Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




DEPRESIA

Psihiatrie


DEPRESIA

Introducere

Depresia este o experienTã comunã. Fiecare dintre noi se simte plictisit, rãu sau uneori trist. De obicei motivele par a fi evidente - o dezamãgire, frustrare, pierderea a ceva sau a unei persoane foarte dragi - dar nu întotdeauna; uneori "avem toane", "ne simTim rãu", "nu suntem în apele noastre", "ne sculãm cu faTa la cearsaf" si nu stim de ce.



În unele cazuri depresia poate fi atît de puternicã încît dominã vieTile încît pare inutil sã mai trãiesti. Aceasta nu înseamnã cã trebuie sã cedezi, sã fi acuzat de autocompãtimire sau de neputinTa de a "nu te aduna". Depresia ajunsã la acest grad reprezintã o boalã si trebuie tratatã.

Ca în cazul fiecãrei depresii normale existã întotdeauna o cauzã aparentã iar uneori nu. Ar putea fi o reacTie la o boalã fizicã, stress, suprasolicitare, somaj, probleme cu rudele, probleme financiare sau cu casa, însã reacTia este mult mai intensã si dureazã 12312d312m mai mult decît este necesar. Iar apoi, întru-un mod foarte sever, devastator chiar apare depresia.

Cãutînd ajutor

Atunci cînd depresia este mai severã decît ne-am fi putut astepta, sau cînd continuã sã acTioneze avem nevoie de ajutor. Avem nevoie de ajutor dacã depresia ne afecteazã munca, relaTiile si sentimentele cu prietenii si cu familia, sau dacã am începutsã avem gînduri ca oamenii s-ar simTi mai bine fãrã noi.

Uneori numai simpla discuTie cu un prieten foarte apropiat sau cu o rudã în care avem încredere ar putea fi de-ajuns sã ne ghideze pe "panta abruptã"(Winston Churchill denumea aceastã stare "situaTia unui cîine rîios"). Dar dacã depresia a luat unele forme îngrijorãtoare este bine sã se facã o vizitã doctorului.

Bine-nTeles cã nu putem sã ne dãm seama cãt de bolnavi suntem deoarece totul vine gradual, sau pentru cã ne autocondamnãm cã suntem lenesi sau slabi. Trebuie sã luptãm, fie chiar si dacã suntem convinsi de alTii sã o facem, iar aceasta nu reprezintã un semn de slãbiciune. Astfel trebuie sã încercãm sã scãpãm de propriile noastre sentimente prin abordarea unei vieTi mai active - desi si în acest caz ne putem întreba de ce ne simTim stresaTi si obosiTi. Uneori sentimentele noastre nu se autoprezintã ca fiind un rezultat al nefericirii, ci în unele cazuri drept forme de reacTie fizicã cum ar fi constante dureri de cap, dureri sau dificultãTi de dormire.

Simptome

Unele simptome caracteristice ne pot da nouã, familiei sau doctorului informaTia cã este nevoie de un ajutor profesional:

  • Pierderea interesului în bucuriile vieTii;
  • Lipsa motivaTiei, ceea ce face ca simplele îndatoriri sau decizii sã parã dificile sau imposibil de înfãptuit;
  • Oboseala mare
  • AgitaTie si neliniste
  • Pierderea sau mãrirea apetitului, cu pierderea în greutate sau îngrãsarea
  • Insomnii sau somn excesiv
  • Pierderea sentimentului de afecTiune, renunTarea la sex;
  • Pierderea încrederii în sine, evitarea oamenilor;
  • Iritabilitate
  • Te simTi nefolositor, inadecvat, prost, neajutorat si fãrã speranTã
  • Te simTi rãu într-o anumitã parte a zilei, îndeosebi dimineTile;
  • Gînduri de sinucidere sunt foarte comune în cazul depresiei si este mai bine atunci cînd se recunoaste aceasta, deoarece este un semn sigur al nevoii de ajutor.

Cauze

Prietenii si rudele ca si persoanele care suferã de depresie sunt nerãbdãtori sã stie de ce suferã de depresie. Uneori este vorba de mai multe motive , iar acestea diferã de la o persoanã la alta.

Este normal sã te simTi mai rãu dupã un moment disturbant, dar în mod normal, dupã o perioadã de decantare, problema este depãsitã. Unele evenimente duc însã la depresii serioasesi persistente din care este greu sã mai iesi.

Un rol important îl joacã si circumstanTele. Dacã suntem singuri, fãrã prieteni, cu multe probleme pe cap, atunci ne putem îmbolnãvi serios pe cînd în alte situaTii am putea face faTã momentelor.

Una din 10 femei suferã depresii persistente dupã nastere. Depresia este însoTitorul permanent al bolii fizice, în special în cazul bolilor de cancer, de inimã, artrite, bronsite sau atacuri de cord. Unele depresii pot fi urmãri ale infecTiilor cum ar fi gripa.



Personalitatea joacã si ea un rol în depresie. Desi oricine poate suferi de depresie în anumite circumstanTe, unii dintre noi par sã fie mai vulnerabili decît ceilalTi din cauza individualitãTii lor(inclusiv chimia corporalã) sau din cauza unor experienTe anterioare.

Se pare cã femeile suferã de depresii într-un numãr mai mare decît bãrbaTii. Aceasta s-ar putea explica prin faptul cã femeile sunt mai stresate atît din cauza muncii cît si datoritã cresterii copiilor.

Unul din 10 oameni care suferã de depresii grave au de asemenea perioade cînd sunt chiar foarte activi. Aceastã formã de depresie este cunoscutã sub denumirea de depresie maniacã si afecteazã un numãr egal de bãrbaTi si femei si tinde sã reprezinte o mostenire de familie.

Tratamentul

Majoritatea celor care suferã de depresii sunt trataTi de doctorul de familie. În funcTie de simptomele existente, de severitatea depresiei si de circumstanTe, doctorul va sugera un tratament ce va conTine tablete antidepresive, sau tratament prin discuTii.

DiscuTia: simpla expunere verbalã a sentimentelor este de mare ajutor oricît de bolnav ai fi. Dar explorarea si confruntarea posibilelor motive pentru care ai devenit bolnav implicã timp si motivaTie, si acest lucru este destul de greu de realizat atîta timp cît depresia este gravã.

Dacã depresia pare a fi legatã de o anumitã problemã cum ar fi relaTia cu partenerul de viaTã, atunci o agenTie specializatã ar putea sã fie de ajutor în acest caz. Împãrtãsirea sentimentelor într-o terapie de grup ar putea reprezenta suportul motal de care ai nevoie.

Uneori este greu sã-Ti exprimi adevãratele sentimente chiar celor mai apropiaTi prieteni. Discutarea acestor probleme cu un consilier de specialitate sau cu un psihoterapeut, persoane care pot asculta si înTelege, care nu te vor judeca însã niciodatã, poate aduce o usurare imensã. De asemenea, faptul cã se obTine atenTia totalã a unei persoane de specialitate poate ajuta enorm autoaprecierii, care probabil s-a diminuat datoritã depresiei.

Discutarea unei probleme supãrãtoare este de mare efect dacã depresia este cauzatã de decesul unei persoane apropiate.

Antidepresivele: Dacã depresia este severã sau se prelungeste pentru o perioadã mai mare de timp, doctorul vã va sugera folosirea antidepresivelor.

Acestea nu sunt tranchilizante, desi vã pot ajuta sã vã simTiTi mai puTin anxios. Sunt foarte de folos în cazul întoarcerii la normal dintr-o stare depresivã si nu trebuie luate mai mult de cîteva luni. Doctorul va face un control regulat, întrebînd despre cum vã simTiTi, ajustînd dozele si întrebînd despre efectele secundare.

Este important sã înTelegem cã antidepresivele, spre deosebire de aspirine, îsi încep acTiunea mai tîrziu. AcTiunea lor este mai înceatã si trebuie sã asteptaTi o sãptãmînã sau chiar douã pînã veTi observa o îmbunãtãTire a situaTiei; aceastã îmbunãtãTire se va manifesta în primul rînd printr-un somn mai bun si printr-un sentiment de usurare si lipsa anxietãTii. De îndatã ce aTi început sã vã simTiTi mai bine încetaTi medicaTia imediat deoarece abuzul de medicamente poate relansa depresia. Nu încetaTi medicaTia pînã doctorul vã sfãtuieste aceasta.

Ca toate medicamentele si antidepresivele au efecte secundare desi sunt relativ usoare. ReacTiile normale sunt uscarea gurii si constipaTia: acest lucru indicã faptul cã pastilele lucreazã. Efectele diferã de la o medicaTie la alta. Doctorul vã va sfãtui la ce sã vã asteptaTi si va dori sã stie dacã ceva vã nelinisteste. "Medicamentele mã vor ameTi"? este o întrebare importantã. Deoarece medicamentele sunt luate noaptea, orice tip de ameTealã vã va ajuta sã dormiTi mai bine. Oricum dacã sunteTi somnoros în timpul zilei nu va trebui sã lucraTi cu masini de orice tip pînã cînd acest efect nu dispare.

PuteTi urma o dietã normalã în perioada în care luaTi aceste pastile, ele fiind compatibile cu pastilele contra durerilor, cu antibioticele si pilulele de contracepTie. Ar trebui însã sã evitaTi alcoolul deoarece împreunã cu tabletele pot da o stare acutã de ameTealã.

Nu mã simt mai bine

Un numãr mic de pacienTi care suferã de depresie nu-si îmbunãtãTesc situaTia cu aceste tratamente. Aceste persoane trebuie sã se adreseze unui psihiatru pentru ajutor specializat. Psihiatrul este doctorul care este specializat în tratamentul dezordinilor emoTionale si mentale. Prima întîlnire cu un psihiatru va dura aproape o orã si veTi putea aduce cu dvs. un prieten sau o rudã dacã doriTi. Nu trebuie sã fiTi nervos; întrebãrile ce vã vor fi puse sunt mai mult de facturã practicã. Psihiatrul va dori sã afle despre trecutul, istoricul medical, situaTia actualã, modul în care depresia s-a dezvoltat si v-a afectat, ce tratament aTi urmat. Tratamentul care ar putea ajuta va consta în discuTii, noua medicaTie sau chiar tratament electric (ECT). De obicei tratamentul se face ambulator dar dacã depresia este foarte puternicã si tratamentul trebuie sã fie urmat îndeaproape, atunci bolnavul va trebui sã fie internat. Oricum, internarea în spital se face la o persoanã din 100.

Probabil cã tratamentul Ect poate suna teribil pentru cei care nu a beneficiat niciodatã de el, dar este un tratament foarte bun pentru depresiile puternice si acTioneazã mult mai repede decît tabletele antidepresive. Acest procedeu este utilizat în cazul celor care suferã de depresii foarte puternice sau în cazul celor care nu rãspund tratamentului medicamentos. Procedeul implicã aplicarea unui anestezic usor pentru relaxarea muschilor iar apoi un curent electric este trecut prin creier pentru o fracTiune de secundã. Tot tratamentul dureazã aproape un sfert de orã iar pacientul este constient apoi adoarme. Un curs complet dureazã de la 6 la 12 tratamente aplicate de 2 ori pe sãptãmînã.



Ceea ce stim exact este cã acest procedeu ECT are efecte bune însã marea majoritate a oamenilor care suferã de depresie nu au nevoie de acest tip de tratament.

Cum sã te autoajuTi?

Chiar atunci cînd esti ajutat de un doctor în cazul unei depresii, sunt unele lucruri pe care le poTi face si singur:

Nu închide lucrurile în tine: dacã ai primit unele vesti proaste, sau ai suferit din cauza unei decepTii, încearcã sã te confesezi prietenilor din jur. Retrãirea experienTei de cîteva ori, un plîns bun si o discuTie ajutã de cele mai multe ori. Toate acestea fac parte din procesul natural de vindecare.

ceva: iesi din casa si fã niste exerciTii, puTinã miscare. Aceasta vã va ajuta sã vã menTineTi în forma fizicã bunã si vã veTi simTi mai bine, veTi dormi mai bine. Dacã nu vã simTiTi în formã sã mergeTi la serviciu este bine totusi sã aveTi o activitate - cum ar fi activitãTi casnice, chiar schimbarea unui bec spart. Acestea vã vor ajuta sã nu vã mai gîndiTi la sentimentele dureroase si vã veTi simTi mai puTin neajutorat.

MîncaTi conform unei diete corecte, chiar dacã nu aveTi poftã de mîncare. Fructele proaspete si legumele sunt recomandate în mod special. Cei care suferã de depresii puternice pot slãbi si pierde multe vitamine ceea ce va înrãutãTi si mai mult situaTia.

RezistaTi - tentaTiei de a vã îneca durerile. Alcoolul de obicei este un mod de a te simTi mai bine dar numai pentru o scurtã perioadã de timp, dupã care depresia se poate accentua. Alcoolul în cantitãTi mari vã va opri sã vedeTi problemele ãn adevãrata lor luminã si nu vã ajutã la rezolvarea lor. Mai mult, alcoolul este un dusman al sãnãtãTii corporale.

Nu renunTaTi la somn. A asculta la radio sau a privi la televizor toatã noaptea si afecta negativ.

AmintiTi-vã cã suferiTi de depresie - ceva prin care au trecut mulTi alTii - si cã vã veTi vindeca, asa cum au fãcut-o si ceilalTi, chiar dacã nu vã vine sã credeTi aceasta. Depresia poate fi uneori o experienTã folositoare deoarece de obicei oamenii depãsesc acest moment, devenind mai puternici si mai capabili sã înfrunte situaTiile viitoare. Realitatea si relaTiile pot fi vãzute mai clar si veTi avea puterea si înTelepciunea sã luaTi decizii importante pe care le-aTi ocolit înainte.

Rude si prieteni

Familia si prietenii doresc adeseori sã stie ce pot face ca sã fie de ajutor. A fi un bun ascultãtor (si un ascultãtor rãbdãtor dacã aTi mai auzit odatã întîmplarea) este un lucru foarte important.

A petrece mai mult timp cu o persoanã depresatã, a o încuraja(însã fãrã tachinãri) vorbind cu ea, încurajînd-o sã nu zacã ci sã adopte o viatã activã este foarte important. Încrederea ca aceste persoane bolnave vor reusi este nepreTuitã, desi acest lucru trebuie sã fie repetat mereu deoarece persoanele care suferã de aceastã boalã nu au încredere si sunt tentate sã punã la îndoialã totul. AsiguraTi-vã cã bolnavilor li se oferã destulã hranã si feriTi-i de alcool.

Dacã persoana bolnavã dã semne cã i s-a înrãutãTit situaTia, nu mai vrea sã vorbeascã cu nimeni, spune cã nu mai vrea sã trãiascã sau chiar dacã încearcã sã-si facã rãu, luaTi toate aceste ameninTãri în serios si insistaTi ca doctorul sã fie informat. ÎncercaTi sã ajutaTi persoana sã accepte tratamentul si sã spuneTi: "Dacã as fi în locul tãu nu as lua medicamentele" sau "Nu trebuie sã te duci la psihiatru - doar nu esti nebun!".

Dacã vã îndoiTi cu privire la tratament, discutaTi-l cu doctorul înainte de a vã exprima îndoiala în faTa persoanei bolnave.




Document Info


Accesari: 3720
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )