprezentata de F.Hegel , pesimistul Arthur Schoppenhauer, A.Comte, Darwin, Huxley, S.Mill .

III. Gandirea antica

Istoria filosofiei antice , Teodorescu Dem , p:11-16

Istoria gandirii libere , Trousson Raymond , p:11-14

Platon , opere , vol .I, p.26

Odata descoperit,spiritul filosofic isi extindea domeniul in mitologie si conceptii poetice,asa numita filozofie mitica,poetica,filosofia gnomica-despre viata cotidiana. 

In alianta cu popoarele orientale, filosofia greaca a fost obligata sa adopte diferitele doctrine filosofice si religii care au fost reunite in mod fortat ignorandu-se deosebirile dintre ele,deci ,ajungandu-se la sincretism.

Filosofii greci sunt recunoscuti ca maestrii pentru posteritate,datorita spiritului de cercetare si examinare,prin aspectul de eleganta de a expune totul conform conditiilor ,bunului gust si al stiintei.

Primele cercetari ale filosofiei grecesti urmaresc relatia dintre fenomene si obiecte, natura si lumea fiind punctele de plecare,avand caracter cosmogonic ,adica explicand in mod mistic originea Universului.

Locuitorii vechii Indii s-au distins de timpuriu prin arte ,industrie si stiinte.

Societatea era impartita in patru caste ; religia si filosofia s-au impartit in secte ,cele mai importante fiind brahmanismul si budismul.

Prima doctrina in India a fost politeismul -fortele naturii fiind concepute de om fiind dotate cu inteligenta, dupa care gandirea indiana a trecut la panteism (credinta in Dumnezeu),acesta constituind fondul religiei brahmanice.

Treimea indiana este reprezentata astfel:in masura in care creeaza,Dumnezeu este Brahma ;in masura in care distruge , El este Siva ; in masura in care conserva El este Visnu.

Morala religiei brahmanice nu situeaza in libertate adevarata natura a binelui; in ordinea sociala, ea consfinteste impartirea nedreapta in caste, ducand astfel la despotismul sacerdotal .

Principalii filosofi independenti au fost:Kapila , Patndjali si Gautama ,care a stabilit regulile logicii sau mai exact ale rationarii in lucrarea sa ,, Nyaya'' (din care unii sustin ca s-a inspirat Aristotel) si doctrinele marelui reformator Buddha. Metafizica si morala lui sunt redate in cele patru adevaruri divine,de unde deriva morala budista :egalitate morala pentru toti oamenii, indatoriri de caritate, de blandete de iertare, de umilinta etc.

Persia.

In metafizica lui Zoroastru (Zarathustra) ,ideea dominanta este dualismul:lumea este un amestec de lumina si intuneric,adevar si falsitate,bine si rau,in care invinge totdeauna binele .Morala persilor care se afla in stransa legatura cu metafizica lor este:lumina si transparenta,adevar si puritate, reprezentand divinul, binele care mai tarziu vor alunga intunericul si minciuna.

Celtii si galii

Inteleptii Galiei sau druizii considerau devotamentul ca fiind prima dintre virtuti pentru ca includeau in

el cele trei sentimente:cultul persoanei, dragostea de libertate si dispretul pentru moarte. De aici deriva notiunea de vointa libera si cea de nemurire

Enciclopedie de filozofie si stiinte umane , p 954

3

Filosofia in China

Filosofii chinezi predica o morala filosofica distincta de teologie .Moralitatea este superioara naturii si lumea nu poate s-o cuprinda; adevaratul principiu al tuturor lucrurilor este perfectiunea .

Confucius (600 i.Hr.) ,concepe datoria ca pe o lege universala ,obligatorie;legea pamantului este perfectionarea, legea cerului este perfectiunea .Moralitatea este superioara naturii si omul nu poate s-o cuprinda.

Un alt filosof al Chinei, Mencius (200 de ani dupa Confucius) , reinnoieste si perfectioneaza aceasta doctrina.

Religia populara consta in adorarea cerului, astrelor si fortelor personificate ale naturii,in combinatie cu idei superstitioase despre astrologie,demoni si magie.

Vechii egipteni

Prin vechimea civilizatiei, egiptenii sunt o populatie importanta, dar nu au o filosofie propriu zisa, in cultul sau regasindu-se in special ideea metafizica de nemurire.

Preotii - care reprezentau o casta puternica-erau singurii care detineau notiuni stiintifice si filosofice , pastrand cartile sacre ,scrise cu caractere hieroglifice. Ei credeau ca, incarnarile se realizau in corpurile unor creaturi terestre sau aeriene prin care sufletul trebuia sa treaca pentru a deveni din nou om.

Vechii evrei

Ideea cauzei individuale este in Iudeea dominanta: Dumnezeu este o putere libera care creeaza lumea, omul este de asemenea o putere libera care se supune sau nu se supune.

Morala ebraica este aceea ca indatoririle omului decurg din atributele lui Dumnezeu pe care trebuie sa-l venereze, dar aceste indatoriri nu sunt intotdeauna pozitive,iar pedeapsa lor este terestra.

Evreii au transmis cele mai vechi opinii despre crearea lumii ,despre providenta care o guverna prin scrierile sacre ale lui Moise .

Tibetanii, ca si indienii, credeau intr-un dumnezeu revelat in trei forme si in special a doua persoana a divinitatii ei aveau numeroase traditii cu privire la originea lucrurilor, despre spirite si coborarea lor pe pamant,despre migrarea sufletelor si despre diversele epoci ale lumii.

Babilonienii, adorau astrele ,fiind inclinati spre astrologie;chiar intemeietorii astrologiei.

Fenicienii ,fiind natiune comerciala , prin relatiile cu alte popoare, au raspandit foarte departe cunostinte din toate domeniile. Li se atribuie inventia aritmeticii, scrierea alfabetica.

Ideile cosmogonice si religia populara a fenicienilor sunt foarte materialiste:ei o adorau pe Astartea ,care reprezenta Luna , pe Adonis-zeul Soare si pe Melcarth , zeul navigatiei.

Istoria filosofiei antice , Teodorescu Dem , p: 21-39

Islamul.

In ciuda caracterului nesistematic, Coranul a fost si va ramane in traditia islamului ca adevar universal si autentic considerat in intreaga istorie a gandirii islamice ca punct de referinta , in jurul lui polarizandu-se toate stiintele islamice , inclusiv filosofia.

IV. Scolile filosofice ale antichitatii si reprezentantii lor.

IV. I.  Scoala naturalista din Ionia

In capitala Ioniei - Milet , a aparut prima scoala filosofica ce isi indrepta cercetarile spre lumea exterioara, natura folosind metoda inductiva - porneste de la fenomene pentru a ajunge la substrat, la materie.

Thales , unul dintre cei Sapte Intelepti ai Greciei, nascut in Milet , a calatorit in Creta si Egipt ,unde a fost initiat in stiintele fizice si matematice ; stabilindu-se apoi in Milet unde isi consacra toata activitatea pentru cercetari astronomice. El a devenit celebru dupa ce a prevestit prima eclipsa totala a soarelui, din 28 mai 585 i.Hr. - aceasta data fiind verificata de astronomi . Thales a considerat ca pamantul este rotund, ca astrele sunt niste planete asemanatoare pamantului, ca luna este un corp opac, luminat de catre soare . S-a straduit de asemenea sa reduca totul la un singur principiu sa ii descopere substanta lumii - apa , care este inlocuita mai tarziu de Anaximenes si Diogene din Apollonia cu un element mult mai subtil - aerul.

Anaximenes , elevul , amicul si succesorul lui Anaximandru ,s-a nascut in Milet .El s-a ocupat cu fizica, geografia si astronomia studiind natura boltii ceresti . Dupa opinia lui, Soarele si Pamantul au forma plata, stand libere in aer, plutind in spatiu, Luna primind de la Soare lumina.

Diogene din Apollonia - nascut in orasul Apollonia , insula Creta. In anul 520 i.Hr., a fost elevul si continuatorul teoriei lui Anaximene in cosmogonie si a lui Anaxagora in psihologie Recunoscut si stimat, om erudit a scris o carte intitulata ,,Despre natura''.

Heraclit din Efes , filosof grec, cunoscut ca ,,obscurul ,,enigmaticul ,'' sau ,,filosoful melancolic'', in opozitie cu Democrit (denumit ,,filosoful care rade'' ) - din cauza ideilor sale profunde . Heraclit sustine ca totul in natura este devenire continua si permanenta; tot ce se intampla in lume este rezultatul luptei si al confruntarii, nu exista armonie fara existenta contrariilor: ,, Cele opuse se acorda si din cele discordante rezulta cea mai frumoasa armonie; toate se nasc din lupta''.

Istoria filosofiei islamice , Rus Remus , p.16-17

Filosofia antica : antologie , p. 3-28

5

Anaxagora

Contrar parerii lui Heraclit.ca miscarea este cauza iar tot restul este efectul acesteia, Anaxagora afirma

ca miscarea nu este decat un efect ,o noua combinatie a lucrurilor care existau deja mai inainte .El a introdus in filosofia lui ideea infinitatii care exista in toate lucrurile, determinand ca fiecare lucru sa fie univers, necesitatea Inteligentei pentru a introduce ordinea in nedefinit ,cu ajutorul miscarii, caracterul absolut si simplu al Inteligentei universale si impersonale din care fac parte toate spiritele. Anaxagora credea ca Soarele e o masa de piatra incandescenta, pamantul se afla in centrul lumii fiind sustinut de aer ;Luna primeste lumina de la Soare fiind locuibila ca si Pamantul ,eclipsa de soare se datoreaza umbrei pamantului De asemenea mai afirma ca plantele sunt insufletite, au inteligenta si pot judeca, au sentimente asemenea omului.

IV. II. Scoala atomista din Abdera, al carei reprezentant este Democrit, perfectioneaza explicatia mecanica a lucrurilor , inceputa de Anaxagora; cele doua principii ale lucrurilor fiind plinul si golul . Plinul este format din atomi, in numar infinit, indivizibili ,identici ca natura, diferiti ca marime si forma .aflati in continua miscare ,ei formeaza niste vartejuri ,se combina si compun toate fiintele .Totul se explica in aceasta doctrina prin mecanismul universal coordonat de legea necesitatii.

Leucip , contemporan cu Empedocle si Anaxagora , este considerat de catre Diogene Laertiu intemeietorul atomismului, chiar daca datele asupra existentei sale sunt precare.

IV. III.  Scoala pitagorica

Poarta aceasta denumire dupa faimosu-i fondator. In cadrul acestei scoli este utilizata metoda deductiva porneste in studiu de la general la particular, de la abstract la concret, caracterizandu-se prin tendinta de spiritualism . Potrivit psihologiei si moralei pitagoricienilor, sufletul este un numar care se pune el insusi in miscare .Virtutea este te o armonie, dreptatea este un raport de reciprocitate, prietenia un raport de egalitate. Pitagora si pitagoricienii au facut multe descoperiri in matematica si in astronomie. Pitagoricii credeau ca sufletul este inlantuit de corp si ca prin moarte sufletul se elibereaza.

Urmasii scolii lui Pitagora: Hippodamus, Clinias ,Damasippus s.a., au dezvoltat si au modificat fara a inventa alte invataminte.

Pitagora din Samos (570 i.Hr.-cca 490 i.Hr.) filosof si mistic grec, despre care se spune ca ar fi fugit din insula natala pentru a scapa de tirania lui Polycrates. El a invatat filosofia cu Ferecide ; a calatorit in insulele Lesbos si Creta , a coborat in pestera Ida, dupa care a mers in: Fenicia, Asiria,Arabia si Egipt unde a aprofundat cu preotii egipteni diferite stiinte, in special astronomia matematica si fizica impreuna cu doctrina trecerii sufletelor la diferite animale .El s-a intors in Italia ,unde fundase o academie filosofica , unde scopurile politice erau tinute in secret -motiv pentru care a fost desfiintata dupa moartea lui .

Dictionar de filzofie si logica , A.Flew p 24

6

Pitagora credea ca numarul este esenta gandirii, sta la baza principiului tuturor lucrurilor - ajungand la aceasta de la constatarea ca toate fenomenele naturale: nasterea animalelor,anotimpurile etc se realizeaza potrivit raporturilor numerice .Pitagora ,de asemenea a propovaduit o doctrina a transmigratiei sufletelor si in consecinta a inrudirii dintre toate fiintele vii.

El a fost indragit de greci si de romani deopotriva ,chiar venerat ,teoriile lui producand atata entuziasm ,incat foarte multa lume venea sa-i asculte prelegerile.

Philolaus din Crotona , filosof grec, discipol al lui Pitagora (sec.al V-lea i.Hr.) si-a insusit toate dogmele pitagorismului, acordand o atentie deosebita raportului dintre numere si proprietatile lor si fenomenele fizice, construind si un model cosmogonic care avea in centru focul ,nu pamantul.

IV. IV. Scoala idealista din Eleea.

Xenofan nascut in orasul Colofon din Ionia a fost intemeietorul Scolii din Eleea si invatatorul lui Parmenide. Xenofan a fost exilat,iar la varsta de 80 ani s-a stabilit in orasul Eleea unde a profesat filosofia, stabilind unitatea absoluta a lui Dumnezeu, demonstrand astfel unitatea absoluta a Fiintei care este perfectiunea si plenitudinea fiintei .De la acest monoteism Xenofan ajunge imediat la panteism:el spune ca Dumnezeu este fiinta care cuprinde in sine orice fiinta; nimic nu poate sa fie creat ,nu exista loc pentru nimic , in afara de fiinta si numai Dumnezeu exista.

Parmenide s-a nascut in Eleea (sfarsitul sec.VI-inceputul sec. al V -lea),a fost elevul lui Xenofan si reprezentantul cel mai de seama al scolii eleate Este denumit de Platon ,,marele Parmenide'' atribuind gandirii sale o ,,extraordinara adancime''. El credea ca lumea este compusa din doua elemente primordiale: focul ,eteric luminos, ca principiu activ si masa densa , intunecoasa ca principiu pasiv. Parmenide compune poemul epic Despre Natura , poem in care profunzimea gandirii se uneste cu frumusetea grava a stilului.

Dumnezeul lui nu este mai presus decat gandirea sau decat fiinta :,,Gandirea este una cu fiinta .Cuvantul ,ca si gandirea, trebuie sa faca parte din fiinta, caci fiinta exista , iar nefiinta nu este nimic.'' .

Zenon a fost elevul preferat al lui Parmenide si a ramas celebru prin aporiile sale care au stat in atentia gandirii filosofice din antichitate si pana azi,de ele ocupandu-se Platon si Aristotel ,Spinoza , Bergson si Hegel.

Empedocle s-a nascut la Agrigent ,pe coasta de sud a Siciliei si a trait aproximativ intre anii 490-430 i.d. Hr.El a explicat in mod stiintific eclipsele; denumeste : focul ,apa ,aerul si pamantul ,,radacinile lucrurilor''

Aceste elemente asociate intre ele formau o sfera guvernata de atotputernica iubire .Teoria lui Empedocle pune in lumina un principiu nou superior fortei si chiar inteligentei abstracte constituind un adevarat progres in gandirea filosofica a omenirii.

Istoria filosofiei , Teodorescu Dem, p. 45-80

IV.V. Sofistii

Cei mai importanti sofisti au fost: Protagoras , Gorgias , Prodicos si Hippias.

Sofistii au fost la inceput personalitati proeminente ,avand o metoda si niste doctrine asemanatoare unei adevarate secte .Ei ajung la concluzia ca totul este adevarat in mod relativ pentru cine stie sa sustina acest lucru si ca nimic nu este adevarat in mod absolut.

Platon spunea despre sofisti ca abat dialectica de la adevaratul ei scop-binele , si de la adevaratul ei obiect-adevarul , pentru a face din ea un instrument de putere de imbogatire si adesea de minciuna ,,Sofistul ,este cel care castiga bani cu ajutorul unei stiinte aparente si nereale'' .

Protagoras s-a nascut la Abdera, a trait aprox. intre 480-411 i.d.Hr.Este cel mai de seama ganditor, sofist si primul filosof care a predat lectii pentru bani . Maxima sa favorita : ,,Omul este masura tuturor lucrurilor a celor ce sunt, pentru ca sunt, si a celor care nu sunt, pentru ca nu sunt''.

Protagoras a fugit din Atena - fiind acuzat si condamnat pentru impietate, iar scrierile lui au fost arse in piata din Atena. ,,Despre zei, spunea Protagoras, nu pot sti nimic, nici ca exista,nici ca nu exista ; caci multe ne impiedica sa stim acest lucru , atat obscuritatea problemei cat si scurtimea vietii omenesti'' .

Gorgias , s-a nascut in Sicilia , a fost considerat sceptic , negand existenta si posibilitatea de a cunoaste adevarul de a-l comunica. El se straduieste sa demonstreze chiar nulitatea adevarurilor rationale reducand totul la aparenta

Chiar daca invataturile sofistilor contineau germeni e imoralitate,acestia si-au avut utiltiatea lor in dezvoltarea filosofiei.

Prodicos , in calitate de ambasador al tarii sale - Keos , a tinut conferinte de succes in Atena .A fost autorul unei lucrari Anotimpurile care ne-a fost transmisa prin Xenophanes ;a fost fondatorul sinonimiei (permite diferentierea exacta a cuvintelor cu sensuri inrudite ) , parand sa fi pregatit drumul pentru cercetarea semnificatiilor precis delimitate in cazul filosofiei lui Platon si Socrate.

Hippias a fost unul dintre reprezentantii de seama ai sofisticii din secolul al V-lea, principiul lui avand un sens activ ,acela de a face fata cu mijloace proprii necesitatilor vietii,in gandirea sa fiind cuprinsa o noua viziune asupra muncii .

Filosofia socratica. Scolile socratice.

Socrate s-a nascut in Alopeke, un district din Atena,in anul 470 sau 469 i.Hr. si a murit in anul 399 i. Hr.

Filosoful nu a lasat nimic scris,expunandu-si ideile in discursurile desfasurate in forum in special cu tinerii atenieni. Nu a predat niciodata intr-o institutie ,ci pe strada, in piata ,la banchete , reuniuni prietenesti.

Istoria filosofiei, vol.1 , A. Fouille , p.80

8

Intreaga filosofie a lui Socrate este dominata de notiunea binelui ca obiect esential al inteligentei sau al stiintei, dobandind astfel orientare morala. Nici un filosof grec nu a avut o influenta mai mare asupra discipolilor,decat Socrate ,dupa cum o atesta scolile filosofice care au pornit de la invatatura socratica ,sub tutela invataturii sale formandu-se Platon.

Chiar daca s-a conformat intru totul doctrinei sale morale, a fost condamnat pe nedrept pentru ateism si corupere de minori ;moartea lui fiind cea a unui intelept autentic.

Scolile socratice au fost: scoala cinica, al carei intemeietor era Antistenes, scoala cirenaica, al carei intemeietor a fost Aristip din Cyrene, scoala megarica, al carei intemeietor a fost Euclid din Megara.

Intemeietorul scolii cinice, Antistenes, a fost mai intai elev a lui Gorgias apoi al lui Socrate. Denumirea scolii vine nu numai de la modul de viata al adeptilor sai ci si de la gimnaziul Kynosarges, in care Antistenes isi expunea doctrina de a duce o viata cat mai simpla.

Scoala cirenaica sau hedonista, intemeiata de Aristip Cyrene ,discipol al lui Socrate. cirenaicii sustineau ca placerea e supremul bine , folosind drept argument ideea ca nu putem cunoaste cu adevarat decat senzatiile noastre de placere si durere, considerate de ei a nu fi decat miscari fizice interioare.

Scoala din Megara a fost preocupata in mod special de dialectica. Megaricii au fost denumiti si eristici, pentru ca ei recurgeau la subtilitati sofistice in disputele cu adversarii.

Platon s-a nascut la Atena in anul 427-429 i.Hr. Filosof grec, s-a numarat printre apropiatii lui Socrate pregatind chiar un discurs in favoarea lui Socrate cand acesta era condamnat, dar nu a fost lasat sa citeasca. Dupa moartea maestrului sau se autoexileaza , revenind in patrie dupa mai multi ani de absenta. Incepand de atunci se consacra exclusiv filozofiei, deschizandu-si celebra Academie platonica frecventata de cele mai luminate minti ale epocii. A murit in varsta de 81 de ani scriind inca, mai precis lucrand la ultima sa carte numita legile, care a ramas neterminata. Principiile esentiale ale platonismului sunt: binele ca ratiunea oricarei existente; prin urmare daca Dumnezeu exista aceasta se datoreaza faptului ca el este binele perfect; daca lumea exista, aceasta se datoreaza faptului ca Dumnezeu este bun si ca lumea poate fi buna dupa chipul si asemanarea lui.

Aristotel (numit si stagiritul), cel mai mare invatat si filozof grec s-a nascut la Stagira, in anul 384 i.Hr. In 334, el intemeiaza la Atena Liceul sau Scoala peripatetica denumire data de la obiceiul de a se plimba cu discipolii sai pe alei si purtand lungi discutii filozofice. Majoritatea scrierilor lui Aristotel consta din tratate nepublicate ce reprezentau fie notele sale de curs, fie erau folosite ca texte de catre elevii sai.

Anumite studii mai recente descopera o ostilitate fata de filosofia lui Platon in primele lui tratate. Teoria despre sufletul omenesc joaca un rol important in gandirea etica a lui Aristotel. Pentru a stabili care dintre obisnuinte trebuie cultivate Aristotel porneste de la fericire. Alaturi de Platon, Aristotel este filosoful care a exercitat cea mai mare influenta asupra istoriei culturii occidentale. Operele sale au devenit manuale in toate

universitatile europene pana in secolul al XVIII-lea, dar si obiectul a numeroase comentarii in antichitate tarzie, in evul mediu bizantin, arab, ebraic si crestin.

A fost urmat in mod special in Renastere, fiind opus lui Platon; a influentat profund filosofi ca Hegel s.a., fiind studiat din punct de vedere istorico - filosofica mai ales in secolul al XIX- lea. In secolul XX se dovedeste inca actual mai ales in domeniile antropologiei ( studiul fiintei) si ale filosofiei practice.

Roma antica nu cunoaste o filozofie originala ,,.caci romanii au ramas intotdeauna numai elevi,,

Lucretiu ,de exemplu imprumuta de la Epicur doctrina si o expune in versuri entuziaste, adaugand niste puncte de vedere ce par personale in lucrarea sa De rerum natura considerata una dintre cele mai importante poeme filosofice din toate timpurile. Capodopera sa este impartita in sase carti : primele doua cu caracter introductiv , a treia si a patra dedicate omului iar ultimele doua fenomenelor naturale.

Cicero fost elev al lui Platon , este unul dintre primii care aplica filosofia la drept , in politica se inspira in special din Aristotel si din Polybus , in metafizica sa , inclina spre probabilismul Noii Academii. Cicero, chiar daca oficial detinea functia de augur , el n-a ezitat de asemenea sa ridiculizeze superstitiile, sa-si bata joc de nascociri, oracole si miracole desi nu dorea sa-i scandalizeze pe oamenii de rand . Fara a fi necredincios, Cicero voia sa purifice religia de superstitie.

Seneca , este reprezentantul scolii neostoice autorul a noua tragedii: Medeea, Oedip, Fedra s.a. Totodata,era implicat si in politica pe timpul imparatului Nero .El nu face dovada unei adevarate originalitati in filozofie,dar avea un pronuntat simt al egalitatii intre toti oamenii.

In epoca anterioara formarii Romei, latinul avea un mod de gandire primitiv ;zeifica totul in jur:copacul, pamantul cerul si animalul .Cultul este inainte de toate o manifestare de loialitate fata de stat, religia fiind liantul Cetatii .Cand miturile vechi agrare slabesc , romanii se orienteaza la cultele straine:zeii greci sunt transformati in zei romani schimbandu-le hainele, astfel Cronos devine Saturn ,Afrodita e Venus, Hera e Iunona , Zeus e Jupiter iar Poseidon Neptun.

In jurul anului 215, cea mai mare parte a divinitatilor grecesti sunt recunoscute oficial .Cand cel de-al doilea razboi punic si succesele lui Hannibal ingrozesc lumea ,sunt chemati si zei din Asia .

In secolul al III-lea , Plaut, ca si Aristofan in Grecia , mai inainte , nu ezita sa rada de aceste credinte. Dupa un secol , Pliniu cel Batran isi va demonstra scepticismul in ceea ce priveste credintele traditionale, concepte care-l vor conduce la negarea nemuririi si a invierii.

Afirmatiile lui Cicero, Pliniu sau Lucretiu atesta suficient faptul ca existau divergente de opinie si dezbateri exprimate fara teama de represiune .

Istoria filosofiei antice, Teodorescu Dem , p.45-80

Logica generala , I. Kant , p. 84

Istoria gandirii libere , R. Trousson ,p.18

Scoala din Alexandria este reprezentata de Filon, nascut in anul 30 i.Hr., filosof mistic era supranumit si Platon al evreilor. Conceptiile sale au avut un important rol in formarea teologiei crestine. Scoala greaca

din Alexandria distinge, in cercetarea lui Dumnezeu teologia afirmativa si teologia negativa; Dumnezeu reprezinta realitatea absoluta

Filosofia crestina. Principalele izvoare ale filosofiei crestine sunt cartile sfinte ( Biblia), Filon, Plotin, Platon. Principiile esentiale ale filosofiei platonice si aristotelice se regasesc in filosofia crestina. Morala filosofilor crestini o constituie: caritatea intre oameni - ca principiu suprem al moralei, libertatea-intemeierea societatii pe libertate , nu pe dreptul propriu - zis ; problema libertatii religioase a sclaviei a proprietatii.

Cu toate acestea ,doctorii crestinismului ,desi au recunoscut din punct de vedere religios nedreptatile , nu au crezut ca aceste nedreptati ar trebui suprimate incepand chiar de pe acest pamant - sa se poata realiza justitia.

VI. Concluzii

Inca din cele mai vechi timpuri, filosofia cuprindea orice reflectie teoretica asupra realitatii,asupra omului si asupra destinului sau .Anticele meditatii ale lui Parmenide si Socrate , Platon si Aristotel nu si-au pierdut valoarea si functia, pozitia acestora pare sa se fi schimbat, fara sa-si fi pierdut actualitatea. Asadar ,varsta filosofiei se afla in constiinta actuala participanta la tot ceea ce intreprindem, astfel incat, trecutul nostru este contemporanul nostru. De aceea , trebuie sa incepem orice studiu cu istoria - pentru a sti mai bine ceea ce si cum suntem.

Istoria filosofiei , A . Fouillee vol. I, p. 167-2001

Cuprins :

I . Istoria gandirii umane..............................

II . Diviziunea istoriei filosofice............................

III . Gandirea antica: .......... ..... ......

Grecia India.......... ..... ...... .......

Persia

Celtii si galii.......... ..... ...... ....

China

Egipt.......... ..... ...... .......

Iudeea.......... ..... ...... .....

Tibet

Babilonia .......... ..... ...... ..

Fenicia.......... ..... ...... .....

Islamul.......... ..... ...... .....

IV . Scolile filosofice ale antichitatii si reprezentantii lor

IV. I.. Scoala naturalista din Ionia.............................

Thales.......... ..... ...... .....

Anaximenes.......... ..... ...... .....

Diogene.......... ..... ...... .....

Heraclit.......... ..... ...... ......

Anaxagora.......... ..... ...... ....

IV. II . Scoala atomista din Abdera.............................

Democrit.......... ..... ...... ....

Leucip.......... ..... ...... .....

IV. III.. Scoala pitagorica.......... ..... ......

Pitagora.......... ..... ...... ......

Philolaus.......... ..... ...... ....

IV. IV.  Scoala idealista din Eleea .............................

Xenofon .......... ..... ...... ...

Parmenide.......... ..... ...... .....

Zenon.......... ..... ...... ......

Empedocle.......... ..... ...... ....

IV.V.  Sofistii.......... ..... ...... .....

Protagoras.......... ..... ...... ...

Gorgias.......... ..... ...... .....

Prodicos.......... ..... ...... ....

Hippias.......... ..... ...... .....

IV. VI. Scolile socratice.......... ..... ......

IV. VII.. Scoala cinica

IV.VIII. Scoala din Megara

IV. IX.. Platon.......... ..... ...... ....

IV. X.. Aristotel ..

IV.XI.. Roma antica.......... ..... ...... ..

Lucretiu.......... ..... ...... ......

Cicero

Seneca.......... ..... ...... ........

IV. XII. Scoala din Alexandria

V. Filosofia crestina.......... ..... ...... ....

VI.  Concluzii.......... ..... ...... .....

Referat la filosofie

Gandirea antichitatii si ganditori reprezentativi

Bibliografie

1 G. Dem Teodorescu , Istoria filosofiei antice, Carol Gobl, Bucuresti, , 1893

2 Immanuel Kant, Logica generala, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,1985

3 Nicolae Dragoi, Seceleanu Andra, Filozofie, Editura Fundatiei ,,Andrei Saguna , Constanta, 2003

4 Nicolae Bagdasar, Filozofie antica, vol.I, Editura Minerva, Bucuresti, 1975

5 Verges Andre, Huisman Denis, Curs de filozofie, Editura Humanitas, 1995

6 Alfred Fouillee , Istoria filosofiei ,vol I, Casa Editoriala Odeon, Bucuresti, 2000

7 Remus Rus, Istoria filosofiei Islamice, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1994

8 Luminita Cosma, Enciclopedie de filozofie si stiinte umane, Editura All Educational, Bucuresti , 2004

9 Anthony Flew, Dictionar de filozofie si logica, Editura Humanitas, Bucuresti,1999

Raymond Trousson, Istoria gandirii libere, Editura Polirom, Iasi,1997

Platon, Opere, vol. I , Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti ,1975

Gandirea antichitatii si ganditori reprezentativi ai antichitatii, scolile pe care acestia le-au infiintat si ideile pe care le-au aprofundat,maniera in care gandeau oamenii in acea vreme, reprezinta tema care este dezvoltata in paginile ce urmeaza.