THALES DIN MILET

T H A L E S D I N M I L E T

Thales (624 - 546 î.e.n.) a fost unul dintre cei sapte întelepti ai antichitatii (declarat în anul 582), matematician, astronom si filozof grec, de origine fenician.

A fondat în Milet cea mai veche scoala filozofica materialista (el lua ca baza existentei apa si considera lumea în vesnica schimbare), de care este legata nasterea matematicii grecesti. A trait doua vieti distincte succesive despartite printr-un moment crucial - crucial pentru el, dar si pentru dezvoltarea geometriei - al calatoriei în Egipt.

În prima parte a vietii sale Thales este un foarte istet om de afaceri si, totodata, un abil si întelept om politic al cetat 17417b117r ii sale. Nu se cunosc detalii, dar s-a pastrat amintirea unor scene semnificative.

Într-un an, se prevede o recolta exceptional de bogata de masline. Cu mult înainte de perioada culesului, Thales închiriaza toate presele de ulei. Când vine culesul, toti cultivatorii trebuie sa i se adreseze lui, astfel încât el poate pretinde - unor oameni în nevoie - preturi mult mai mari decât le platise el, realizând în acest mod beneficii importante. Este de admirat perspicacitatea dar nu si directia în care s-a exercitat.

Cum îsi dreseaza asinul - e o alta povestire în care din nou i se poate admira priceperea, acum însa fara a-i aduce un repros de ordin moral. Asinul cara saci cu sare; trecând prin apa unui râu, o parte din sare se uda, se dizolva si sarcina se usureaza. Asinul lui Thales e si el perspicace, învata din aceasta experienta si de câte ori ajunge la apa se cufunda cât poate. Cum sa-l dezvete? Un alt stapân ar fi folosit - probabil fara succes, data fiind încapatânarea proverbiala a catârilor - biciul. Thales foloseste o experienta de acelasi fel în sens contrar : încarca sacii cu bureti; când asinul se cufunda în râu, buretii absorb apa, se îngreuiaza, catârul simte singur ca a gresit si pe viitor . nu se mai încapatâneaza.

Sagacitatea lui Thales este pusa si în slujba colectivitatii; el este însarcinat sa proiecteze abaterea cursului unui râu - ceea ce ne face sa banuim ca era si un "inginer" priceput.

În partea a doua a vietii, Thales se dedica unor ocupatii "inutile"; inutile pentru el, inutile pentru concetatenii si contemporanii sai dar de o imensa utilitate pentru toata umanitatea care va trai în mileniile urmatoare. Thales i se consacra numai din pasiune. Paraseste o cariera banoasa si plina de stralucire, pentru o alta, care nu este decât frumoasa în sine : aceea de filozof si geometru.

E foarte probabil ca prima sa calatorie în Egipt, Thales o face mânat de afacerile sale comerciale. Dar odata ajuns acolo, spiritul sau iscoditor îl face sa priveasca la realitatile din jur cu un ochi proaspat; oamenii de bastina sunt obisnuiti cu ele, atât de obisnuiti încât nu le mai vad; pentru calator ele ofera o noutate, stârnesc curiozitate, încercarea de a le depasi sau valorifica în chip nou. Thales se pasioneaza pentru studii de astronomie si de geometrie.

si ajungem la o scena în care din uimit Thales devine uimitor : Thales anunta ca poate masura înaltimea piramidei, fara sa se urce pe ea. Însusi regele Egiptului, Amasis asista la experienta. Ce face Thales? Pentru noi, cei de astazi, un lucru banal : înfige un baston în pamânt, îl masoara, îi masoara umbra, apoi masoara umbra piramidei; doua triunghiuri asemenea si înaltimea cautata nu-i decât un termen necunoscut al unei proportii. Procedeul este extraordinar pentru atunci, de vreme ce Plutarh (istoricul grec din primul secol al erei noastre, autorul vestitei Viata oamenilor ilustri) îl descrie destul de amanuntit în opera sa, sase secole mai târziu. Extraordinar pentru Amasis si pentru suita sa este si faptul ca preotii egipteni nu au în tezaurul lor de reguli si pe aceasta. Prin aceasta experienta - astazi simpla - Thales nu a facut numai o "aplicatie pe teren" a unei teoreme de geometrie. A facut un lucru mult mai pretios: micsorând încrederea în zei a marit încrederea în oameni.

Ca matematician, este primul care a enuntat teoreme însotite de demonstratii, ca: diametrul împarte cercul în doua parti egale; unghiul înscris într-un semicerc este drept - cea mai frumoasa dintre descoperirile sale si pentru care a sacrificat un bou zeilor - teorema cunoscuta de egipteni; suma unghiurilor unui triunghi este de doua unghiuri drepte; unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente (fapt cunoscut anterior de egipteni si de babilonieni); cazul de congruenta ULU; asemanarea triunghiurilor având unghiurile respectiv congruente; teorema ce-i poarta numele.

Lui Thales i se atribuie prima aplicatie a compasului si a vasometrului; a fost primul care a masurat distanta pâna la tarm a unei corabii vizata din doua puncte de pe uscat.

Ca astronom, Thales a explicat ca Luna este luminata de Soare, a explicat cauzele eclipselor si a prezis eclipsa de Soare din anul 585 î.e.n.(probabil eclipsa care a avut loc la 28 mai), ramasa celebra prin faptul ca a pus capat razboaielor dintre greci si persi. Izbânda armatei grecilor se datoreaza tot lui Thales, întrucât el a sfatuit pe conducatorii acestora sa lanseze atacul în ziua când eclipsa se va produce. Atunci, ostile vrajmase înspaimântate de acest fenomen (de care nu avusesera cum sa ia cunostinta) au parasit în graba câmpul de lupta.

Se spune ca într-o noapte Thales se plimba privind spre stele si, absorbit de gânduri, a cazut într-o groapa. O batrânica, vazându-l, i s-a adresat atunci cu dojana: " Cum poti sa stii ce se afla în cer, daca nu stii ce se afla la picioarele tale?".

Thales din Milet este cel care descrie, pentru prima oara, un fenomen electric: actiunea chihlimbarului frecat asupra unor corpuri usoare; cunoaste si descrie proprietatile magnetice ale minereului de fier ( magnetitului ).

" Câstiga-ti frumusetea nu la înfatisare, ci la felul de viata"

- THALES -