ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Rousseau: Contractul social
(Jean Jacques Rousseau)
Teoriile sale politice se sprijina pe premisa ca omul este de la natura bun si ca de aceea ar trebui sa tina cont de virtutile sale atunci când se implica în afaceri publice. Societatea umana este cea care îl împiedica pe om sa se comporte asa cum i-a fost dat, omul s-a "înstrainat" de sine din pricina societatii, a institutiilor si conventiilor acesteia. Rousseau nu se deserveste direct de notiunea promovata de Hegel si popularizata de marxism a înstrainarii, totusi ideea de baza provine de la el. Prin scrierile sale politice si pedagogice, Rousseau dorea sa creeze o ordine în care sa domneasca libertatea, egalitatea si dreptatea.
În cea mai importanta lucrarea a sa în aceasta privinta, "Du contrat social" (1762) Rousseau si-a imaginat o ordine bazata pe un pact social. Toti oamenii semneaza un pact menit sa le ofere siguranta. si pentru ca fiecare semneaza acest pact în mod liber, toti oamenii fiind egali, nimeni nu este dezavantajat. Oamenii se supun conducerii supreme ale unei vointe generale (volonté générale), acest lucru conducând la constituirea unei structuri spirituale comune. Anumiti cetateni ar putea însa exprima o vointa particulara ce se opune vointei generale: acest lucru se numeste "reprezentarea unor interese speciale", iar statul trebuie sa îi supuna pe acesti oameni la tot felul de constrângeri, ba chiar sa îi condamne la moarte, pentru a oprima aceasta vointa particulara.
Partidele, sindicatele si celelalte tipuri de asociatii nu pot intra astfel deloc în schema gândita de Rousseau. Oamenii trebuie la nevoie fortati sa-si doreasca ceea ce este bine si corect, ei nerecunoscând întotdeauna aceste lucruri. Ei trebuie sa supuna ratiunii judecatile lor, pentru ca din opinia generala sa se poata naste o cooperare generala. Ordinea ideala, în ceea ce îl privea pe Rousseau, era democratia directa, lipsita de principiile separatiei puterii si ale reprezentarii, pe care el le considera neliberale. Aceasta conceptie a fost îndelung contestata în zilele noastre. Pe de o parte, omul liber este somat sa se supuna unei legi pe care singur si-a creat-o, iar pe de cealalta, cetateanul unui stat creat dupa viziunea lui Rousseau poate fi manipulat cu totul de catre acesta, fiind "directionat" în sensul adoptarii unei atitudini "corecte".
|
