ISTORICUL PSIHIATRIEI ACTUALE

ISTORICUL PSIHIATRIEI ACTUALE

lPsyche =Suflet

lIatrea = Vindecare.

Psihiatria: Studiaza tulburarile mentale,etiopatogenia lor,asistenta bolnavilor psihici, profilaxia si recuperarea bolilor psihice.

OMUL este UNITATE EXISTENTIALA, BIOLOGICA, PSIHICA, SOCIALA, ANTROPOLOGICA.

Bolile psihice in antichitate

lPapirusuri egiptene - despre senilitate

lVechiul testament - Regele Saul, Nabucodonosor.

lHippocrate - Conceptie materialist-vulgara: creierul este sediul vietii psihice.

lAsclepiade - Diferentiaza halucinatiile de iluzii.

lAreteu - Descrie melancolia.

lSoranus din Effes - Atitudinea fata de bolnavul psihic!

PSIHIATRIA IN EVUL MEDIU.

lBolile psihice = provocate de duhuri rele,diavol;Demonomanii.

lTratamentul = pedepse corporale pana la ardere pe rug.

lAsezamintele pentru bolnavii psihici: manastiri, inchisori.

PSIHIATRIA IN PERIOADA RENASTERII

lBoala psihica = Boala a creierului.

lIncercari de clasificare a bolilor psihice: Felix Plater: -Imbecilitate,

l - Idiotie,

l - Afect. convulsive si apoplexia

l - Boli psihice propriu-zise: mania, melancolia, hipocondria, etc.

lSe pun bazele psihiatriei judiciare: Paolo Zacchias.

lVieussens - Bazele anatomiei patologice .

Psihiatria moderna

lPh. PINEL (1755-1826) elibereaza din lanturi pe cei 80 pacienti avuti in ingrijire, marcand inceputul epocii moderne a asistentei psihiatrice.

lESQUIROL - Prima clasificare a bolilor psihice si descrierea magistrala a celor mai importante entitati.

lR.A.MOREL - Teoria degenerarilor ( ereditatea si degenerarea sunt factorii determinanti ai bolilor psihice).

lP.JANET - Psihastenia. CHARCOT - Isteria.

lKRAEPELIN - Delimitarea si clasificarea bolilor psihice pe baza principiului nosologic

lE.BLEULER - Schizofrenia.

SEMIOLOGIE PSIHIATRICA

STUDIUL SIMPTOMELOR BOLILOR PSIHICE, a SUCCESIUNII, CONDITIONARII, INTERDEPENDENTEI si DINAMICII lor.

lSIMPTOMUL PSIHIC:

lLocal Functional

lGeneral. Organic.

lIreversibil

lReversibil.

l *Simpt. Disimulate* * Simpt. Mascate*

lNevrotic

lPsihotic.

lDe nedezvoltare.

lDe. Regresiune.

PERCEPTIA SI TULBURARILE DE PERCEPTIE

lPERCEPTIA = Suma senzatiilor + experienta anterioara subiectiva, personala. Reflecta obiectele in totalitatea lor.

l La baza perceptiei: SENZATIA (act elementar de realizare a imaginii singulare a unor insusiri ale obiectelor)

lPerc. Se realizeaza prin ANALIZATORI.

lAre rol deosebit in procesul cunoasterii.

TULBURARILE DE PERCEPTIE

lI.CANTITATIVE:

lHiperestezia = scaderea prag.senzorial.

lIn: Boli organice; Surmenaj; Tulburari nevrotive;Debutul unor psihoze.

Hipoestezia =ridicarea prag senzorial.

In: Tulburari ale constiintei; Histerie; Oligofrenii.

lII.CALITATIVE:

lAGNOZIILE.

lTULBURARILE DE SCHEMA CORPORALA.

lEIDETISMUL.

lILUZIILE.

lHALUCINATIILE.

AGNOZIILE
Lipsa capacitatii de integrare a elementelor senzoriale intr-un tot corespunzator obiectului.

lI.VIZUALE (Cecitate psihica):

lPerceptive = Paragnozia (a.ob.concrete)

= A.Culorilor.

AGNOZIILE

lVIZUALE (Cecitate psihica)

lPerceptive  *Simbolice

lParagnozii Alexia

lA.Culorilor. Acalculia

l Agrafia

l A.Figurilor simb.

l Prosopoagnozia.

<Leziunea in lobul occipital>

lAUDITIVE (Surditatea psihica)

lVerbale - Afazii.

lMuzicale ( amuzia).

< Leziunea in lobul temporal>

lTACTILE

lAmorfognozia

lAstereognozia

l<Leziunea in lobul parietal>

Tulburarile de schema corporala

lANOSOGNOZIA ( nerecunoasterea unei hemiplegii).

lSINDR. PICK: AUTOTOPOAGNOZIA.

lSINDR.GERSTMANN:A.Digitala+ Acalculie+ Agrafie+ Dezorientare stanga-dreapta.

lMEMBRUL FANTOMA.

lTb.Schema corp. in Bolile psihice.

EIDETISMUL

lREPREZENTARE DEOSEBIT DE INTENSA A UNEI PERCEPTII ANTERIOARE,TRAITA CA O REALITATE PREZENTA.

lEste o tulburare de perceptie limitrofa halucinatiilor.

lNormala la copii < 12 ani si la artisti plastici.

lPatologica: - stari confuzive, schizofrenie, psihoze senile.

ILUZIILE

lDEFINITII:

lPerceptie reala, deformata si denaturata de catre subiectul care o receptioneaza(A.POROT).

lOrice eroare cognitiva sau perceptiva(H.EY).

lPerceptie mintala vicioasa care da bolnavului reprezentarea inexacta a unui obiect real(GAYRAL).

lExistenta obiectului si a perceperii veritabile a lui diferentiaza iluzia de halucinatie.

CLASIFICAREA ILUZIILOR

lI.VIZUALE.

lMetamorfopsii: =Macropsii; = Micropsii; =Dismegalopsii; = Porropsii.

lFalse recunoasteri

lPareidolii

lIluzia sosiilor

lI.AUDITIVE.

lI. GUSTATIVE, OLFACTIVE.

lI. VISCERALE.

lApar in: Stari confuzive, sindr. Maniacale, Psihoza Korsakov, Demente.

HALUCINATIILE

lDEFINITIE

lJ.P.FALRET: PERCEPTIE FARA OBIECT

lH.EY: A HALUCINA= A PERCEPE UN OBIECT CARE NU EXISTA IN REALITATE SAU CARE NU POATE FI PERCEPUT DECAT PRINTR-O FALSIFICARE A ACTULUI PERCEPTIV.

CARACTERISTICILE HALUCINATIILOR

l1.SENZORIALITATE.

l2.PERCEPTIA SPATIALA.

l3.CONVINGEREA FERMA.

CLASIFICAREA HALUCINATIILOR. I.

lIN FUNCTIE DE PARTICULARITATILE CARACTERISTICE:

lHalucinatii adevarate ( Psihosenzoriale):

lSenzorialitate

lSpatialitate

lConvingere ferma.

-Apar mai ales in psihozele endogene.

I.

lHalucinoze:

lSenzorialitate.

lSpatialitate.

lLipseste convingerea ferma (" mi s-a parut ca.,am impresia ca.")

l-Apar in mod caracteristic in psihozele exogene ( toxice, infectioase).

I.

lPSEUDOHALUCINATIILE (HALUCINATII INTRAPSIHICE):

lSenzorialitate;

lConvingere ferma;

lLipseste proiectia spatiala.

lApar atat in psihozele endogene cat si in cele exogene.

CLASIFICAREA HALUCINATIILOR. II.

lIN FUNCTIE DE ANALIZATORI:

l1. Halucinatii exteroceptive.

lHalucinatiile vizuale:

lSimple / complexe.

lColorate / alb-negru.

lCinematografice / panoramice.

lLiliputane / macropsice.

lExtracampine.

lZoopsice..

lHeautoscopice ( proiectia propriului corp).

Apar in mod caracteristic in stari confuzive ( toxice, infectioase), epilepsie. Posibil in schizofrenie.

l

lHalucinatiile auditive.

lElementare / Complexe.

lVerbale / Muzicale.

lVerbale: = Unilaterale / Bilaterale.

l = Laudative / Injurioase.

l = Imperative.

Apar in mod caracteristic in psihozele endogene: Schizofrenie, Tulburari halucinator-delirante.

l

lHalucinatii tactile ( Haptice).

lSe recunosc dupa comportamentul, gestica bolnavului.

lApar in starile confuzive, toxicomanii, tulburarile halucinator-delirante.

Halucinatii olfactive si gustative.

- Sunt de obicei asociate.

Apar in aura epileptica, schizofrenie, depresii psihotice severe.

l2. HALUCINATII INTEROCEPTIVE:

lHalucinatiile cenestezice ( Viscerale) = senzatia schimbarii pozitiei unor organe, a perforarii, obstruarii, atrofierii,disparitiei lor.

lApar in debutul de schizofrenie, tulb. Halucinator-delirante cronice,

l3. HALUCINATIILE PROPRIOCEPTIVE

lHalucinatii kinestezice ( de miscare) = percepute ca impresii de miscare sau deplasare a unor segmente din corp sau a intregului corp

lApar in stari confuzive, schizofrenie.

lALTE HALUCINATII:

lPolisenzoriale ( concomitent - mai multe halucinatii).

lHalucinatii sinestezice ( hal. complexe,rezultate din interferentele functionale existente intre diferiti analizatori; ex. Auditia colorata - bolnavul vede sunetele.) Apar in aura epileptica, schizofrenie, parafrenie.

lHalucinatii psihogene - legatura cauzala afectiva!

lHalucinatii colective ( prin contagiune psihica).

CLASIFICAREA ETIOPATOGENICA

lHalucinatii fiziologice.

lHalucinatii prin lezarea receptorilor periferici ( nevrite retrobulbare,glaucom, cataracta, otoscleroza).

lHalucinatii datorate lezarii centrilor corticali ai perceptiei (au valoare localizatoare in tumorile cerebrale).

lHalucinatii onirice ( apar in contextul tulburarilor de constiinta,sunt polisenzoriale, mobile, terifiante).

lHalucinatiile din psihozele endogene (adevarate sau intrapsihice, mai ales auditive, apar pe fondul constiintei clare).

ATENTIA (PROSEXIA).

lDEFINITIE:

lProcesul de orientare si concentrare a activitatii psihice asupra unor obie4cte, fenomene, care necesita o reflectare clara si o selectare constienta.

lFunctia psihica ce exprima starea de orientare si concentrare a individului in directia unor informatii, fenomene si evenimente in scopul de a le intelege mai bine, de a le asimila sau evita.

lFuncta psihica avand rol de semnalizare a schimbarii, a noului, cu capacitate de a dirija activitatea psihica intr-o directie determinata.

lCLASIFICARE:

lDUPA OBIECT: =senzoriala; = ideationala.

lDUPA ORIGINE: = involontara; = voluntara.

lDUPA DEZVOLTAREA TEMPORALA: = operanta (focalizata pe realitatea prezenta). = de exp[ectativa ( asteptarea activa si pregatire a actiunii).

lMECANISME NEUROFIZIOLOGICE:

lFormat. Reticulara mezencefalica - rol in mentinerea atentiei;

lFormat. Retic. Diencefalica - rol in mobilitatea, comutarea atentie.

lCARACTERISTICI:

lSELECTIVITATEA( cap. De filtrare, selectare).

lMOBILITATEA.

lDIRECTIONAREA.

lCONCENTRAREA ( presupune aprofundare si capacitatea detasarii de ambianta).

lDISTRIBUTIA.

lINTENSITATEA.

lSTABILITATEA ( durabilitatea).

TULBURARILE DE ATENTIE (DISPROSEXII).

l1. HIPERPROSEXII = GLOBALE ( Apar in starile maniacale, intoxicatii).

l = SELECTIVE ( In delire, obsesii, hipocondrie, depresii severe).

l2. HIPOPROSEXII: in surmenaj, anxietate, depresii, schizofrenie, stari confuzive.

l3. APROSEXII ( se refera la atentia voluntara). Apar in starile deficitare: oligofrenii, demente.

l<INERTIA: perseverarea dincolo de necesar asupra unei teme date. In psihoze epileptice.

MEMORIA

lCAPACITATEA PSIHICULUI DE A INREGISTRA SI REDA UN FENOMEN

lENGRAMA ( MNEMA) = elementul fundamental al memoriei.

lDelay: Memoria este jurnalul intim al fiecarui individ.

lLange: Viata fara memorie ar fi un ghem de impresii senzitive.

lETAPELE MEMORARII:

lFixarea.

lConservarea.

lEvocarea.

lUitarea.

NEUROFIZIOLOGIA MEMORIEI

lCIRCUITE NEURONALE Hipocampo- Mamilo- Talamo- Cingulare.

lNEUROCHIMIE: Rolul ARN si AND;

lLegatura functionala Glie/Neuron ( cantitatea de ARN este de 10 ori > in tesutul glial).

TULBURARILE DE MEMORIE

lI. TULBURARI CANTITATIVE:

l1. Hipomnezia - in sindroame nevrotice, depresii, stari deficitare, intoxicatii.

l2. Hipermnezia = exagerarea evocarilor care apar multiple, involuntarea, indepartate.

lGlobala

l: in psihoza maniacala, secundara ingestiei de medicamente (amfetamine, barbiturice), dupa stari febrile.

lDe sector

lIn: tulb. De personalitate paranoiaca, delire.

lMentismul - in: confuzii, stari psihogene, anxietate, epilepsie temporala.

lAmneziile

lAnterograde ( de fixare).

lRetrograde ( de evocare).

lAntero-retrograde.

lAmnezia lacunara ( temporala).

lAmnezia electiva ( tematica).

Legea disolutiei memoriei ( DELAY) - de la complex spre simplu;

Legea regresiunii memoriei ( RIBOT) - de la prezent spre trecut si complex spre simplu.

lII. TULBURAILE CALITATIVE ( PARAMNEZII).

lCriptomnezia: schizofrenie, delire cronice, demente, stari maniacale.

lFalsa recunoastere: schizofrenie, demente, surmenaj.

lIluzia de nerecunoastere( crede ca recun. persoane pe care nu le-a cunoscut si nu recun. persoane cunoscute).

lDéjà vu, Jamais vu: in stari confuzive.

lPseudoreminiscentele.

lEcmneziile: tulb. mai globala decat pseudoreminiscentele, este o intoarcere in trecut a intregii personalitati.

lAnecforia: posibilitatea repreducerii unor amintiri pe care le credea uitate

GINDIREA.

lDEFINITIE: Activitatea cognitiva complexa reprezentand capacitatea psihica de a gasi solutia optima a unei probleme date pe baza raporturilor stabilite intre fapte cunoscute si cerintele situatiei prezente.

lOPERATIUNILE GINDIRII:

lComparatia.

lAnaliza si sinteza.

lAbstractizarea.

lGeneralizarea.

lConcretizarea.

TULBURARILE DE GANDIRE

lA.TULBURARI FORMALE:

l1. De viteza:

lAccelerarea (tahipsihia): fuga de idei (manie), mentismul (schizofrenie).

lIncetinirea ( bradipsihia) - depresii, epilepsie, oligofrenii, boli organice: hipotiroidism.

lIntreruperea: barajul psihic ( Kraepelin)- schizofrenie.

l2. Tulburarile asociatiilor de idei  ( calitative):

lPredomina un tip de asociatii ( prin asonanta, prin contrast,)

lDezlanarea gandirii.

lSchizofazia ( salata de cuvinte) - schizofrenie.

lIncoerenta ( in tulburari de constiinta) - psihoze organice, inclusiv demente.

lVerbigeratia - schizofrenie.

l3. Stereotipii de gandire: repetarea unor cuvinte, expresii la un anumit interval de timp, avand un caracter parazitar. In schizofrenie, epilepsie.

lB. TULBURARI DE FOND  ( CONTINUT):

l1. IDEEA PREVALENTA.

l2. IDEEA OBSESIVA.

l3. IDEEA DELIRANTA.

IDEEA OBSESIVA

lTRASATURI DEFINITORII

lCaracterul parazitar.

lCaracterul asediant, de constrangere.

lAutocritica prezenta.

lTIPURI DE OBSESII:

lIdeative;

lAmintiri, reprezentari obsesive;

lObsesii fobice;

lObsesii compulsive.

Apar in Tulb. obsesiv- compulsiva, Depresii.

IDEEA DELIRANTA (De Lira, lat.)

lDEFINITIE:

lIdee falsa, ireala, traita cu convingere intensa.

lJudecati, rationamente care reflecta realitatea in mod eronat, modifica in sens patologic conceptia despre lume si comportamentul bolnavului.

Ideile delirante se grupeaza in delire:

= sistematizate;

= nesistematizate.

TIPURI DE DELIRE

lPE FONDUL CONSTIINTEI CLARE = DELIR ( In psihoze endogene).

lPE FONDUL MODIFICARII LUCIDITATII CONSTIINTEI = DELIRIUM ( In psihoze organice).

lRELATII DELIRE - HALUCINATII:

lDELIRE preced halucinatiile (delire primare) - schizofrenie.

lHALUCINATIILE preced delirele - tulburari halucinator-delirante.

lDELIRE + HALUCINATII apar concomitent - psihoze exogene si altele.

Tipuri de delire in functie de continut.

lI.EXPANSIVE:

lDe grandoare ( convingerea detinerii unor bunuri, averi, fabuloase.)

lMegaloman ( convingerea referitoare la calitati personale exceptionale).

lDe inventie

lDe reforma ( elaborarea unor filozofii, organizari politice, administrative nationale, universale.).

lDe filiatie (convingerea descendentei din familii celebre).

lDelirul erotoman ( convingerea deliranta de a fi iubit de o persoana net superioara).

lApar in:= Psihoza maniacala; = Tulb. Delirante cronice; = Paralizia generala progresiva; = Psihoze senile.

lII. DEPRESIVE.

lDe autoacuzare si vinovatie.

lDe umilinta ( nedemnitate).

lDe prejudiciu .

lDe ruina ( autor al unor catastrofe).

lDe negatia ( Contesta existenta unor organe, chiar vitale).

lHipocondriac ( convingerea unor boli incurabile).

lAPARE IN = PSIHOZA DEPRESIVA;

l = SCHIZOFRENIE;

l = PSIHOZE SENILE.

lIII. PARANOIDE:

lDe interpretare ( frecvent sta la baza altor tipuri de delire sau se asociaza lor).

lDe persecutie.

lDe urmarire.

lDe otravire.

lDe influenta.

l De relatie

lApar in: = Schizofrenie; = Tulb. Delirante; = Psihoze organice.

TULBURARILE DE LIMBAJ

lLIMBAJUL ORAL

l1.DISLOGII (Tulb. Mentale de limbaj).

lDe forma: intensitate

timbru;

Hiperactivitate verbala: - bavardaj

- tahifemie

- logoree

Hipoactivitate pana la Mutism.

Stereotipii: palilalie

ecolalie.

Psitacism.

lLIMBAJUL SCRIS

l1. TULB. PSIHOGRAFICE.

lAle Activitatii grafice:

lHipoactivitate - negativism

lHiperactivitate - graforee, grafomanie.

lIncoerenta grafica.

lStereotipii.

l2.Tulb. de continut

lLa nivelul cuvantului:

l Paralogisme

l Neologisme.

lLa nivelul frazei:

l Agramatisme;

l Schizofazie.

lTulb. ale semanticii grafice:

l Paragramafisme,

l Neografisme.

lDISFAZII ( AFAZII)

lApar in: Accidente vasculare cerebrale, Traumatisme cranio-cerebrale, Tumori cerebrale.

lDISLALII = dificultati de pronuntare .

lde sunet ( rotacism, sigmatism).

lde silaba

lde cuvant.

lRINOLALIA. BALBISMUL.

lTULBURARU DISGRAFICE.

TULBURARI CALIGRAFICE.

IMAGINATIA

lDEFINITIE:

lPROCESUL DE ELABORARE A UNOR IDEI SI REPREZENTARI NOI PRIN COMBINAREA INTR-O FORMA ORIGINALA A DATELOR EXPERIENTEI COGNITIVE A OMULUI.

FORME:

= Active = Imaginatia reproductiva, = Imaginatia creatoare.

= Pasive = Visul; = Reveria.

lIN FUNCTIE DE SPECIFICUL ACTIVITATILOR:

lImaginatia ARTISTICA;

lImaginatia LITERARA;

lImaginatia MUZICALA;

lImaginatia COREGRAFICA;

lImaginatia TEHNICA;

lImaginatia CONSTRUCTIVA.

lIN FUNCTIE DE TIPUL DE REPREZENTARI:

lImaginatie PLASTIC-VIZUALA;

lImaginatie AUDITIV-MOTORIE;

lImaginatie VRBAL-LOGICA.

Tulburarile imaginatiei

lEXALTAREA IMAGINATIEI

l1.MINCIUNA: = Conventionala;

l = Utilitara;

l = Emotiva;

l = Generoasa;

l = Divertisment;

l = Salvatoare.

l2. MITOMANIA ( tendinta constitutionala a unor subiecti de a altera realitatea).

lVANITOASA: la debili mintal;

lMALIGNA: barfe, anonime, denunturi; in tulburarile de personalitate.

lPERVERSA: tulb. conduitei sexuale, toxicomanii.

l3. CONFABULATIA : Productii imaginative sub forma de povestiri sau enunturi neadaptate circumstantelor de timp si spatiu. Este " Sora inconstienta a minciunii".

lApare in Sindromul Korsakov din:

lalcoolism, intoxicatii cu CO.,

lStari postraumatice,

ldemente

l4. DELIRE IMAGINATIVE : EX. delirul de filiatie, delirele din parafrenii.

lSIMULATIA = falsificarea adevarului in privinta starii de sanatate.

lMETASIMULATIA = Dupa un episod de boala reala pacientul persevereaza in acuzele anterioare pentru a obtine anumite beneficii.

lSUPRASIMULATIA = O tulburare somatica sau psihica este amplificata.

lDISIMULAREA = Ascunderea unor simptome sau boli de catre pacient sau apartinatorii sai.Periculoasa in depresii (suicid), tulb. paranoide.

lIMAGINATIA SCAZUTA

lIn starile de nedezvoltare cognitiva (oligofrenii).

lIn starile de deteriorare cognitiva (demente).

AFECTIVITATEA

lDEFINITIE: Forma de manifestare a atitudinii omului fata de realitatea inconjuratoare.

lEste elementul cel mai subiectiv al omului

lEste procesul psihic cel mai legat de personalitate.

STARILE AFECTIVE NORMALE (Pavelcu).

l1. STARI AFECTIVE ELEMENTARE:

lStarea de afect ( incarcatura emotionala mare, debut brusc, evolutie zgomotoasa,modif. mimice, pantomimice si vegetative).

lFuria : reactie emotionala primitiva cu reducerea capacitatii de coordonare a raspunsurilor si limitarea cimpului constiintei la evenimentul conflictual.

l2.EMOTIA : Manifestare afectiva spontana, tensiunea afectiva - mai mica (posibila aprecierea logica),intensitate foarte mare ajungand la paroxism; are caracter obiectual.

lPozitiva;

lNegativa;

lStenica ( creste capacitatea de efort);

lAstenica.

lEmotiile dominante determina starea afectiva la un moment dat.

l3. DISPOZITIA: Starea afectiva generala, de fond, de durata si intensitate medie; reflecta functionalitatea organismului.

l4.SENTIMENTELE: Trairile emotionale cele mai complexe, stabile, generalizate;apar progresiv, au durata lunga, obiect precis, sunt mai interiorizate,presupun educatie,sunt conditionatesocial.

l5. PASIUNILE : Au intensitatea emotiilor si durata sentimentelor; influenteaza, determina comportamentul.

TULBURARILE AFECTIVITATII

lI.CANTITATIVE.

la. Hipotimia : Scaderea tensiunii afective si a elanului vital. In: - stari confuzive, traumatisme craniocerebrale,oligofrenii.

lb. Atimia ( Athymhormia) : indiferenta afectiva,scaderea tonusului af. si a capacitatii de rezonanta afectiva, inexpresivitate. In: Confuzii, catatonie, demente, idiotie.

lc.Hipertimia : Afectivitate exagerata, debordanta, rastoarna echilibrul psihic, scapa de sub controlul ratiunii.

lHipertimia negativa : = Anestezia psihica dureroasa (durerea morala a celui ce a pierdut capacitatea de rezonanta afectiva).In: depresii, schizofrenie. = Anxietatea ( tema fara obiect).Se intilneste in toata patologia psihiatrica. =Angoasa ( anxietatea cu acompaniament somatic).

lHipertimia pozitiva: = Euforia; In manie, PGP.

= Moria; in tumori frontale.

= Extazul ( euforie pasiva).

ld. Disforia = forma mixta a tulburarilor de afectivitate caracterizata prin:

Dispozitie depresiva

Stare de rau general

-Disconfort somatic

-Neliniste psihomotorie.

-Logoree

-Excitabilitate crescuta

-Impulsivitate, comportament coleros.

Apare in:Epilepsie, Alcoolism, Encefalopatii posttraumatice, Toxicomanii.

lII.TULBURARI CALITATIVE (PARATIMII)

Sunt reactii afective aberante, inadecvate, uneori paradoxale.

Afectivitatea paradoxala (schizofrenie)

Inversiunea afectiva: reactie afectiva univoc negativa, modificarea sentimentelor in sens negatic, ostilitate.

Ambivalenta afectiva :coexistenta concomitenta de stari afective opuse. In:Schizofrenie, Tulb. de personalitate psihastena.

Crize nemotivate de plans sau ras.(schizofrenie).

VOINTA

lDEFINITIE: = Activitatea psihica orientata spre atingerea unor scopuri propuse constient, pentru a caror realizare trebuie depasite obstacole interne sau externe.

l= Procesul psihic de dirijare a activitatii in vederea atingerii unui scop propus.

l= Capacitatea unei persoane de a invinge un obstacol, de a actiona sau a refuza.

l= Functia psihica prin care se realizeaza trecerea constienta de la o idee, rationament, la o activitate sau la schimbarea unei activitati pentru realizarea unui scop.

lEtapele desfasurarii actului voluntar:

l1. Formularea scopului ( stimul - activizarea trebuintei - tendinta - dorinta - motivatia).

l2. Lupta motivelor.

l3. Adoptarea hotaririi ( pentru definirea scopului, pregatirea actiunii).

l4. Executarea actiunii: implica efort volitional.

TULBURARILE VOINTEI (DISBULIILE).

lHIPERBULIA = Normal ( constitutionala; determinata social-istoric). = Patologic ( in tulb. obsesiv-fobica, paranoia, toxicomanii)

lHIPOBULIA = scaderea capacitatii de a actiona datorita focalizarii pe suferinta somatica/psihica.

lABULIA = lipsa initiativei, incapacitate de a actiona; In: catatonie, depresii severe.

lIMPULSIVITATEA = Insuficienta vointei pasive, inhibitorii. In: tulb. de personalitate, psihoze.

lRAPTUSURILE = comportam. impulsive extreme, pot culmina cu acte auto- sau heteroagresive de mare violenta. In:depresii severe, anxietate, mania coleroasa, schizofrenie.

ACTIVITATEA

lDEFINITIE: Ansamblul realizarilor psihomotorii cunoscute ca actiuni, operatiuni si miscari.

lCUPRINDE:

lManifestari INVOLUNTARE: Fara participarea activa a vointei ( clipit, tic).

lManifestari VOLUNTARE: Sub controlul permanent al vointei ( salut, traversarea strazii).

lManifestari POSTVOLUNTARE: Acte automatizate prin exercitiu indelungat ( scrisul, mersul).

Tulburarile activitatii psihomotorii

lI. EXAGERAREA = HIPERKINEZIA= TAHIKINEZIA. NELISTEA PSIHOMOTORIE. POLIPRAGMAZIA. = AGITATIA PSIHOMOTORIE

lPsihoze endogene: maniacala, depresii, schizofrenie, tulb. delirante cronice.

lPsihoxe exogene: toxice, infectioase, puerperale, PGP, demente organice.

lEpilepsie.

lTulb. de personalitate.

lTulb. nevrotice.

lOligofrenii/

Particularitati ale APM in principalele boli.

lAPM = hiperactivitate motorie+ excitatie verbala si ideativa.

lAspectul APM - determinat de continutul starii afective, claritatea constiintei.

lAPM este o urgenta psihiatrica!

lAPM in MANIE: car. sinton, domina jocul, se desfasoara in spatiu, constiinta clara.

lAPM in DEPRESII: cu anxietate, lamentari, raptusuri suicidare.

lAPM in SCHIZOFRENIE :Aspecte: impulsiuni, crize clastice, agitatia catatonica, agitatia hebefrenica,

lAPM in PSIHOZE TOXICE, INFECTIOASE: pe fondul tulburarii de constiinta, in prezenta sindr. biologic se manifesta prin stari onirice halucinator-delirante.

lAPM in DEMENTE: se desfasoara in limitele patului, e mai mult o turbulenta nocturna.

lAPM in EPILEPSIE: caracter paroxisti, violenta extrema, mai ales in per. de confuzie, amnezie consecutiva.

lAPM in HISTERIE: determinism psihogen, caracter demonstrativ, teatralism, patetism.

Alte tulburari ale activitatii

lII DIMINUAREA:HIPOKINEZIA = inhibitie psihomotorie implicand miscarile, mimica, cursul ideativ. In: depresii, demente, toxicomanii.

lIII.ABOLIREA: AKINEZIA=suspendarea activitatii psihomotorii. Forme :

la. Barajul motor.

lb. Stupoarea:suspendarea oricarei activitati, imobilitate totala.In: melancolie, schizofrenie, confuzii, histerie.

lc. Catalepsia = imobilitate completa+hipertonie musculara+ pastrarea unei atitudini, pozitii.In: catatonie, histerie, sugestie hipnotica.

CATATONIA

lSTARE PATOLOGICA COMPLEXA asociind Stupoarea, Catalepsia, Mutismul, Inertia, Blocajul sfincterian.

lCATATONIA = LUCIDA

l = ONEIROIDA.

lCATATONIA = STUPOROASA: -Amimie, Flexibilitate ceroasa, Negativism activ sau pasiv, Mutism.= HIPERKINETICA: - Paramimie, Manierisme, Stereotipii ( de miscare, vorbire), Sindrom ecopatic ( Ecolalie, ecomimie, ecopraxie), Automatism de comanda.

lCATATONIA NEUROLEPTICA = Sindrom a-, dis-, hiperkinetic + hiperton. [J.DELAY, P.DENIKER, H.HAASE, P.JANSSEN]. Dupa neuroleptice incisive.

ALTE TULB. DE ACTIVITATE

l . ACTELE IMPULSIVE (IMPULSIUNILE).

lSunt activitati psihomotorii ce apar si dispar brusc; au loc fara controlul critic al bolnavului.

l= Dromomania;  =Piromania; = Cleptomania =Dipsomania; = Raptusul melancolic.

l2. TICURILE : Miscari cu caracter intempestiv, repetitiv si rapid, rezultat al contradictiei unor grupe musculare scapate de sub cuntrolul volitional, dar accesibile constiintei.

l3. APRAXIILE: Dezorganizarea conduitei motorii: pierderea posibilitatii de exprimare gestuala si de efectuare a unor acte motorii in ciuda unor tulburari motorii elementare.

lAPRAXIA IDEATORIE: Nu poate executa actul din cauza perturbarii planului sau si a reprezentarii indeplinirii sale; actele elementare pot fi executate.

lAPRAXIA IDEOMOTORIE: Nu poate executa nici un fel de act la cerere, dar spontan - da. 

INSTINCTE

lDefinitie:

lINSUSIRI INASCUTE CARE DETERMINA UN COMPORTAMENT CARACTERISTIC SPECIEI SI INDREPTAT PENTRU REALIZAREA UNOR CERINTE BIOLOGICE FUNDAMENTALE.

lCLASIFICARE:

lI. INSTINCTE PENTRU CONSERVAREA INDIVIDULUI. = ALIMENTAR

l = DE APARARE

lII. INSTINCTE PENTRU CONSERVAREA SPECIEI. = DE REPRODUCERE

l = .I. MATERN.

TULBURARILE INSTINCTELOR

lI. TULBURARILE INSTINCTULUI ALIMENTAR

lExcesul: Polifagie = Bulimie ( in oligofrenii, demente, schizofrenie) +_ Potomania.

lDiminuarea: Inapatenta pana la Anorexie ( depresii, anorexia nervoasa, schizofrenie). Sitiofobia ( refuzul de a se alimenta).

lPervertirea I. alimentar ( Coprofagia, Pica).

lII. TULBURARILE INSTINCTULUI DE APARARE:

lEXAGERAREA = AGRESIVITATE * Constitutionala (Tulb. de personalitate, Epilepsie, Paranoia). * Castigata ( traumatisme cranio-cerebrale, alcoolism, schizofrenie).

lDIMINUAREA ( Indiferenta crescuta fata de pericole). In schizofrenie, demente. AUTOMUTILAREA (depresii severe, epilepsie, confuzii).

lABOLIREA = SUICID. Parasuicidul (Kreitmann 1977).

lIII.TULBURARILE INSTINCTULUI DE REPRODUCERE:

lEXAGERAREA = SATIRIAZIS (B),  NIMFOMANIE (F). In: oligofrenie, demente, psihoza maniacala).

lDIMINUAREA = IMPOTENTA (B), FRIGIDITATEA (F). In: depresii, nevroze, toxicomanii, dupa tratament cu neuroleptice.

lABOLIREA ( Psihoze grave cronicizate).

lPERVERTIREA : Anomalii in alegerea partenerului si Anomalii in desfasurarea actului sexual.

lanomalii in alegerea partenerului pentru relatii sexuale:

lAutoerotism = Masturbare = Onanie = Ipsatie.

lPedofilie.

lGerontofilie.

lHomosexualitate ( Uranism<B>, Lesbianism<F>)

lTravestitism.

lTranssexualism.

l Zoofilia = Bestialitatea. = Sodomia.

lPigmalionism ( statui, monumente funerare).

l Incest.

lFetisism.

lIV. TULBURARILE INSTINCTULUI MATERN:

lEXAGERAREA

lABOLIREA

lPERVERTIREA (Inversiune afectiva --- Infanticid: schizofrenie, psihoze puerperale).

CONSTIINTA

lSCIENTIA = Cunoatere; CON = Care insoteste.

lSENSURI:

lFILOZOFIC: Functia de reflectare a realitatii; echivalenta cu personalitatea sau cu existenta umana.

lFIZIOLOGIC: Functia regiunilor corticale aflate in stare optima de functionalitate.

lPSIHOLOGIC: Reflectarea propriului Eu si a lumii inconjuratoare.

lDEFINITII:

lJ.M.SUTTER: Sinteza realizata de ins la un moment dat al activitatii psihice ale carei aspecte elementare sunt integrate intr-un comportament dotat cu o structura originala.

lK.JASPERS: Viata psihica la un moment dat.

lH.EY: A fi constient inseamna a trai particularitatile propriei experiente transpunand-o in universalitatea constiintei

lCONSTIINTA NU ESTE O FUNCTIE A INSULUI, ESTE INSASI ORGANIZAREA LUI INTR-O EXISTENTA CONCOMITENTA CA OBIECT SI SUBIECT.

CIMPUL CONSTIINTEI

lINCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care scapa constiintei, nu au fost constientizate sau care nu se constientizeaza.[ * perioade precedente formarii consiintei individuale, automatisme, pulsiuni, stimulari subsenzoriale, din per. de veghe, imagini, reprezentari din perioada viselor, trairi psihice din perioade de tulburari ale constiintei.]

lSUBCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care se situeaza la un moment dat inafara cimpului constiintei, dar care au fost anterior constientizate si pot oricand sa reapara in campul constiintei.

lFiecare om are CONSTIINTA PROPRIEI PERSOANE = Const. Eu-lui si a legaturii cu alti oameni si CONSTIINTA ACTIVITATII SI CONTINUITATII = Inlantuieste trecutul cu prezentul intr-un lant neintrerupt.

lPSIHOPATOLOGIC: CONSTIENTA = LUCIDITATEA [ exprima capacitatea si claritatea reflectarii ca si intelegerea realitatii obiective in momentul respectiv.

FORMELE DE MANIFESTARE ALE CONSTIINTEI

lI. SOMNUL = Perioada reparatorie a organismului in care functia de veghe a constiintei este suspendata.

lPeriodicitarea SOMN/VEGHE = exemplu de ritmicitate a proceselor fiziologice.

lTIPURI DE SOMN: * LENT -reprezinta aproximativ 60-70% din somnul comportamental si e insotit de unde EEG lente. * PARADOXAL - somnul cu activitate rapida comportamentala, intrerupe periodic somnul lent si pare sa fie expresia activitatii onirice; este somnul cu miscari rapide oculare [REM] sau [PMO].Cuprinde fenomene somatice ( miscari oculare, mioza, relaxarea membrelor), vegetative ( hipertensiune arter., bradicardie/tahicardie, modif. respiratorii, erectie peniana.)

lUNITATEA DE SOMN=O PERIOADA DE SOMN LENT[75-80%] + O PERIOADA SOMN PARADOXAL[20-25%].

l4-6 UNITATI DE SOMN / Noapte.

lVISUL - 3-6 faze/noapte.

lSuprimarea fazei paradoxala a somnului - neliniste, iritabilitate.

lDurata limita a starii de veghe prelungita = 100 ore; peste- tulb. de perceptie, stari confuzo-onirice, anxietate.

TULBURARILE SOMNULUI

lSTAREA HIPNAGOGICA / HIPNOPOMPICA.

lINSOMNIILE: Cantitative ( initiale=de adormire; terminale=de trezire). Calitative ( predormitionale; dormitionale; postdormitionale). Falsa insomnie.

lHIPERSOMNIA = corespunde unui somn patologic care se deosebeste de somnul normal doar prin profunzime, durata, bruschetea aparitiei. In: leziuni de trunchi cerebral, talamice, corticale, insuf. respiratorii, hepato-renale.

lNARCOLEPSIA- nevoie subita de somn precedata sau nu de halucinatii hipnagogice; sau: pierderea brusca a tonusului muscular exprimata prin atacuri de catalepsie si paralizii de somn. -  

Tulburarile Visului.

lCOSMARUL = vis cu continut si caracter terifiant. Caracteristici: * Angoasa; * Senzatia de opresiune si greutate in piept; * Senzatia de paralizie, incapacitatea efectuarii celei mai mici miscari.

lAUTOMATISME AMBULATORII NOCTURNE.

lCRIZE DE PAVOR NOCTURN.

lENUREZIS NOCTURN.

lBRUXISME.

FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTEI - continuare.

lII.STAREA DE VEGHE = cea mai simpla si fundamantala stare de constiinta necesara bunei functionari a psihicului.

lIMEDIATA - Se realizeaza fara efort si determina incadrarea noastra corecta in timp si spatiu (orientare allopsihica) si asupra propriei persoane (orientare autopsihica).

lMEDIATA - Se realizeaza cu efort, presupune o tensiune psihologica si vizeaza dirijarea activitatii psihice spre ceva.

TULBURARILE CONSTIINTEI

lI. CANTITATIVE:

lOBTUZIA = cresterea pragului senzorial, scaderea receptiei, cresterea latentei; dificultati in precizarea ideilor, asociatii dificile.

lHEBETUDINEA = dezinsertia de realitate, aspect perplex, dezorientare usoara, hipokinezie.

lTORPOAREA = scaderea tonusului volitiv, initiativei, apatie.

lOBNUBILAREA =cresterea pragului senzorial, scaderea tonusului functiilor psihice: raspunsuri vagi, bradipsihie, bradikinezie, orientare grea.

lSTUPOAREA = activitatea psihomotorie pare suspendata, reactioneaza doar la stimuli foarte puternici.

lSOPORUL = reactii extrem de diminuate, asemanatoare somnolentei accentuate.

lCOMA = pierderea constiintei (apsihism), conservarea functiilor vegetative.

TLBURARILE CONSTIINTEI

lII.CALITATIVE: Polarizarea, ingustarea cimpului constiintei, contact defectuos cu realitatea,

lSTAREA ONEIROIDA = infiltrarea constructiilor visului in gindirea vigila ( H.EY); dezorientare, confuzie, reminiscenta de imagini traite,

lSTAREA AMENTIVA ( notiune controversata) = dezorientare totala, incoerenta maxima, agitatie dezordonata.

lSTAREA CREPUSCULARA = alterarea reflectarii senzoriale,pastrarea automatismelor motorii; actele comportamentale - coordonate dar neadecvate preocuparilor anterioare; amnezie consecutiva. In:*epilepsie;*betia patologica;*histerie;*tumori de lob frontal;*hipoglicemie.

lSTAREA SECUNDA = dupa evenimente psihotraumatizante.

TEMPERAMENTUL

lANSAMBLUL INSUSIRILOR INASCUTE CARE IMPRIMA INDIVIDULUI O AMPRENTA PARTICULARA IN EXISTENTA SA.

lDIRIJEAZA promptitudinea, intensitatea si durata raspunsurilor la solicitari.

lEste format din insusiri relativ stabile.

lConstituie nucleul primitiv pe care se structureaza caracterul ( putand fi si el modelat de caracter).

CARACTERUL

lCaracter = trasatura, particularitate (gr.).

lTOTALITATEA TRASATURILOR ESENTIALE SI STABILE ALE ADULTULUI REZULTATE DIN INFLUENTA PERMANENTA SI CONTINUA A MEDIULUI AMBIANT, TRASATURI CARE AU CA OBIECTIV O ADAPTABILITATE OPTIMA A PERSOANEI LA CERINTELE MEDIULUI AMBIANT.

lSe formeaza in timp indelungat, progresi.

lPoate fi apreciat conform: * atitudinii fata de sine, * atitudinii fata de alte persoane, * atitudinii fata de munca.

PERSONALITATEA

lANSAMBLUL TUTUROR PROCESELOR PSIHICE IN INTEGRAREA COMPLEXA, DINAMICA SI ARMONICA.

lPERSONA = MASCA.

lEste permanent supusa transformarilor.

lOfera insului supletea adaptativa.

lLazarus si Opton: Personalitatea inseamna tot ce credem despre un om si ne face sa-l iubim sau uram.

TULBURARILE DE PERSONALITATE.

lI. DEZVOLTAREA INSUFICIENTA: Oligofrenii.

lII. REGRESIUNEA: Demente; psihoze cronice.

lTULB.DE PERSONALITATE IN PSIHOZE:

lTRANZITIVISMUL: pierderea diferentei intre ceea ce este exterior si interior individului.In: schizofrenie, histerie.

lDEPERSONALIZAREA: definita de P.Janet ca o stare. In:schizofrenie; psihastenie; depresii ( pe fondul constiintei clare).

lDEREALIZAREA.

lDEDUBLAREA PERSONALITATII: In: histerie, epilepsie, stari confuzo-onirice.

TIPUL DE PERSONALITATE DA O COLORATURA APARTE SIMPTOMELOR CARACTERISTICE ORICAROR BOLI.