FORME ALE DEFICIENTEI PSHIHOMOTRICE
Dintre aceste forme ale deficientei psihomotrice mai des se intalnesc urmatoarele:
1.Intarzierea in maturizarea psihomotrica.
Copiii cu acesta forma de tulburare se aseamana cu copiii normali, d 353e46d ar de o varta mult mai mica. Ei prezinta dificultati in coordonarea statica sau dinamica generala, au un echilibru deficitar si tonusul ,muscular adesea slabit sau rigid, ceea ce determina o lipsa a sensibilitatii profunde a miscarilor.
2.Instabilitate psihomotorie.
Aceasta este totdeauna insotita de tulburari pronuntate ale atentiei.
Miscarile elevilor cu aceasta forma de deficienta sunt rigide si nesigure, coordonarea lor este difuza sub toate aspectele sale si prezinta greutati in realizarea echilibrului morfostatic.
Adesea, peste acest tablou simptomatic intervine fobia copilului pentru anumite miscari.
Au greutati dosebite in mentinerea in sarcina pe lunga durata.
Debilitatea motrica.
Datorita lezarii centrilor de elaborare si de o sinteza a miscarilor acesta sunt greu, doar partial invatate si cuplate in comportament.
Copiii cu aceste deficiente au dificultati legate de rapiditatea, precizia si adresa miscarilor prezinta o slaba coodonare in spatiu si timp cat si oculo-kinestezice senzitiva.
La acest nivel, cu cat gradul de complexitate si de solicitare a proceselor intelectuale este mai mare, ca atat imposibilitatile manuale se manifesta mai puternic.
Tulburarile motrice de natura socio-afectiva
Starile de neliniste, teama si impresionabilitatea cauzata de desele insuccese anterioare provoaca dereglari functionale ale inhibitiei musculare si afecteaza calitatea miscarilor acestor copii sub toate aspectele sale.
Nedezvoltarea motrica.
Copiii se caracterizeaza printr-o gama larga de tulburari ale miscarilor care duc in cele din urma la instalarea unei imobilitati motrice generale. Cauzele sale rezida fie in hiperprotectionismul familial si social in care s-au dezvoltat copiii respectivi, fie in prezenta unor maladii neuropsihice grave.
De multe ori intalnim cele doua cauze asociate, ele determinandu-se reciproc.
Recuperarea tuturor formelor de afectiuni psihomotrice, sarcina importanta a scolii ajutatoare, necesita o tratare individualizata, indelungata, corect gradata in timp cu metode si mijloace judicios alese in vederea reducerii progresive pana la anularea decalajului ce separa la acest capitol elevul debil mintal de cel normal dezvoltat.
|
