Ideea de dreptate. Otricare ar fi ea, se sprijina pe sursa prima a vietii, pe telul tuturor celorlalte teluri, pe prncipiul unificator universal, pe bine. Binele este telul suprem atīt al actiunii cīt si al teoriei, al sufletului sub toate aspectele lui.
Totusi, pentru ca sufletul sa poata apropia de bine, trebuie ca el īnsu&# 212u2013c 351;u sa se īntregeasca. Fiacare virtute a lui este o astfels de exercitare. Fiecarei puteri sufletesti īi corespunde o forma distincta de virtute. Virtutea functiei logice este īntelepciunea, a vointei vitejia, a dorintei cumpatarea. Exista si puterea care pune toate aceste functii speciale ale virtutii īn locul ce li se potriveste, le pune de acord, le confera unitate, le face virtuti ale unuia si aceluiasi suflet. Aceasta putere este virtutea vortutilor, dreptatea. Virtutea dreptatii este primul principiu al eticii platoniciene.
Paralelism īntre suflet si cetate. Cetatea, societatea īnghegata - īnseamna, ca si individul, unitate; are, ca si individul, personalitate. Aceleasi principii care determina actiunile individului vor fi valabile, dupa parerea lui Platon, si pentru viata cetatii. Ce este valabil pentru sufletul individual este valabil si pentru sufletul cel mare care este cetatea. Cetatea este un sistem de functii individuale, īn esenta, nu difera de individ, care este un sistem organic de functii naturale si sufletesti. Ca si individul, cetate este o unitate organica, este un individ sde proportii mari, "un am mare". Comceptia paralelismului apsolut al omului cu cetate, a unitatii umane si a unitatii cetatii este o conceptia primordiala īn politologia platonoca.
Omul nu poate exista decīt īn societate, īn cetate. Īn mijlocul ei se savīrsesc toate actiunile lui. Virtutile actiunilor lui sīnt totoada virtuti sociale, politice; ele determina actiunile ce sīnt judecate īn cadrul societatii, al cetatii, si invers, virtutile sociale, virtutile politice nu plutesc printe oameni, ele sīnt particularitīti interne al individului. Virtutile sociale sīnt virtuti morale ale indivizilor.
Misiunea cetatii este de a aduce īn societatea oamenilor aceeasi ordine interna si aceeasia armonie pe acre drepatea, ca principiu al subiectului, o aduce īn functiile sufletului individual. Cetatea dreapta, coresta, se pot realiza, īmpreuna cu toate virtutile individului si toate valorile civilizatiei.
"Cetatea" si "Legile".La Platon, cuvīntul cetate nu īnceamna stat, ci un lucru analog cu constitutia din zilele noastre, īn īntelesul ei esential. Dar si īn acest sens dreptatea este principiul cetatii. Prin aceasta ne īntroduce Platon īn lumea adevaratei lui cetati. Pentru acest principiu īsi īntemeiaza cetatea. Acesta este criteriu de masurarea a valorii oricarei alcatiuiri istorice, care se prezinta drept cetate. Cu ajutorul acestui criteriu vom distinge o adevarata cetate de o cetate distrusa.
|
