Specificul cunoasterii filozofice

Alaturi de alte stiinte filozofia reprezinta o parte a efortului uman de cunoastere si intelegere al lumii .

Filozofia si stiinta

Cautarile filozofice se indreapta spre elaborar 757f51h ea unor notiuni , idei , principii pe baza carora sa poata fi cunoscuta , explicata si inteleasa lumea in unitatea si diversitatea ei .

Deosebirea dintre filozofie si stiinta priveste in ultima instanta specificul lor ca modalitati distincte de cunoastere sub raportul ariei de cuprindere , a profunzimii si formalitatii . Modalitatea filozofica de cunoastere este ireductibila la cea stiintifica din mai multe puncte de vedere :

Gradul diferit de generalitate

Filozofia se diferntiaza de stiinte prin universalitatea obiectului sau adica in timp ce stiintele au obiecte mai restranse filozofia are ca obiect intreaga realitate , lumea in ansamblul ei .

Spre deosebire de stiinta care ne da cunostintele fragmentar referitoare doar la anumite domenii ale realitatii , filozofia este totalizatoare , obiectul ei de cercetare fiind totalitatea.

Imaginea pe care o ofera filozofia asupra lumii se constituie nu prin insemnarea datelor stiintei ci prin generalizarea lor .

Spre deosebire de stiinta al carei obiect este universul observabil si detectabil , finit filozofia se straduiaste sa inteleaga universul infinit in spatiu si etern in timp .

Modul diferit de raportare la statutul esential al omului

Filozofia se distinge de stiinta si printr-un alt sistem de referinta realizand o raportatre a problematiicii la statutul omului , descifrand consecintele pe care ea le are asupra conditiei umane .

Alaturi de o suma de cunostinte care urmaresc sa ne dea o imagine generala despre lume filozofia este totodata valorizare si ierarhizare de forme esentiale de existenta .

Ierarhizarea este facuta pentru a desemna locul si importanta omului in lumea aceasta fiind ca omul este numai inteligenta inregistratoare a realitatii din care face parte , ci este si aafectivitate care reactioneaza emotional si valoric in fata datelor furnizate de inteligenta .

Daca stiinta este numai cunoastere scopul ei fiind certitudinea in sine in mod obiectiv , filozofia nu este numai cunoastere ci este in plus luarea de atitudine in conformitate cu o anumita tabla de valori fondata de ea insasi aupra realitatii cunoscute .

Scopul filozofiei nu este numai cunoasterea veridica a lumii in sine ci este cunoasterea lumii pentru om , cautand sa cunoasca lumea in intregul ai dar si sa stabileasca sensul vietii omului .

Deci filozofia imbina intr-un tot armonios un sistem de cunostinte pentru univers ca totalitate cu o conceptie generale despre sensul existentei umane .

Metodele diferite folosite

Constituirea filozofiei ca sistem teoretic se face potrivit unor reguli metodologice proprii cunoasterii filozofice .

Din acest unghi specificul cunoasterii filozofice consta in caracterul reflexiv exprimat prin meditatia filozofica . Meditatia filozofica este un fel de cunoastere a spiritului , ea punand sub semnul intrebarii cunostintele pe care le poseda cu privire la om si lume .

A medita inseamna a reflecta asupra conditiei umane , a o pune sub semnul intrebarii .

In meditatia filozofica primordial este semnificatia ce o au pentru om obiectele , fenomenele , procesele lumii reale .

Formularea si verificarea diferita a enunturilor

Incercand sa dea tablou lumii in esentialitatea ei si sa surprinda determinatiile ei generale , filozofia spre deosebire de stiinta opereaza cu notiuni ca :

Materie

Miscare

Spatiu

Timp

Cauza

Efect etc

Filozofia opereaza si ea cu adevaruri dar aceste nu sunt impuse in mod categoriu omului ca cele ale stiintei .

Din aceasta cauza filozofia nu este un sistem conceptual unanim acceptat ci se manifesta intr-o diversitate de curente care exprima luari de pozitie in functie de complexitatea de factori .

Filozofie si religie

Alturi de o seama de cunostinte filozofia ofera o anumita conceptie despre lume si viata , o perspectiva despre rostul existentei umane . Aici ea se intalneste cu religia care si ea ofera o conceptie despre lume , religia pretinde si ea ca raspunde aspiratiilor omului spre infinit si totalitate .

Sperantele oamenilor , aspiratiile , idealurile , de viata si-au gasit intotdeauna expresia in abstractiile inalte si frumoase ale religiei si filozifiei .

Prin ele omul a cautat intotdeauna o explicatie aspura viietii di lumii .

Filozofie  si arta

Atitudine valorizatoare fata de lume ia omul nu numai prin filozofie ci si prin arta . Raporturile dintre filozofie si arta sunt urmatoarele :

Filozofia si arta se inrudesc si intr-un fel se completeaza una cu cealalta . Modul de reprezentare atat al filozofiei cat si al artei sunt oarecum comune in senul ca desi prin mijloace diferite ambele genuri de creatie realizeaza o anumita umanizare a realului .

Spre deosebire de adevarul filozofic , cel artistic este produl personalitatii creatorului .

Intre ele exista si numeroase si profunde deosebiri :

Obiectul asupra caruia se apleaca fiecare

Modalitatea de reflectare

In ceea ce priveste obiectul reflectarii artistice il constituie relitatea in complexitatea ei in care omul este prezent direct sau indirect in timp ce filozofia se apleaca asupra unor existente in care omul sa nu fie direct implicat .

Atitudinea artistica fata de realitate incepe atunci cand omul percepe obiectele inconjuratoare , nu numai cu semnificatia lor utilitara .

Obiectele reflectate artistic reprezinta realitate inconjuratoare .