ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
"Noua filozofie", filozofie moderna, modernitate
Cum se constituie un canon si ce putem gasi dincolo de el
, Berliner Mittwochgesellcschaft (Clubul berlinez d 555h77f e miercuri). Într-un periodic local, unul dintre membrii sai formulase întrebarea Ce este luminarea?
, Kant : Raspuns la întrebarea « Ce este luminarea »
Roy Porter: toate acestea puteau parea noi la Koningsberg, însa în restul Europei toate acestea erau bine cunoscute de peste 100 de ani[1]
« Elsewhere in Europe, the question of Enlightenment had been raised, and many were sure, resolved, decades before Berlin's Wednesday talking shop was even dreamed up. However sublime a philosopher, as a culture-watcher Kant was fated to be a man of the margins, hardly au fait with political realities to the west, where phrases like "this enlightened age" had long been ten-a-penny" (p.2)
Temele eseului lui Kant despre care se vorbea de peste jumatate de secol
1. Sapere aude : luata ca deviza înca din 1718 de un jurnal englezesc, Free Thinker, publicat de Ambrose Philips. Temele principale ale publicatiei: asaltul asupra superstitiei.
1695 este data la care, în Anglia, se încheie în mod formal cenzura
Diderot, Esquisse, 231
"Spiritul uman nu era liber înca, însa era format pentru a fi liber.."
Diderot, De l'interpretation de la nature, 1734
"Nous touchons au moment d'une grande revolution dans les sciences..."
Voltaire, Le siecle de Louis XIV
« Acest secol fericit, care a vazut nascându-se o revolutie în spiritual uman."
si
"Toate genurile de stiinte si literatura au fost epuizate în acest secol; si atâtea minti marete au raspândit lumina spiritului uman, încât cei care, în alte timpuri, ar fi trecut drept genii, au ramas amestecati în multime. Gloria lor este mica, din cauza numarului lor mare; însa gloria secolului lor este cu atât mai mareata." (724)
Cine sunt geniile?
Ce spune Voltaire: un secol maret pentru ca au existat în el mai multe minti mari decât în oricare altul
De fapt, Voltaire prezinta întregul canon, asa cum se învata el înca; si un bun exemplu de istorie colegiala a filosofiei (doar are propria lui agenda filosofica, cea a enciclopediei):
"Acest secol fericit, care a vazut nascându-se o revolutie în spiritual uman, nu parea defel destinat pentru acest lucru: si asta pentru ca, începând cu filosofie, nu parea, în vremea lui Ludovic al XIII-lea, ca ea se va putea extrage din haosul în care zacea prabusita. Inchizitia din Italia, din Spania si din Portugalia legase erorile filosofice de dogmele religioase; razboaiele civile din Franta si certurile protestantilor nu erau mai propice cultivarii ratiunii umane decât fanatismul englez în epoca lui Cromwell. Daca un cannoninc de Thorn (Copernicus) reînnoise sistemul planetar antic al caldeenilor, uitat de atâta vreme, acest adevar fusese condamnat la Roma; iar congregatia Sfântului Oficiu, compusa din sapte cardinali, declarase nu doar eretica ci si absurda miscarea Pamântului - fara de care nu se poate face astronomie veritabila. Marele Galilei ceruse iertare la vârsta de 70 de ani pentru pacatul de a fi avut dreptate ; nu parea deloc ca adevarul ar putea triumfa. Cancelarul Bacon aratase de departe drumul pe care trebuia mers; Galilei facuse anumite experimente privind caderea corpurilor; Torricelli începuse sa cunoasca greutatea aerului care ne înconjoara; se facusera câteva experiente la Magdebourg. În ciuda acestor timide încercari, toate scolile ramâneau la absurditatile lor, iar lumea în ignoranta ei obisnuita. Atunci a aparut Descartes. A facut contrariul a ceea ce trebuia facut: în loc sa studieze natura, a vrut s-o inventeze. Era cel mai mare geometru al timpului sau; însa geometria lasa spiritul asa cum l-a gasit. Cel al lui Descartes era prea înclinat spre inventii. Primul dintre matematicieni n-a compus decât romane filosofice. Un om care dispretuia experimentele, care nu l-a citat niciodata pe Galilei, care voia sa construiasca fara materiale, nu putea construi decât un edificiu imaginar.
si totusi, ceea ce era romanesc a reusit. Putinele adevaruri amestecate cu aceste noua himere au fost mai întâi combatute. În cele din urma, ele s-au impus, însa, gratie metodei pe care el a introdus-o, pentru ca înaintea lui nu exista nici un fir care sa ne conduca prin labirint....Era deja mult faptul ca himerele peripatetismului fusesera distruse, chiar daca fusesera înlocuite cu alte himere. Aceste doua fantome s-au luat la harta; au cazut însa una dupa alta si, în sfârsit, ratiunea s-a ridicat dintre ruine." (716-718)
z
"Trebuie sa marturisim, recunoscând bunatatea divina fata de noi, în masura în care putem întelege din istorie, ca nici un secol nu a fost mai potrivit pentru aceasta opera decât secolul nostru, care pare sa adune recolta pentru toate celelalte secole."[2]
"Am trait o istorie mai bogata în acesti o suta de ani decât a cunoscut lumea în patru mii de ani: s-au scris mai multe carti în acest veac decât de cinci mii de ani încoace. si ce sa mai spunem de inventiile uimitoare care au fost facute: busola, tiparul, acherbuza, semne evidente ale unitatii care se prefigureaza în lume."[3]
Shaftesbury to Jean le Clerc, 1706
"There is a mighty light which spreads itself over the world especially in those two free nations of England and Holland, on whom the Affairs of Europe now turn; and if Heaven sends us soon a peace suitable to the great successes we have had, it is impossible but Letters and Knowledge must advance in greater proportion than ever"
"I can never .wish better for it than when I wish the Establishment of an
entire Philosophical Liberty" (Roy Porter, p. 3)
Voltaire, "le siecle heureux qui vit naitre un revolution dans l'esprit humain", Le siecle de Louis XIV
Voltaire, Lettres philosophiques
Diderot
Condorcet, progress
Bacon, Imagery of light
Discutii pe text:
Kant, Raspuns la întrebarea "Ce este luminarea"
Definitie: Luminarea este iesirea omului din starea de minorat a carei vina o poarta el însusi
Deviza: sapere aude - îndrazneste sa gândesti
Teza: nu traim într-o epoca luminata, traim într-o epoca a luminarii
Pasii rationamentului
Starea de minorat este comoda
"Daca am o carte care are minte pentru mine, un duhovnic care are constiinta pentru mine, un medic care hotaraste pentru mine dieta s.a.m.d. atunci nu trebuie sa ma mai ostenesc eu însumi. Nu e nevoie sa gândesc, daca pot doar plati; vor prelua altii pentru mine aceasta treaba suparatoare." (p. 118)
Starea de minorat este încurajata de educatie
în mijlocul unor multimi care nu gândesc este foarte greu sa începi sa gândesti cu capul tau
luminarea se face treptat, printr-o reactie în lant: singura conditie este libertatea de a face uz public de ratiune
uzul public al ratiunii nu poate fi în mod just îngradit, în nici o societate si în numele nici unui principiu
uzul public al ratiunii duce în timp la sporirea libertatilor politce (invers însa nu se întâmpla asa)
Implicit: e destul sa existe niste germeni de luminare si scânteia se va întinde, cu conditia sa existe conditii prielnice - ca, de exemplu, posibilitatea ca cei deja luminati sa poata comunica între ei.
Definitii:
Uzul public al ratiunii: uzul ratiunii din postura de învatat, înaintea publicului cititorilor
Uzul privat al ratiunii: folosirea ratiunii în rolul meu social, în slujba mea, în locul meu în societate (ca rotita a unui sistem) - acesta poate fi îngradit de reguli
Persoana umana:
în calitate de învatat, membru al umanitatii luminate (comunitatea cititorilor)
în calitate de rotita a unui sistem
Comunitatea cititorilor:
Posibile surse: comunitatea înteleptilor stoici
Seneca, 109
"Good men are mutually helpful; for each gives practice to the other's virtues and thus maintains wisdom at its proper level.
Seneca, 64, 7-8
"I worship the discoveries of wisdom and their discoverers; to enter, as it were, into the inheritance of many predecessors, is a delight. It was for me that they laid up this treasure; it was for me that they toiled. But we should play the part of a careful householder; we should increase what we have inherited. This inheritance shall pass from me to my descendants larger than before." (p.441)
Seneca, Ep. 104
We are like those we live with - by being near you, the passions are within you
"Change therefore to better associations: live with the Catos, with Laelius, with Tubero. Or, if you enjoy living with Greeks also, spend your time with Socrates and with Zeno: the former will show you how to die, if it be necessary; the latter how to die before it is necessary. Live with Chrysippus, with Posidonius: they will make you aquainted with things earthly and things heavenly; they will bid you be stout of heart and rise superior to threats. The only harbour sage from the seething storms of this life is scorn of the future, a firm stand, a readiness to receive Fortune's missiles full in the breast, neither skulking, nor turning the back." (203)
|
