Ideea de dreptate. Otricare ar fi ea, se sprijina pe sursa prima a vietii, pe telul tuturor celorlalte teluri, pe prncipiul unificator universal, pe bine. Binele este telul suprem atît al actiunii cît si al teoriei, al sufletului sub toate aspectele lui.
Totusi, pentru ca sufletul sa poata apropia de bine, trebuie ca el însu&# 212u2013c 351;u sa se întregeasca. Fiacare virtute a lui este o astfels de exercitare. Fiecarei puteri sufletesti îi corespunde o forma distincta de virtute. Virtutea functiei logice este întelepciunea, a vointei vitejia, a dorintei cumpatarea. Exista si puterea care pune toate aceste functii speciale ale virtutii în locul ce li se potriveste, le pune de acord, le confera unitate, le face virtuti ale unuia si aceluiasi suflet. Aceasta putere este virtutea vortutilor, dreptatea. Virtutea dreptatii este primul principiu al eticii platoniciene.
Paralelism între suflet si cetate. Cetatea, societatea înghegata - înseamna, ca si individul, unitate; are, ca si individul, personalitate. Aceleasi principii care determina actiunile individului vor fi valabile, dupa parerea lui Platon, si pentru viata cetatii. Ce este valabil pentru sufletul individual este valabil si pentru sufletul cel mare care este cetatea. Cetatea este un sistem de functii individuale, în esenta, nu difera de individ, care este un sistem organic de functii naturale si sufletesti. Ca si individul, cetate este o unitate organica, este un individ sde proportii mari, "un am mare". Comceptia paralelismului apsolut al omului cu cetate, a unitatii umane si a unitatii cetatii este o conceptia primordiala în politologia platonoca.
Omul nu poate exista decît în societate, în cetate. În mijlocul ei se savîrsesc toate actiunile lui. Virtutile actiunilor lui sînt totoada virtuti sociale, politice; ele determina actiunile ce sînt judecate în cadrul societatii, al cetatii, si invers, virtutile sociale, virtutile politice nu plutesc printe oameni, ele sînt particularitîti interne al individului. Virtutile sociale sînt virtuti morale ale indivizilor.
Misiunea cetatii este de a aduce în societatea oamenilor aceeasi ordine interna si aceeasia armonie pe acre drepatea, ca principiu al subiectului, o aduce în functiile sufletului individual. Cetatea dreapta, coresta, se pot realiza, împreuna cu toate virtutile individului si toate valorile civilizatiei.
"Cetatea" si "Legile".La Platon, cuvîntul cetate nu înceamna stat, ci un lucru analog cu constitutia din zilele noastre, în întelesul ei esential. Dar si în acest sens dreptatea este principiul cetatii. Prin aceasta ne întroduce Platon în lumea adevaratei lui cetati. Pentru acest principiu îsi întemeiaza cetatea. Acesta este criteriu de masurarea a valorii oricarei alcatiuiri istorice, care se prezinta drept cetate. Cu ajutorul acestui criteriu vom distinge o adevarata cetate de o cetate distrusa.
|
