de: Sigmund Freud
Este una din remarcabilele lucrari ale lui Sigmund Freud,lucrare deosebit de remarcabila. Valoarea unei opere din trecut poate avea o semnificatie mai mult istorica si cu ajutorul ei sa raspunda la intrebarea : ,, in ce masura opera respectiva a 17117t1912r contribuit la transformarile zilei de ieri si prin aceasta la semnificatia celei de azi? ''.
Readucerea in constiinta de azi a trecutului cu misticismul si necunoscutul lui ne-ar putea oare raspunde la intrebarea : ,, in ce masura ideile de ieri mai sunt actuale si valabile azi? ''. Poate ca DA poate ca NU, dar trebuie sa recunoastem ca in constiinta noastra a fiecaruia fara a face nici un fel de discriminare de ordin social, nationalitate, culoare si religie cu totii avem un totem si lucruri tabu. Cine nu recunoaste acest lucru se minte pe sine si pe cei din jur.
Dupa parerea multor autori gindirea freudiana reprezinta unul din cele mai importante curente in fluviul intelectulal al vietii moderne. Nu exista aproape nici un aspect al vietii contemporane care sa nu fie patruns de gandirea lui Freud. A avut curajul de a sparge crusta ipocriziei sociale, a fost deasemenea un talentat propagator de idei. Stia sa imbrace conceptele abstracte si savante in imagini sugestive cu ecou de mit si legenda.
Ce este religia? ,,O nevroza obsesionala universala?''. Se pare ca religia ( indiferent de cult), devenita obsesie pentru unele categorii de oameni, pentru unele societatii rudimentare se aseamana cu obsesiile nevroticilor. Religia ar trebui ,, controlata '' doctrina ei poate avea pentru spiritele mai slabe efect de bumerang. Cate crime si nenorociri nu s-au intimplat de-a lungul istoriei si chiar in zilele noasre in numele religiei Putem fi de acord ca religia este un remediu pentru o suferinta psihica (pierderea unei fiinte dragi si nu numai) dar aceasta credinta dusa la extrem se va transforma in factor patogen.
Progresul social si tehnic din zilele noastre au schimbat oarecum toteismu, dar legatura care a existat intre totem si tabu a ramas aceiasi. Pe parcursul a sute de ani oamenii au schimbta totemul in functie de nevoile personale si sociale, lucru ce i-a ajutat sa supravietuieaca.
Se pare ca odata cu nasterea noastra si evolutia noastra ca fiinte se naste si nevoia de a avea un totem. Poate din cauza mediului social in care traim avem nevoie de suport psihic. Este religia - in zilele noastre ultimul refugiu? Pentru uniii da pentru unii nu, este ea un factor declansator al actelor antisociale?
Toti avem un totem si toti avem ceva tabu - pana unde poate duce acest lucru? Faptul ca avem aceste doua lucruri este bine sau rau?
|
