ECHILIBRU MENTAL SI SPIRITUAL

ECHILIBRU MENTAL SI SPIRITUAL

 Nu exista om pe fata pamantului care sa nu se confruntezi de zi cu probleme.   Autobuzul care nu vine la timp, preturilecare cresc fara oprire, pierderea locului de munca, examenul sau teza carese apropie.  Traim intr-un secol al vitezei si aproape toti, faraexceptie, ne plangem sau dimpotriva, bravam cu viata stresanta pe careo ducem.  Dar de fapt, ce este stresul?

 Sa luam un exemplu.   Sa presupunem ca suntetiin Dacia dvs. pe sosea.  Vremea e buna, motorul in stare perfectasi, de necrezut, ati ajuns pe un sector proaspat asfaltat, asa incat vaganditi sa recuperati din timpul pierdut la bariera si apasati pe acceleratie. Foarte curand apare un indicator de intrare in localitate.  Ar trebuisa reduceti viteza, dar satul pare pustiu asa ca mergeti inainte. Dar deodata,aveti la cateva zeci de metri in fata dvs. un copil care tocmai vrea satreaca strada in fuga.  Automat, piciorul drept apasa pe frana sireusiti sa evitati accidentul in ultima fractiune de secunda. In urmatoarele5-10 secunde, incepeti sa va dati seama ca inima va bate mai repede simai tare si simtiti, abia acum, ca picioarele incep sa se inmoaie si s-arputea ca sotia sa remarce faptul ca fata dvs. este mai palida ca de obicei. Probabil va veti opri, sau cel putin va veti deplasa cu viteza mai redusapentru un timp.  Dupa 5-10 minute totul revine la normal.

 Si acum din nou intrebarea: ce este stresul?  Copilul care a sarit in fata masinii sau bataia mai rapida a inimii, contractiamuschilor, paloarea fetei, etc. etc.?  Stresul este  reactia organismului nostru la factorii stresori.  Stresul este raspunsulorganismului nostru la evenimentele amenintatoare, la situatiile cu carene confruntam.

 Reactia de stres este complexa.  Ea consta pede o parte in reactii fizice:  cresterea ritmului batailor inimii,cresterea tensiunii arteriale, cresterea ritmului respiratiei, crestereatonusului muscular ( muschii sunt mai incordati).  Pe de alta parteau loc reactii psihice:  atentia creste la maximum, simturile trecbrusc intr-o stare de alerta crescuta, si, de obicei, pot sa se trezeascabrusc o multime de emotii, mai mult sau mai putin intense, ca de exemplu:teama, groaza, mania, indarjirea, disperarea si multe altele.  Menireatuturor acestor reactii este de a va face in stare sa depasiti o situatiecritica de scurta durata.

 Daca unul sau mai multi factori stresanti de mare intensitatepersista timp indelungat, aceasta suprasolicitare poate duce la aparitiaunor boli, numite psihosomatice, care practic sunt cauzate de stresul excesiv. Medicina psihosomatica este o ramura relativ recenta a medicinii care seocupa cu bolile cauzate intr-o mai mare sau mai mica masura de stres. Ulcerul gastric si duodenal, colitele ulceroase, hipertensiunea arteriala,bolile de inima, cancerul si majoritatea bolilor psihice.

 Inainte de a va sugera cateva solutii pentru mentinereaunei vieti echilibrate, este necesar sa va avertizam cu privire la falselerezolvari la care din nefericire multe persoane recurg pentru a face fatala stresul vietii.  Tigara si celelalte droguri cum ar fi alcoolul,narcoticele, nu sunt o rezolvare reala a problemelor si grijilor. Dimpotriva, ele agraveaza crizele vietii si duc la degradare si ruina fizica,psihica si morala.

 * Unii se descarca spargand obiecte, altii adresandcuvinte jignitoare altor persoane.  Metoda aceasta a "descarcarii"fie verbale, fie comportamentale, face mai mult rau decat bine pentru caaccentueaza conflictele si adanceste criza existenta.

 Dar cum putem contracara stresul?  Ce putem safacem pentru a rezolva emotiile negative care insotesc anumite situatiidificile sau neplacute?

 Intai de toate trebuie sa recunoasteti starea de stres. Evenimentele stresante grave se pot sesiza destul de usor.  Dar primejdia o constituie stresorii mai mici care trec nebagati in seama siastfel se acumuleaza.  Adeseori, sesizam unele stari neplacute saudureri, dar rareori ne gandim ca ar putea fi cauzate de stres.  Iatacateva din cele mai frecvente semne care trebuie sa constituie un semnde alarma si trebuie sa ne atraga atentia asupra posibilitatii expuneriila stres excesiv.

 a. semne fizice:  dureri de cap, oboseala generala,dureri de spate, etc.

 b. semne psihologice: neliniste, labilitate afectiva,nemultumire, etc.

 c. semne comportamentale:  vorbire agitata, iritabilitate, neglijarea  muncii, roaderea unghiilor si altele.

 Apoi, trebuie sa recunoasteti factorii stresori sisa evaluati intensitatea lor.  Va oferim mai jos o clasificare simplaa factorilor stresori, care va va ajuta sa identificati de unde poate saprovina stresul excesiv.

 a. Stresori fizici  - boli, accidente, operatii,vremea, aglomeratia din oras sau chiar pozitia defectuoasa a corpului pescaun sau in banca, etc

 b. Stresori senzoriali - de la farurile masinilor sireclamele luminoase, pana la aspirator, la muzica din piata sau de la etajulsuperior, toate acestea sunt zgomote si stimuli luminosi care cresc fondulstresor al vietii.

 c. Stresori informationali - radioul, tv.-ul, ziarele,toate ne asalteaza cu informatii, vesti, noutati.

 d. Stresori decizionali. Hotararile, pot fi o sursaimportanta de stres.  Si adevarul este ca viata ne pune mereu si mereuin situatii de decizie.

 e. Stresori relationali - neintelegeri, certuri, tensiuniintre soti, colegi, vecini, rudenii, etc. Se pare ca relatiile noastrecu cei din jurul nostru sunt cea mai obisnuita sursa de stres.

 Desigur, in viata exista probleme mici si problememari, neplaceri si tragedii. Este evident ca evenimente grave, cum ar fidecesul unei fiinte dragi, sunt o lovitura puternica.  Dar ceea cein general se neglijeaza, este efectul micilor probleme care se repetaiar si iar, cum ar fi de exemplu intarzierea autobuzului, fermoarul carenu se inchide perfect, etc.  Trebuie sa fim constienti ca aceste neplacericare ne agaseaza ora de ora se pot acumula si pot avea efecte serioase.

 Incercati sa reduceti sau chiar sa evitati stresoriicare se pot reduce, respectiv evita.  Desigur, multe evenimente nudepind de noi, scapa de sub controlul noastru, dar, daca suntem atenti,putem identifica numeroase surse de stres care depind de noi si putem astfelsa reducem nivelul general de expunere la stres.  Spre exemplu, depinde de noi daca ascultam radioul cu volumul dat la maxim sau mai redus. Depinde de noi cate ziare citim, cate emisiuni urmarim la tv.  Depindede noi daca luam fiecare decizie la timp si astfel evitam aglomerarea lor.

 Reevaluati situatiile si raspundeti  rationalla problemele vietii!  Este un punct esential pentru ca, de cele maimulte ori problemele nu sunt asa de grave cum le simtim noi.

 In acest moment trebuie sa clarificam un lucru foarteimportant si interesant in acelasi timp.  Factorii stresori nu provindoar din exterior.  Factorii stresori pot proveni si din interior. Ce vrea sa insemne aceasta?  In primul rand inseamna ca insasi gandurilenoastre, simtamintele, imaginatia, pot declansa reactii de stres. Sa revenim la exemplul de mai sus, la accidentul iminent care s-ar fi pututproduce.  Daca la intoarcere din calatorie trebuie sa treceti prinacelasi sat probabil ca, la vederea locului cu pricina, veti simti un felde strangere de inima sau un fior rece pe sira spinarii.  Cu altecuvinte, este suficient sa retraim o situatie stresanta, ba chiar estesuficient sa anticipam o situatie stresanta, pentru a declansa reactiade stres.  In al doilea rand, este foarte important sa intelegem cain situatii de stres, gandurile, imaginatia, simtamintele, pot sa accentuezerespectiv sa diminueze reactia de stres.

 De fapt, in viata de zi cu zi, stresul se datoreazade foarte multe ori faptului ca noi insine consideram amenintatoare nisteevenimente care in realitate nu sunt, sau daca sunt, le consideram maiamenintatoare decat sunt in realitate.  Cum altfel s-ar putea explicafaptul ca unii, in anumite situatii, se sperie chiar si de umbra lor.  Deci, stresul este amplificat in functie de modul cum percepem evenimentelerespective.  De aceea este foarte importanta etapa reevaluarii situatiilorpe care le simtiti stresante.

 Pentru a evita reactii exagerate la dificultati, vasugeram sa va puneti intotdeauna doua intrebari:

 a.  "Ajuta la ceva daca ma enervez?" (sau plang,sau ma irit, sau sa ma las cuprins de manie, razbunare, sa lovesc cu pumnulin masa, sa trantesc usa, etc.)

 b.  Apoi, imediat, puneti-va a doua intrebare: "Ce pot sa fac pentru a rezolva problema?"  Este un lucru bun dacaasterneti totul pe hartie, oricat de simplu si nepromitator ar fi, esteun plan de actiune.  Dupa ce ati stabilit raspunsul la aceasta intrebare,treceti imediat la punctul urmator.

 Actionati pe baza planului stabilit. Nu desconsideratinici cele mai nepromitatoare solutii. Chiar daca aveti anumite indoieli,nu amanati prea mult aplicarea planului ci treceti cat mai repede la actiune. Pofta vine mancand, solutiile actionand.

 Uneori va veti confrunta cu situatii care intr-adevarnu pot fi schimbate de dvs. sau nu in momentul cand doriti. In aceste situatiise impune urmatoarea regula: acceptati ce nu se poate schimba.  Incercati sa acceptati lucrurile asa cum sunt si fixati-va alte obiective,dorinte.

 In general, oamenilor nu le place sa depinda de altii,nu-i asa?  De aceea este esential sa invatati sa apelati la ajutorulaltora.  E adevarat ca este greu sa gasesti un om binevoitor si deincredere.  Dar daca vreti sa gasiti, veti gasi.  Nu uitati ca,"unde-s doi puterea creste".  Nu are nici un sens sa luptati singur.

 In sfarsit, am ajuns la cheia mentinerii sub controla stresului vietii.  Adoptarea si manifestarea unei atitudini pozitive,sau mai simplu spus, optimismul.   Studiile de psihoneuroimunologie,au aratat ca dintre bolnavii cu cancer in faza terminala, cei care au cultivato atitudine pozitiva, optimista, au supravietuit mai mult decat cei cares-au lasat coplesiti de simtaminte negative.  Simtamintele de disperare,de abandonare au fost considerate factori de risc pentru boli imune sicancer.  De asemenea, un studiu amplu facut in America pe campioniide longevitate a dus la concluzia ca factorul unic cel mai important incresterea duratei vietii este dispozitia pozitiva, multumirea sufleteasca.

 Insa aceasta atitudine, aceasta dispozitie are un temeiadanc in convingerea ca Dumnezeu exista, ca El va iubeste si va poartade grija.  Atunci cand aceasta incredere este elementul pivot al vietinoastre afectiv-emotionale si intelectuale, disperarea, teama, ingrijorarile- desi prezente in continuare - nu ne pot coplesi.  S-ar putea saganditi in sinea dumneavoastra:  "Da, e frumos, dar cum sa fii optimistdaca esti pesimist?" sau "cum sa ai credinta daca n-o ai?"

 Ellen Gould White, o scriitoare americana ale careicarti au fost traduse in mai multe zeci de limbi, a spus:  "NiciodataDumnezeu nu ne cere sa credem fara sa ne dea dovezi pe care sa ne intemeiemcredinta.  Existenta sa, caracterul sau, credinciosia Cuvantului Sausunt intemeiate toate pe marturii care apeleaza la ratiunea noastra siaceste marturii sunt nenumarate.  Cu toate acestea El niciodata n-aindepartat posibilitatea indoielii.  Credinta noastra trebuie sa seintemeieze pe dovezi nu pe demonstratii."

 Iata si marturisirea lui Claude Bernard caruia medicinade astazi ii datoreaza atat de mult, el fiind unul din cei mai stralucitiparinti intemeietori ai medicinei si fiziologiei experimentale:  "Dealtfel, totul tinde sa ma faca sa cred intr-o inteligenta superioara, darnu pot sa am dovada ei materiala  aceasta ramane sub forma de credinta,de sentiment si totusi de certitudine, si aceasta ma face fericit."