LOCUL sI IMPORTANŢA PSIHOMOTRICITǍŢII ĪN CADRUL PROCESULUI DE EDUCARE sI RECUPERARE A DEBILILOR MINTAL.
MORICITATE SAU PSIHOMOTRICITATE ? -PREMISE TEORETICE sI METODOLOGICE
Activitatea motorie joaca un rol de importanta deosebita i procesul complex de constructie, modelare si dezvoltare a psihicului.
Contributia sa principala la formarea psihicului se realizeaza prin intermediu 353g68d l procesului de cunoastere umana care asigura integrarea individului in mediul in care traieste.
Cunoasterea umana se realizeaza (dupa Brener) pe trei nivele supraordonate, precum straturile unei piramide:
1 - cunoasterea prin activitate (enactiva) care reprezinta nivelul bazal;
2 - cunoasterea prin imagini (iconica);
3 - cunoasterea prin limbaj, generalizatoare si abstractizanta denumita de el simbolica.
Cunoasterea practica, obiectuala, asa dupa cum dovedesc cercetarile lui Piaget si Galperin in legatura cu formarea notiunilor prin actiuni mintale etapizate determina evolutia psihicului fiind implicata fundamental in construirea operatiilor procesului gandirii ,consolidarii memoriei si a celorlalte procese psihice in ansamblu.
Deci, rolul motricitatii nu se limiteaza numai la activitatile care au un caracter motor evident ci se extinde si asupra proceselor intelectuale prin intermediul celor senzoriale.
Implicarea motricitatii in sfera celorlalte procese psihice ale individului se exteriorizeaza in actele sale comportamentale legate intim de sfera personalitatii.
Participarea motricitatii la conturarea profilului personalitatii este un fapt deja dovedit incepand cu educarea temperamentului continuand cu slefuirea aptitudinilor si culminand cu influentarea caracterului.
Componentele esentiale ale motricitatii (forta, viteza, precizia si coordonarea miscarilor) sunt elemente esentiale care deosebesc o personalitate de alta in functie de gradul lor de specificitate determinand un tablou unic, irepetabil in fiecare individ.
Aceasta il face pe Robert Jeudon sa afirme foarte plastic:"personalitatea fizica si motorie este atat de evidenta incat de la distanta si mult inainte de a-i fi putut identifica trasaturile recunoastem o persoana dupa ritmul pasilor sau dupa gesturi la fel de precis ca dupa voce sau dupa figura.
Rolul determinant al motricitatii in dezvoltarea procesului de cunoastere, legatura stransa cu ceilalti analizatori care asigura functia de reflectare, implicarea directa in toate actele comportamentale precum si demonstrarea faptului ca tulburarile functiei motorii deregleaza intreaga viata psihica au orientat cercetarile actuale catre analizarea motricitatii in stransa legatura cu psihicul uman cu care se afla intr-o unitate indestructbila. Studiile efectuate s-au soldat cu aparitia termenului sintetizator si integrator de structura psihomotrica.
O structura psihomotrica etse o structura neurofiziologica care asigura functionalitatea motorie generala, coordonata si dirijata de psihic si influentata in mod deosebit de activitate si constiinta.
Caracteristicile mai importante ale unei astfel de structuri sunt (dupa C.Paunescu):
- autonomia functionala datorita automatizarii actelor motorii componente si
- mobilitatea de adaptare care este raspunzatoare de dezvoltarea si adaptarea omului la mediu.
Elementele structurii psihomotrice devin operante numai atunci cand sunt vazute in stransa legatura cu personalitatea.
Referitor la acest aspect Dupro, Pick si Roussel afirmau ca psihomotricitatea constituie un ansamblu incoerent de componente ale actiunii sau actului care-si capata un sens in momentul in care acestea sunt integrate si subordonate sistemului personalitatii.
Trecand la analiza psihomotricitatii copilului handicapat mintal constatam de la inceput deosebirile ce se evidentiaza intre acesta si normalul de aceiasi varsta.
Structura psihomotricitatii specifica debilului mintal are drept cauze prezenta leziunilor corticale si subcorticale, imposibilitatea proiectiei mintale a motricitatii si slaba coordonare si integrarea neurofiziologica si intelectuala.
Cu cat gradul deficientei mintale este mai pronuntat, cu atat si nivelul dezvoltarii psihomotrice este mai deficitar.
|