MODELE EXPLICATIV-INTERPRETATIVE ALE MEMORIEI
A. MODELE NEUROFIZIOLOGICE
1. Modele localizationiste
Incearca sa identifice suportul anatomic al memoriei, structurile cerebrale raspunzatoare de encodarea, pastrarea si reactualizarea inormatiei .
S-au localizat centre speciale in creier pt. mai toate functiile psihic
Scoarta cerebrala nu este echipotentiala in toate zonele sale; diversele circumvolutiuni au de indeplinit roluri diferentiate in realizarea functiilor psihice
Memoria isi are locul de stocare in anumite zone, dis 232g68c tribuite inegal pe toata suprafata creierului
Memoria episodica este asociata hipocampului si LF si LT
MSD se afla in raport cu sistemul limbic, regiunea temporala si diencefal (pt. motivatie) si cu cortexul prefrontal (pt. atentia selectiva)
MLD se afla in raport cu bucla sensori-senzoariala si controlata de sistemul bazal subfrontal
Memoria explicita - LT
Memoria implicita - legata de activarea sist. Senzoriale si motorii
Memoria procedurala - cerebel
2. Modele neuronale
Urmareste sa evidentieze rolul organizarii si functionarii neruonilor, al retelelor si circuitelor neuronale
Excitatia unui neuron se propaga la altii, din aproape in aproape, revenind in final la primul si reluindu-si cursul
Circuitele permit circulatia impulsurilor nervoase si chiar ''autointretinerea'' lor pt o perioada suficienta de timp
Ipoteza bioelectrica - activitatea electrica a circuitelor se poate mentine pt un timp mai indelungat
Ipoteza sinaptica - rezistenta sinaptica la transmiterea excitatiei intre neuroni slabeste in cursul invatarii
Ipoteza nevroglica - rolul celulelor gliale in memorare
Ipoteza imbogatirii sinaptice a sistemului nervos - cresterea nr. Sinapselor eficace sporeste capacitatea de achizitie si retinere .
3. Modele biochimice si bioelectrice
toate interactiunile dintre neuroni sint de natura chimica
cind experienta schimba un neuron, se schimba activitatea sa chimica .
ADN: rolul de pastrare a info; purtator .
ARN: rolul de prelucrare a info si de transportare la suprafata sau in protoplasma din jur; mesager
Nu numai cantitatea de ARN conteaza pt memorie, ci mai ales modul de organizare intima a acidului in molecula; nu conteaza doar substanta purtatoare, ci si lantul sau sistemul de reactii chimice interconectate
Acizii ribonucleici sint mai putin numerosi in celulele nervoase (se gasesc mai mult in muschi si in celulele sexuale), au structuri relativ stabile - modificarile ce se produc in ei sint lente si necesita mult timp
Memoria umana ar putea fi ameliorata prin consumarea in exces sau prin inocularea directa in singe a unor substante cu o mai mare putere de intiparire, pastrare si evocare (fosfolipide); industria farmaceutica s-a si angajat in directia fabricarii unor ''pilule'' ale memoriei
B. MODELE PSIHOLOGICE
1. Modelul structural
Informatia care provine de la diferite modalitati senzoriale este retinuta pt. un timp f scurt si sub o forma primitiva in registrul senzorial; o parte din info trece apoi in MSD; o parte din info din MSD est folosita in reactiile curente ale individului, iar cealalta parte este transferata in stocul MLD
MSD este un adevarat spatiu de lucru pt. repetitii, codare, reactualizare, luarea deciziilor; este activa si are o capacitate limitata ref. durata stocarii si cantitatea itemilor stocati.
2. Modelul nivelului de procesare a info
Durata memoriei est un produs secundar al percpetiei si intelegerii
Retinerea diferita a unui eveniment se produce in functie de nivelul la care a fost procesata info: u it procesarea are loc la un nivel mai profund, cu atit ea va fi retinuta mai bine si pt. un timp mai indelungat
3. Modelul memoriei de lucru
Renuntarea la ideea unitatii MSD si inlocuirea ei cu functionarea M de lucru in subsisteme specializate pt sarcini diferite
Fiecare dintr sistemele memoriei de lucru poseda resurse proprii si o relativa autonomie la functionare
Stocajul temporar nu este pasiv
4. Modelul modal al memoriei cu intrari multiple
Elaborarea unei arhitecturi cognitive bazata pe subsisteme cu mecanisme care disting intre procesarea info provenite din exterior si a celor generate din interior
Coerenta proceselor din interiorul subsistemelor creste eficienta
Interactiunile se realizeaza mai usor intr procesele componente ale subsistemelor adiacente (alaturate) decit intr subsisteme neadiacente.
C. MODELE COGNITIVISTE
1. Modelul ACT ( Adaptive Control Thought)
Toate cunostintele patrund initial in sistem intr-o forma declarativa - declarativul este conditia princeps a formarii procedurilor
Organizarea memoriei declarative
Regulile de activare a info stocate in memoria declarativa
2. Modelul ACT R ( Adaptive Control Thought Rational )
Originea declarativa a cunostintelor procedurale
Invatarea procedurilor prin exemple - utilizarea exemplelor pp analogia
Statutul de lunga durata a cunostintelor din memoria declarativa - tot ceea ce se cere este ca info sa fie activa in memoria de lucru in timpul procesului analogic
3. Modele conexioniste
Pornesc de la posibilitatea modelrarii si simularii activitatii ognitive pe baza unor descriptii de inspiratie neruonala
Modele localizate - fiecare unitate de info este tipologic distribuita in casete distincte, cu adresa pt fiecare caseta si o eticheta pt fiecare info
Modele difuze - cu o singura masa de memorie ocupata in intrgime de fiecare item informational
Modele matriceale
Sistemul mnezic este compus din unitati elementare interconectate, elementele fiind activabile
O colectie de elemente legate intre ele realizeaza un modul, conectat la alte module .
|
