ANXIETATEA SI FOBIILE
Introducere
Anxietatea si teama sunt emotii umane normale si sunt adeseori considerate ca reacTii ale stării de stres. Stresul este greu de definit deoarece include atît motive care te fac anxios cum ar fi munca prea intensă sau boala precum si reacTiile la acestea.
În mod normal anxietatea este ceea ce simTim cînd suntem expusi la stresul extern cum ar fi pierderea locului de muncă, dificultăTi în căsnicie sau copii bolnavi. Acest tip de anxietate este denumit adeseori îngrijorare si se menTine pînă cînd problema se rezolvă într-un fel.
Atunci cînd anxietatea apare ca răspuns la o ameninTare imediată, cum ar fi atacul unui cîine furios sau starea existentă atunci cînd privim în jos de pe un munte înalt, ea se numeste teamă.
Anxietatea normală devine anormală cînd simptomele sunt atît de intense atunci cînd acti 747h714h vitatea zilnică, cotidiană este afectată de aceste simTăminte dureroase si deranjante. Teama anormală, denumită uneori fobie, este teama intensă de anumite lucruri care pe un om obisnuit nu trebuie să-l înspăimînte. Dacă suntem înspăimîntaTi la vederea unui simplu cîine Pekinez care doarme într-un colT al camerei, sau dacă evităm să urcăm fie chiar si cîteva scări de frica înălTimilor atunci avem o fobie.
Simptome
Cînd suntem anxiosi acest lucru este vizibil atît mental cît si fizic. Nu ne putem concentra, suntem iritabili si usor distraTi si ca atare ineficienTi. Există tendinTa de a dormi prost si de a fi obosiTi usor. Și corpul se resimte prin bătăi mai puternice ale inimii (palpitaTii, tensiune si dureri în muschi, inabilitatea de relaxare, transpiraTie, răsuflări greoaie, ameTeală, lesinuri, indigestie, etc). Aceste simptome sunt considerate de persoanele anxioase drept boli serioase cum ar fi boli de inimă sau cancer si astfel anxietatea se accentuează. Izbucniri subite, neasteptate de anxietate sunt denumite panică si uneori sunt destul de neplăcute deoarece oamenii devin temători de eventualitatea unui atac de panică. Anxietatea si panica sunt adeseori însoTite de depresie, atunci cînd ne simTim rău, ne pierdem pofta de mîncare, suntem pesimisti si ne pierdem speranTa în viitor. O persoană suferind de fobie are simptome de anxietate intensă sau panică, dar numai în situaTii particulare. Fobia cîinilor nu funcTionează atunci cînd nu sunt cîini prin preajmă, fobia înălTimilor este inexistentă pe termen sigur, fobia socială nu funcTionează atunci cînd suntem singuri iar agorafobia este tratată cel mai bine acasă, în singurătate. Fobiile duc la evitarea lucrurilor de care ne temem. Evitarea nu este mereu usoară - nu putem sti niciodată dacă după un colT de stradă nu apare un cîine. Cei care suferă de fobie de obicei stiu că nu este un pericol real si uneori se simt prost dim cauza acestei frici dar nu sunt capabili să o controleze.
Unele fobii sunt asociate cu gînduri obsesive repetate care pătrund în minte, sau cu ritualuri pe care se simt obligaTi să le efectueze, în ciuda raTionamentului. S-ar putea îngrijora toată ziua ca denivelarea pe care au simTit-o cînd au trecut cu masina ar fi putut consta într-un pieton călcat, încapînd astfel să caute cadavrul de-a lungul traseului efectuat, sau începînd să sune la poliTie dacă s-a găsit un cadavru pe acea stradă. Sau de fiecare dată cînd se pleacă din casă se verifică dacă ferestrele si usile sunt bine închise de mai multe ori, asa încît se întîrzie la serviciu. Aceste fobii pot fi uneori scurte, dar în cazul anumitor persoane acestea pot persista mulTi ani si reprezintă un serois handicap.
Ajutorarea
Oamenii stresaTi si anxiosi, cu sentimente de teamă si obsesii se confruntă adeseori si pot înfrunta aceste manifestări dacă recunosc cauzele si îsi dau seama că aceste sentimente nu pot dura.
Astfel o persoană care trebuie să susTină examenul pentru obTinerea carnetului de conducere poate fi extrem de anxioasă dar stie că aceste sentimente vor dispare de îndată ce testul s-a terminat. Dacă simptomele persistă si par să nu se atenueze , trebuie început un tratament imediat. Unii oameni întîrzie, amînă mersul la doctor deoarece se tem că ar putea fi calificaTi drept"nebuni". De fapt oamenii care suferă de anxietate si teamă au foarte rareori boli mentale serioase si este mult mai bine ca ajutorul medical să fie căutat mai devreme decît mai tîrziu.
Efectele asupra altor persoane
Anxiosii nu discută simptomele lor cu familia sau prietenii dar efectele sunt evidente celor din jur. Există o anumită paliditate si tensionare, cei afectaTi sunt înspăimîntaTi de sunete normale cum ar fi soneriile sau bătăile în usă. Iritabilitatea crescută duce la argumentări mai mari, iar acestea la rîndul lor se agraveată cînd fobiile si absesiile cauzează ineficienTa si activitatea aparent fără rost. Desi prietenii si rudele pot înTelege faptul că neatenTia este cauzată de anxietate, este dificil să se realizeze o adaptabilitate cînd se prelungeste pentru o perioadă mai mare de timp, si în special cînd temerile par fără motiv.
Anxietatea si fobiile la copii
Temerile intense fac parte din comportamentul infantil. Fiecare dintre noi, pe cînd am fost copii, ne-am atasat foarte tare de cei care ne-au crescut, iar în cazul în care a intervenit un divorT, copiii devin foarte anxiosi si supăraTi.
În copilărie temerile frecvente sunt de întuneric si monstrii. Este natural si normal să fii un pic nervos la începerea scolii, dar nu si persistenTa în acestă teamă.
AdolescenTii sunt adeseori cu toane, au problme sociale si sexuale, sunt preocupaTi de aspectul lor exterior. Aceste îngrijorări comune de obicei dispar după discuTii pe această temă. Anxietatea se poate manifesta indirect print-un comportament alterat, simptome fizice sau în declin în activitatea scolară.
De obicei este bine să vă adresaTi medicului atunci cînd o anxietate prelungită tulbură existenTa unui copil.
FrecvenTa
Anxietatea, stările de fobie si obsesie apar la o zecime din populaTie în decursul unei generaTii, desi doar o minoritate din acesti suferinzi ajung să se trateze la un doctor specializat pe aceste probleme.
Cauzele
Atunci cînd există o cauză evidentă de stres (cum ar fi un accident de masină sau un interviu pentru obTinerea unui loc de muncă), lucrul este clar. De obicei acest motiv dispare după ce cauza stresului a dispărut, dar în unele cazuri de stres puternic el se va menTine mai mult timp după consumarea evenimentului. De exemplu, mulTi oameni care sunt implicaTi în tragedii majore cum ar fi accidente feroviare sau incendii în clădiri publice, continuă să se simtă nervosi si anxiosi mult timp după aceea. Aceste probleme sunt o parte din ceea ce acum este denumit starea de stres post-traumatic. Uneori cauza (de ex. suprasolicitarea la locul de muncă) este evidentă celorlalTi dar nu si victimei. Însă uneori cauza este departe de a fi clară; persoana poate să fi devenit vulnerabilă dintr-o combinaTie de stres, predispozitie personală, multe schimbări în viaTa si în special evenimente cum ar fi nasterea unui copil.
Ajutorarea oamenilor care suferă de anxietate si fobii
Ajutorarea acestor categorii de persoane poate fi realizată îm mai multe moduri:
Discutarea problemei. Aceasta poate ajuta atunci cînd anxietatea provine din socuri recente cum ar fi părăsirea unuia dintre soTi, îmbolnăvirea unui copil, sau pierderea unui loc de muncă. Cu cine ar trebui să discutăm toate acestea? ÎncercaTi cu prietenii de încredere si cu rudele mai apropiate ale căror păreri le apreciaTi, oameni care stiu să asculte. Poate că si acestia au avut aceleasi probleme la rîndul lor, sau poate cunosc pe cineva care a avut aceleasi probleme, si astfel puteTi împărtăsi din cunostinTele lor, obTinînd astfel o nouă perspectivă. PuteTi afla astfel cum s-au simTit si ei si ce au făcut să-si îmbunătăTească situaTia.
Sunt de asemenea mulTi profesionisti la care puteTi apela - doctorul de familie, psihiatrul, psihologul, asistenTii sociali, etc. Acestia vă pot pune în legătură cu diferite organizaTii, grupuri, etc. cu acelasi tip de probleme.
Psihoterapia. Acesta este un tratament mai intensiv care prin discuTii ajută pacienTii să recunoască, să înTeleagă si să se împace cu motivele care în mod aparent nu au fost vizibile la început. Psihoterapistii pot fi sau nu medici calificaTi. Tratamentul pate dura mai mult decît odată pe săptămînă, timp de cîteva săptămîni sau luni.
ÎnvăTarea procedurii de relaxare. Este de un mare ajutor să învătăm tehnicile de relaxare pentru a ne reduce tensiunile si anxietatea care pot fi astfel controlate. Profesionisti ca psihologi ne pot ajuta să învăTăm aceasta, dar sunt multe cărTi si casete audio cu care ne putem obisnui pentru relaxare. Este foarte important să stim că putem stăpîni mijloacele de relaxare. Un lucru foarte bun este practicarea acestor metode îm mod regulat(ca o parte de yoga sau meditaTie transcedentală) ca si atunci cînd vă ameninTă o criză.
MedicaTia. O varietate de medicamente pot fi folosite în tratamentul multor pacienTi. Oricum, deoarece medicamentele sunt usor de prescris, există tendinTa de a le evita pe cît posibil. Cele mai comune medicamente sunt tranchilizantele si antidepresivele.
Cele mai uzitate tranchilizante sunt bentodiapezinele. Unele dintre acestea sunt folosite în principal pentru anxietate în timpul zilei iar altele sunt pentru noapte, pentru a ajuta la dormit. Desi benzodiapezinele sunt medicamente eficace, pot da dependenTă după ce au fost folosite în mod regulat; aceasta poate deveni o problemă după chiar o singură lună de tratament. Această dependenTă va cauza simptome de retragere dacă medicamentul este redus sau oprit, decît o tendinTp de a lua mai multe medicamente pentru obTinerea aceluiasi efect. În zilele noastre doctorii sunt constienTi de pericolele dependenTei si recomand tratamente cu medicamnte numai pe termen scurt. Medicamentele pot ajuta în timpul unei crize acute însă benzodiazepina nu este justificată în cazul tratamentelor îndelungate contra anxietăTii.
Medicamentele antidepresive pot ajuta la îndepărtarea anxietăTii ca si a depresiei pentru care sunt prescrise. Unele pot avea un efect specific asupra fobiilor, obsesiilor mai degrabă decît în cazul anxietăTii si depresiei generale. Probleme este că nu dau rezultate decît dacă sunt luate regulat timp de 2-4-săptămîni, iar unele dintre ele pot da efecte secundare cum ar fi ameTeala, gura uscată si constipaTie, în special la începutul tratamentului. Dieta poate fi normală în timpul acestui tratament (dacă nu doctorul vî va atrage atenTia). Antidepresivele nu cauzează aceleasi dificultăTi de dependenTă ca benzudiazepina, dar unii pacienTi au dificultăTi atunci cînd trebuie să nu le mai ia, după ce tratamentul a durat cîteva luni.
Terapia de expunere a îmbunătăTit tratamentul celor care suferă de fobii si ritualuri anormale. Terapia de expunere funcTionează bine co o formă de autoajutorare dacă este folosită în mod corect si sistematic. MulTi suferinzi s-au autotratat cu succes prin crearea si urmarea unui program corect. Acest program implică întoarcerea la situaTiile car ne-au înfricosat si care au fost evitate de atunci, si rămînerea în acea stare pînă cînd anxietatea dispare. Sentimentul de teamă dispare cam într-o jumătate de oră de expunere si este bine să se rămînă cam 1-2 ore în acea situaTie pentru mărirea vitezei de recuperare. Prin repetiTii zilnice ale acestei expuneri prelungite, teama si frica dispar în mod gradual. Printr-o practică regulată oamenii care suferă de fobie încep să se obisnuiască cu lucruri care înainte îi speriau.
Persoanele cu ritualuri sunt rugate să se integreze într-o situaTie care nu-i fac să se simtă la locul lor si doresc să se spele, să se aranjeze, etc. Sunt rugaTi să reziste acestor cerinTe cît pot de mult ceea ce poate dura chiarsi cîteva ore.
|
