O minte remarcabila Albert Camus

O minte remarcabila Albert Camus

La 7 noiembrie 1913 se naste Albert Camus īntr-un tinut bogat al Algeriei, Mondovi - parintii sai fiind stabiliti aici īnca din 1871. Albert este al doilea fiu al sotilor Camus, dupa Lucien. Prima mare experienta capitala pe care o traieste Camus este cea a unei saracii. Tatal sau - Lucien Camus - un taran francez, moare īn primele lupte ale primului razboi mondial. Mama sa, Catherine Camus, de origine spaniola, analfabeta, īmpreuna cu cei doi fii, se stabileste la Alger unde va munci la o fabrica de cartuse apoi spala cu ziua rufele pe la familiile avute. Oricum ar fi mediul copilariei, el se identifica paradisului pierdut. Este un sentiment de recunostinta c 21221s1814v are nu ia decāt forma constiintei vinovate, caci oamenilor bogati cerul li se pare un dat firesc, iar pentru cei saraci este un har infinit. si, īntr-adevar, bucuriile cerului, ale lumii si aerului le īnlocuiau pe cele pe care nu i le putea oferi o copilarie orfana si dominata de umbrele nevoii. Complexul recuperarii valorilor pierdute īl īnrobeste si Camus este mereu pe drumuri spre a-si completa fondul de cunostinte, impresii, senzatii. Se pare ca nu-si doreste sa fie un om de exceptie, un geniu, ci prefera normalitatea: "Sīnt un om mediu + o existenta. Valorile pe care as simti nevoia sa le apar sīnt valori medii". si totusi din odiseea sa nu lipseste miza cea mai īnalta: vrea, īn taina, sa obtina absolutul, ca si eroul sau Meursault.

Personalitate complexa a culturii franceze, Albert Camus se afirma ca scriitor paralel si tangential cu formarea unui nou curent ideologic, existentialismul, al carui fundament teoretic īl ofera prin doua eseuri filozofice (Mitul lui Sisif - 1942 si Omul revoltat - 1951), desi toata viata neaga aceasta contributie.

Pentru Camus, absurdul nu era o notiune negativa, nu era un sinonim pentru "ridicol", ci era adevaratul sens al existentei.Acceptarea ideii ca viata este absurda, inseamna imbratisarea unei viziuni realistice asupra vietii : absenta logicii universale.Aceasta idee filozofica este chiar mai radicala decat "Dumnezeu a murit" a lui Nietzsche, asadar, ideea lui Camus ar putea fi reformulata in : "Dumnezeu? Nu multumesc... Sunt pe cont propriu."

Multi au convingerea gresita conform careia Camus a vazut sensul vietii; chi ar si Camus si Nietzsche cauta "sensul" vietii, dar nu in sensul cunoscut de noi. Pentru Camus sensul isi avea originile in experienta umana. Absurdul nu lasa viata fara sens, oamenii au sens pentru ca interactioneaza unii cu altii, in timp ce raman totusi stapanii propriilor destine.

Prima opera semnificativa a lui Camus este "Strainul" (l`Etranger), care este prima varianta a ideii de moarte fericita.

Cartea se deschide cu Meursault, personajul peincipal care isi aduce eminte de moartea mamei sale.Moartea acesteia nu il afecteaza aproape deloc, el continuindu-si viata intr-un mod absolut normal.Meursault viziteaza casa in care o plasase pe mama lui inainte ca ea sa moara.La inmormantare, vazand vemea frumosa isi doreste sa fi fost acum acasa in Algeria, in pat. A doua zi dupa inmormantare se duce pa plaja unde se intalneste cu Marie Cardona, o frumoasa tanara secretara de la compania unde lucreaza acesta. Intalnirea celor doi se incheie la Meursault acasa,in pat.De indata ce incep sa petreaca mai mult timp impreuna, Marie il intreaba pe Meursault daca o iubeste.El o place, se va si casatori cu ea daca asta va dori, dar nu simte nimic in mod special pentru ea.

Intors acasa, Meursault isi reia viata de zi cu zi. Vorbeste cu vecinul de jos, Salamano, care traieste cu prea-iubitul sau caine, amandoi impartind o boala teribila, din cauza careia amandoi au intreaga piele acoperita cu solzi.Intr-un sfarsit, autoritatile ii iau acestuia cainele, lasandu-l sigur si bolnav.

Un alt vecin cu care Meursault se imprieteneste este Raymond Sintes, un barbat scund cu iesiri violente catre femei, care isi bate in vazul lumii fosta prietena. Cei doi prieteni discuta absenta sentimentelor si legaturile anterioare pe care le-au avut fiecare, intelegand ce personalitati apatice si reci au amandoi.

Intr-o zi, Meursault impreuna cu Marie si Raymond merg in vizita la Masson.Sunt urmariti de un grup de arabi, care ii bat pana la urma si apoi se fac nevazuti.Grupul se intoarce la cabana lui Masson, apoi Meursault se intoarce cu arma lui Raymond la locul faptei si il gaseste pe unul dintre arabii care i-au batut. Fara sa stea prea mult pe ganduri il impusca, aceste se prabuseste si il mai impusca de trei ori.

Meursault este arestat si inchis.In timp ce asteapta procesul, isi evalueaza viata si faptele.

Cand cazul se deschide. luni mai tarziu, este un adevarat scandal mediatic. Isi vede toti cunoscutii in sala de judecata, unde sunt chemati sa depuna marturie. Cu toate ca toti isi exprima prietenia cu Meursault, marturia Mariei va fi cea care va distruge credibilitatea acestuia.intrebata cand a inceput relatia ei cu Meursault, ea spune Curtii ca acesta a inceput imediat dupa moartea mamei acestuia.Bazandu-se pe aceasta marturie, procurorul il descrie pe Meursault Curtii ca fiind un monstru indiferent.

Meursault este condamnat la moarte prin ghilotinare, sub acuzarea de crima cu premeditare.In timp ce isi asteapta sfarsitul, se intoarce la inchisoare si este obligat sa-si petreaca timpul gandindu-se, din nou,la viata si si faptele sale. Nu este schimbat.

Inca nici acum, inainte de moarte, Meursault nu se intoarce catre Dumezeu. Cand ajunge ziua executiei, Meursault ajunge sa inteleaga faptele si sentimentele mamei sale inainte ca aceasta sa moara. Oricum, nu este speriat deloc de moarte, ci este chiar entuziasmat, sperand ca o data ce este afara, multimea sa ii aclameze moartea.

Monsieur Meursault este personajul central al operei lui Albert Camus, intitulata foarte sugestiv Strainul. Acest personaj principal, Meursault, este un tanar francez traind in Algeria, care comite o crima si apoi contempla viata in inchisoare, cand este in afara din vartejul evenimentelor, exact asa cum un strain analizeaza o lume din care el nu face parte. El este un observant detasat, un om indiferent, care este rupt si se marginalizeaza si se izoleaza singur de restul lumii care il inconjoara.

Mama sa moare inainte de inceperea cartii, iar apatia pe care o resimte el fata de moartea si inmormantarea ei ii va cauza multe neplaceri in viitor, si va duce chiar la moartea sa. Duoa evenimentele care conduc la condamnarea lui cu executia in public, isi asteapta cu resemnare moartea, chiar cu o anumita nerabdare morbida.

In tot acest timp, petrecut singur si izolat in inchisoare, are vreme sa-si analizeze viata si ajunge sa se simta impacat cu sine insusi, cu faptele si viata sa.

La sfarsit, Meursault este tot un ateu, refuza ideea de a crede in Dumnezeu, este un om care nu se abate de la principiile lui sub nici o forma, si ajunge, pana la urma sa astepte moartea cu bratele deschise.

Pe parcursul intregii sale vieti, Camus se confrunta cu dramele centrale ale civilizatiei noastre: anxietatea existentiala asupra "mortii lui Dumnezeu", si absurditatea existentei umane; luptele politice datorate nedreptatii sociale, pwedeapsa capitala, si libertetea nationala, violari ale drepturilor omului si tortura.Adresandu-se Vestului si radacinilor sale mitice, Camus cauta sa dea un diagnostic fortelor interioare care pareau sa impinga omenirea catre autodistrugere.

Opera "Strainul" este plasata in contextul unei istorii si culturi franceze si franco-algeriana, examinand caile in care munca submineaza conceptele traditionale ale fictiunii, si exploreaza paralelele ( si mult mai important contrastele) intre Camus si Sartre.