ANXIETATEA SI FOBIILE
Introducere
Anxietatea si teama sunt emotii umane normale si sunt adeseori considerate ca reacTii ale stãrii de stres. Stresul este greu de definit deoarece include atît motive care te fac anxios cum ar fi munca prea intensã sau boala precum si reacTiile la acestea.
În mod normal anxietatea este ceea ce simTim cînd suntem expusi la stresul extern cum ar fi pierderea locului de muncã, dificultãTi în cãsnicie sau copii bolnavi. Acest tip de anxietate este denumit adeseori îngrijorare si se menTine pînã cînd problema se rezolvã într-un fel.
Atunci cînd anxietatea apare ca rãspuns la o ameninTare imediatã, cum ar fi atacul unui cîine furios sau starea existentã atunci cînd privim în jos de pe un munte înalt, ea se numeste teamã.
Anxietatea normalã devine anormalã cînd simptomele sunt atît de intense atunci cînd acti 747h714h vitatea zilnicã, cotidianã este afectatã de aceste simTãminte dureroase si deranjante. Teama anormalã, denumitã uneori fobie, este teama intensã de anumite lucruri care pe un om obisnuit nu trebuie sã-l înspãimînte. Dacã suntem înspãimîntaTi la vederea unui simplu cîine Pekinez care doarme într-un colT al camerei, sau dacã evitãm sã urcãm fie chiar si cîteva scãri de frica înãlTimilor atunci avem o fobie.
Simptome
Cînd suntem anxiosi acest lucru este vizibil atît mental cît si fizic. Nu ne putem concentra, suntem iritabili si usor distraTi si ca atare ineficienTi. Existã tendinTa de a dormi prost si de a fi obosiTi usor. ªi corpul se resimte prin bãtãi mai puternice ale inimii (palpitaTii, tensiune si dureri în muschi, inabilitatea de relaxare, transpiraTie, rãsuflãri greoaie, ameTealã, lesinuri, indigestie, etc). Aceste simptome sunt considerate de persoanele anxioase drept boli serioase cum ar fi boli de inimã sau cancer si astfel anxietatea se accentueazã. Izbucniri subite, neasteptate de anxietate sunt denumite panicã si uneori sunt destul de neplãcute deoarece oamenii devin temãtori de eventualitatea unui atac de panicã. Anxietatea si panica sunt adeseori însoTite de depresie, atunci cînd ne simTim rãu, ne pierdem pofta de mîncare, suntem pesimisti si ne pierdem speranTa în viitor. O persoanã suferind de fobie are simptome de anxietate intensã sau panicã, dar numai în situaTii particulare. Fobia cîinilor nu funcTioneazã atunci cînd nu sunt cîini prin preajmã, fobia înãlTimilor este inexistentã pe termen sigur, fobia socialã nu funcTioneazã atunci cînd suntem singuri iar agorafobia este tratatã cel mai bine acasã, în singurãtate. Fobiile duc la evitarea lucrurilor de care ne temem. Evitarea nu este mereu usoarã - nu putem sti niciodatã dacã dupã un colT de stradã nu apare un cîine. Cei care suferã de fobie de obicei stiu cã nu este un pericol real si uneori se simt prost dim cauza acestei frici dar nu sunt capabili sã o controleze.
Unele fobii sunt asociate cu gînduri obsesive repetate care pãtrund în minte, sau cu ritualuri pe care se simt obligaTi sã le efectueze, în ciuda raTionamentului. S-ar putea îngrijora toatã ziua ca denivelarea pe care au simTit-o cînd au trecut cu masina ar fi putut consta într-un pieton cãlcat, încapînd astfel sã caute cadavrul de-a lungul traseului efectuat, sau începînd sã sune la poliTie dacã s-a gãsit un cadavru pe acea stradã. Sau de fiecare datã cînd se pleacã din casã se verificã dacã ferestrele si usile sunt bine închise de mai multe ori, asa încît se întîrzie la serviciu. Aceste fobii pot fi uneori scurte, dar în cazul anumitor persoane acestea pot persista mulTi ani si reprezintã un serois handicap.
Ajutorarea
Oamenii stresaTi si anxiosi, cu sentimente de teamã si obsesii se confruntã adeseori si pot înfrunta aceste manifestãri dacã recunosc cauzele si îsi dau seama cã aceste sentimente nu pot dura.
Astfel o persoanã care trebuie sã susTinã examenul pentru obTinerea carnetului de conducere poate fi extrem de anxioasã dar stie cã aceste sentimente vor dispare de îndatã ce testul s-a terminat. Dacã simptomele persistã si par sã nu se atenueze , trebuie început un tratament imediat. Unii oameni întîrzie, amînã mersul la doctor deoarece se tem cã ar putea fi calificaTi drept"nebuni". De fapt oamenii care suferã de anxietate si teamã au foarte rareori boli mentale serioase si este mult mai bine ca ajutorul medical sã fie cãutat mai devreme decît mai tîrziu.
Efectele asupra altor persoane
Anxiosii nu discutã simptomele lor cu familia sau prietenii dar efectele sunt evidente celor din jur. Existã o anumitã paliditate si tensionare, cei afectaTi sunt înspãimîntaTi de sunete normale cum ar fi soneriile sau bãtãile în usã. Iritabilitatea crescutã duce la argumentãri mai mari, iar acestea la rîndul lor se agraveatã cînd fobiile si absesiile cauzeazã ineficienTa si activitatea aparent fãrã rost. Desi prietenii si rudele pot înTelege faptul cã neatenTia este cauzatã de anxietate, este dificil sã se realizeze o adaptabilitate cînd se prelungeste pentru o perioadã mai mare de timp, si în special cînd temerile par fãrã motiv.
Anxietatea si fobiile la copii
Temerile intense fac parte din comportamentul infantil. Fiecare dintre noi, pe cînd am fost copii, ne-am atasat foarte tare de cei care ne-au crescut, iar în cazul în care a intervenit un divorT, copiii devin foarte anxiosi si supãraTi.
În copilãrie temerile frecvente sunt de întuneric si monstrii. Este natural si normal sã fii un pic nervos la începerea scolii, dar nu si persistenTa în acestã teamã.
AdolescenTii sunt adeseori cu toane, au problme sociale si sexuale, sunt preocupaTi de aspectul lor exterior. Aceste îngrijorãri comune de obicei dispar dupã discuTii pe aceastã temã. Anxietatea se poate manifesta indirect print-un comportament alterat, simptome fizice sau în declin în activitatea scolarã.
De obicei este bine sã vã adresaTi medicului atunci cînd o anxietate prelungitã tulburã existenTa unui copil.
FrecvenTa
Anxietatea, stãrile de fobie si obsesie apar la o zecime din populaTie în decursul unei generaTii, desi doar o minoritate din acesti suferinzi ajung sã se trateze la un doctor specializat pe aceste probleme.
Cauzele
Atunci cînd existã o cauzã evidentã de stres (cum ar fi un accident de masinã sau un interviu pentru obTinerea unui loc de muncã), lucrul este clar. De obicei acest motiv dispare dupã ce cauza stresului a dispãrut, dar în unele cazuri de stres puternic el se va menTine mai mult timp dupã consumarea evenimentului. De exemplu, mulTi oameni care sunt implicaTi în tragedii majore cum ar fi accidente feroviare sau incendii în clãdiri publice, continuã sã se simtã nervosi si anxiosi mult timp dupã aceea. Aceste probleme sunt o parte din ceea ce acum este denumit starea de stres post-traumatic. Uneori cauza (de ex. suprasolicitarea la locul de muncã) este evidentã celorlalTi dar nu si victimei. Însã uneori cauza este departe de a fi clarã; persoana poate sã fi devenit vulnerabilã dintr-o combinaTie de stres, predispozitie personalã, multe schimbãri în viaTa si în special evenimente cum ar fi nasterea unui copil.
Ajutorarea oamenilor care suferã de anxietate si fobii
Ajutorarea acestor categorii de persoane poate fi realizatã îm mai multe moduri:
Discutarea problemei. Aceasta poate ajuta atunci cînd anxietatea provine din socuri recente cum ar fi pãrãsirea unuia dintre soTi, îmbolnãvirea unui copil, sau pierderea unui loc de muncã. Cu cine ar trebui sã discutãm toate acestea? ÎncercaTi cu prietenii de încredere si cu rudele mai apropiate ale cãror pãreri le apreciaTi, oameni care stiu sã asculte. Poate cã si acestia au avut aceleasi probleme la rîndul lor, sau poate cunosc pe cineva care a avut aceleasi probleme, si astfel puteTi împãrtãsi din cunostinTele lor, obTinînd astfel o nouã perspectivã. PuteTi afla astfel cum s-au simTit si ei si ce au fãcut sã-si îmbunãtãTeascã situaTia.
Sunt de asemenea mulTi profesionisti la care puteTi apela - doctorul de familie, psihiatrul, psihologul, asistenTii sociali, etc. Acestia vã pot pune în legãturã cu diferite organizaTii, grupuri, etc. cu acelasi tip de probleme.
Psihoterapia. Acesta este un tratament mai intensiv care prin discuTii ajutã pacienTii sã recunoascã, sã înTeleagã si sã se împace cu motivele care în mod aparent nu au fost vizibile la început. Psihoterapistii pot fi sau nu medici calificaTi. Tratamentul pate dura mai mult decît odatã pe sãptãmînã, timp de cîteva sãptãmîni sau luni.
ÎnvãTarea procedurii de relaxare. Este de un mare ajutor sã învãtãm tehnicile de relaxare pentru a ne reduce tensiunile si anxietatea care pot fi astfel controlate. Profesionisti ca psihologi ne pot ajuta sã învãTãm aceasta, dar sunt multe cãrTi si casete audio cu care ne putem obisnui pentru relaxare. Este foarte important sã stim cã putem stãpîni mijloacele de relaxare. Un lucru foarte bun este practicarea acestor metode îm mod regulat(ca o parte de yoga sau meditaTie transcedentalã) ca si atunci cînd vã ameninTã o crizã.
MedicaTia. O varietate de medicamente pot fi folosite în tratamentul multor pacienTi. Oricum, deoarece medicamentele sunt usor de prescris, existã tendinTa de a le evita pe cît posibil. Cele mai comune medicamente sunt tranchilizantele si antidepresivele.
Cele mai uzitate tranchilizante sunt bentodiapezinele. Unele dintre acestea sunt folosite în principal pentru anxietate în timpul zilei iar altele sunt pentru noapte, pentru a ajuta la dormit. Desi benzodiapezinele sunt medicamente eficace, pot da dependenTã dupã ce au fost folosite în mod regulat; aceasta poate deveni o problemã dupã chiar o singurã lunã de tratament. Aceastã dependenTã va cauza simptome de retragere dacã medicamentul este redus sau oprit, decît o tendinTp de a lua mai multe medicamente pentru obTinerea aceluiasi efect. În zilele noastre doctorii sunt constienTi de pericolele dependenTei si recomand tratamente cu medicamnte numai pe termen scurt. Medicamentele pot ajuta în timpul unei crize acute însã benzodiazepina nu este justificatã în cazul tratamentelor îndelungate contra anxietãTii.
Medicamentele antidepresive pot ajuta la îndepãrtarea anxietãTii ca si a depresiei pentru care sunt prescrise. Unele pot avea un efect specific asupra fobiilor, obsesiilor mai degrabã decît în cazul anxietãTii si depresiei generale. Probleme este cã nu dau rezultate decît dacã sunt luate regulat timp de 2-4-sãptãmîni, iar unele dintre ele pot da efecte secundare cum ar fi ameTeala, gura uscatã si constipaTie, în special la începutul tratamentului. Dieta poate fi normalã în timpul acestui tratament (dacã nu doctorul vî va atrage atenTia). Antidepresivele nu cauzeazã aceleasi dificultãTi de dependenTã ca benzudiazepina, dar unii pacienTi au dificultãTi atunci cînd trebuie sã nu le mai ia, dupã ce tratamentul a durat cîteva luni.
Terapia de expunere a îmbunãtãTit tratamentul celor care suferã de fobii si ritualuri anormale. Terapia de expunere funcTioneazã bine co o formã de autoajutorare dacã este folositã în mod corect si sistematic. MulTi suferinzi s-au autotratat cu succes prin crearea si urmarea unui program corect. Acest program implicã întoarcerea la situaTiile car ne-au înfricosat si care au fost evitate de atunci, si rãmînerea în acea stare pînã cînd anxietatea dispare. Sentimentul de teamã dispare cam într-o jumãtate de orã de expunere si este bine sã se rãmînã cam 1-2 ore în acea situaTie pentru mãrirea vitezei de recuperare. Prin repetiTii zilnice ale acestei expuneri prelungite, teama si frica dispar în mod gradual. Printr-o practicã regulatã oamenii care suferã de fobie încep sã se obisnuiascã cu lucruri care înainte îi speriau.
Persoanele cu ritualuri sunt rugate sã se integreze într-o situaTie care nu-i fac sã se simtã la locul lor si doresc sã se spele, sã se aranjeze, etc. Sunt rugaTi sã reziste acestor cerinTe cît pot de mult ceea ce poate dura chiarsi cîteva ore.
|
