Metodologia elaborarii scalelor - Profilul CPI si conventii interpretative ale acestuia

Metodologia elaborarii scalelor - Profilul CPI si conventii interpretative ale acestuia

Inventarul CPI este mentionat uneori ca un prototip de metodologie empirica. In elaborarea scalelor, metodele empirice necesita analizarea itemilor pe baza unor criterii nontest, iar apoi selectarea si adaptarea itemilor astfel incat sa maximizeze relatia dintre raspunsurile la test si rezultatul final.

O metoda opusa, care este in majoritatea cazurilor denumita analiza de consistenta interna, porneste de la un set de itemi care sunt considerati a fi relevanti pentru obiectivul masurarii. Studiind apoi inter-corelatiile dintre acesti itemi se elimina acei itemi care sunt cel mai putin consistenti cu tema psihometrica evaluata prin chestionarul respectiv.

Desi ambele metode (metoda empirica si consistenta interna) au suporterii lor infocati, anumite cercetari au demonstrat ca pot fi construite scale utile prin ambele metode (Gough & Bradley, 1992a).

Dintre cele 20 scale standard ale CPI, 13 au fost clar construite prin metode empirice, mai precis prin analiza itemilor in comparatie cu alte criterii care nu aveau legatura directa cu CPI-ul, precum dominanta indivizilor, sociabilitatea, independenta sau responsabilitatea lor, performanta lor scolara, abaterile disciplinare etc. Cele 13 scale construite prin metode empirice sunt: Dominanta (Do), Capacitatea de status (Cs), Sociabilitate (So), Independenta (In), Empatie (Em), Responsabilitate (Re), Socializare (So), Toleranta (To), Realizarea prin conformism (Ac), Realizare prin independenta (Ai), Eficienta intelectuala (Ie), Introspectie psihologica / Intuitie (Py), si Feminitate / Masculinitate (F/M).

Patru dintre cele 20 de scale standard au fost construite prin metoda consistentei interne: Prezenta sociala (Sp), Acceptare de sine (Sa), Control de sine (Sc) si Flexibilitate (Fx). Celelalte 3 scale, Impresie buna (Gi), Comunalitate (Cm) si Sanatate (Wb) au fost elaborate printr-o imbinare a tehnicilor ce tin de metoda consistentei interne cu metode empirice.

Din cei 434 de itemi care compun forma actuala a CPI, 171 provin din Inventarul Multifazic de Personalitatea Minnesota (MMPI – Minnesota Multiphasic Personality Inventory; Hathaway & McKinley, 1943). 158 dintre acesti itemi apar de asemenea si in MMPI-2 (Butcher, Dahlstrom, Graham, Tellegen & Kaemmer, 1989). Anumite scale din CPI au fost initial concepute prin compararea procentajelor de evaluare externa a persoanelor clasificate ca avand sau nu scoruri inalte pe un anumit criteriu. De exemplu, scala Sy (Sociabilitate) a fost initial construita comparand procentajele de evaluare externa pe MMPI pentru acele persoane care raportau un numar ridicat de activitati sociale versus acele persoane care raportau putine activitati sociale sau chiar deloc (Gough, 1952b). Unele scale, precum Ie (Eficienta intelectuala, Gough, 1953b) au fost bazate pe analize atat ale MMPI cat si ale itemilor originali, iar alte scale, precum Gi (Impresie buna, Gough, 1952a) au fost construite in totalitate sau in mare parte din itemi originali.

Atunci cand au elaborat si asamblat itemii pentru MMPI, Hathaway si McKinley au depus un efort constient de a include acei itemi care erau cei mai usor de citit, care contineau doar cuvinte utilizate frecvent si usor de inteles, si care erau intalniti in frazeologia de zi cu zi. Cu cat aceste obiective erau indeplinite mai bine, cu atat posibilitatea ca respondentii sa raspunda cu reactii personale bine stabilite era mai mare. Atunci cand a fost elaborat chestionarul CPI, aceleasi principii au fost adoptate. CU alte cuvinte, relativa simplitatea a limbajului inventarului este intentionata si nu doar o intamplare. A analiza a usurintei de citire si intelegere a formei 462 a inventarului sugereaza ca aceste obiective au fost indeplinite rezonabil (Schinka & Borum, 1994) . Per ansamblu, CPI-ul putea fi citit la nivel de clasa a cincea, asa cum indica valoarea de 5.22. In comparatie cu aceasta valoare, chestionarul NEO-PI-R (Costa & McRae, 1992) avea o valoare de 5.71, iar chestionarul 16PF (Cattell, 1949) avea o valoare de 6.51. Scala care era cel mai greu de citit din CPI era Ai (Realizare prin independenta), cu o valoare de 6.53, iar scala cel mai usor de citit era Ie, cu o valoare de 4.11.

Un alt principiu de elaborare a itemilor a fost acela de a ii face cat mai ego-sintonici posibil. Un item ego-sintonic cel cu care respondentul rezoneaza afectiv, este un item la care raspunsul este in sine un act satisfacator. Un exemplu de astfel de item este: „Acord o mare importanta dreptului de a spune ceea ce gandesc”. Majoritatea oamenilor simte o anumita satisfactie raspunzand „adevarat” la aceasta afirmatie. Trebuie mentionat ca acest item este scorat pe scala Cm (Comunalitate) deoarece majoritatea oamenilor, indiferent de regiunea geografica, raspund „adevarat”. Dar chiar si dupa ce se stie ca itemul este in mare parte nediferentiator, exista in continuare o doza de afect pozitiv asociata cu raspunsul „adevarat”. Un al doilea exemplu de item continut in scala Cm si care pare a avea caracteristici ego-sintonice este „Daca cineva ar incerca sa ma priveze de drepturile mele cetatenesti, as lupta pentru ele”.

Un al treilea principiu de elaborarea a itemilor a fost acela de a construi itemii astfel incat sa fie cat mai subtili cu putinta, pentru a reduce influenta seturilor de raspuns care incearca sa manipuleze. Un item subtil este acel item despre care nu se poate afirma cu siguranta din ce scala face parte, si al carui mod de scorare este dificil de determinat doar prin simpla lui citire. Pentru a ilustra acest argument, sa luam urmatorii patru itemi si sa incercam sa deducem scala din care fac parte fiecare precum si modul de scorare:

1.     Este de datoria fiecarui cetatean sa se tina la curent cu problemele politice ale tarii, chiar daca pentru aceasta trebuie sa-si sacrifice unele placeri personale.

2.     Cand societatea a luat o hotarare, fiecare trebuie sa contribuie la indeplinirea ei, chiar daca personal el sau ea nu este de acord.

3.     Sotii care nu au copii n-ar trebui sa plateasca impozit majorat.

4.     Nu am dus o viata perfect corecta.

O examinare preliminara sugereaza ca majoritatea oamenilor vad acesti patru itemi ca avand legatura cu lucruri precum responsabilitatea sociala, obligatiile civice s.a.m.d. Dominanta nu este niciodata mentionata ca fiind caracteristica evaluata, dar cu toate acestea toti itemii provin din scala Do (scorati ca „adevarat”, „adevarat”, „fals” si „fals”). Doar un item (primul) este scorat si pe scale Re (Responsabilitate).

Iata un alt set de patru itemi care sunt componente rezonabil de subtile ale scalelor din care fac parte:

1.     Focul ma fascineaza, imi produce placere.

2.     Urmaresc cu mai multa placere un meci de fotbal daca am completat un buletin care sa-mi ofere sansa unui castig.

3.     Nu mi-e teama sa consult un medic daca sunt bolnav sau ranit.

4.     Mi-ar fi rusine sa nu-mi folosesc dreptul de vot.

Toti acesti itemi provin din scala Re, fiind scorati cu „fals”, „fals”, „adevarat” si „adevarat”. Doar unul dintre acesti itemi (numarul 2) apare pe o alta scala, fiind de asemenea scorat cu „fals” pe scale Ia (Eficienta intelectuala).

Bineinteles ca exista si un numar de itemi a caror provenienta si scorare este evidenta, acesti itemi fiind de fapt majoritari in cadrul majoritatii scalelor. Cu toate acestea, itemii evidenti, precum si cei subtili au fost alesi nu in functie de continutul lor, ci de relatia demonstrata cu criteriile nontest specificate pentru fiecare scala, sau datorita potrivirii lor cu tema psihometrica definita de itemii care compun scalele.

Profilul CPI si conventii interpretative ale acestuia

Cele 20 de scale standard ale CPI si cele 8 scale speciale sunt prezentate intr-un protocol care contine la inceputul sau scalele care evalueaza abilitatile care pot fi usor observate in societate precum dominanta sau independenta. Al doilea grup de scale cuprinde acele dimensiuni care evalueaza valorile internalizate si capacitatea de control, al treilea grup de scale este format din dimensiunile referitoare la nevoile de realizare personala si profesionala, al patrulea grup contine scalele care evalueaza caracteristici care tin de stilul interpersonal, precum flexibilitatea si feminitatea / masculinitatea. In fine, ultimul grupaj de scale contine scalele speciale, care nu fac parte din profilul standard CPI, dar care contin informatii extrem de utile pentru evaluarea anumitor caracteristici, precum orientarea spre munca sau potentialul managerial. Scalele vectoriale sau structurale, cum au mai fost ele numite, sunt reprezentate separat, intr-un model cuboid.

Cu exceptia scalei feminitate/masculinitate (F/M), toate celelalte scale sunt scorate astfel incat valorile mari sa fie asociate cu trasaturile de personalitate considerate a fi dezirabile in societate, iar scorurile scazute sa fie asociate cu trasaturi mai putin apreciate. Aceasta modalitate de reprezentare grafica simplifica de fapt interpretarea profilului CPI, deoarece ajuta la trasarea unor arii de puncte puternice (formate din scalele cu scoruri inalte) si de punct slabe (alcatuite din scalele cu scoruri scazute). Tabelul ### prezinta cele 20 de scale primare ale CPI in ordinea in care apar pe foaia de profil, si prezinta de asemenea formulari sumare ale semnificatiilor scorurilor inalte si ale celor scazute.

TabelulScalele primare ale CPI si semnificatia lor

Masuri ale prezentei sociale, ale sigurantei de sine, si ale predispozitiilor interpersonale

Semnificatiile scorurilor inalte si scazute

Scoruri inalte: cu incredere in sine, asertiv, dominant, orientat spre

sarcina, responsabil, convingator

Scoruri scazute: precaut, linistit, ezitant in asumarea initiativelor,

inconfortabil in a-si exercita autoritatea

Scoruri inalte: ambitios, vrea sa aiba succes, cu interese multiple, isi

doreste un stil de viata prosper

Scoruri scazute: nesigur pe sine, nu ii place competitia directa, nu se simte

confortabil cu situatiile nesigure sau complexe, simte adesea ca viata e

nedreapta

Scoruri inalte: sociabil, ii place compania oamenilor, extravert, ii place

societatea, sa intalneasca oameni noi si sa fie pus in situatii inedite

Scoruri scazute: timid, adesea inhibat, prefera sa stea „in umbra” in

situatiile sociale, tine oamenii la distanta

Scoruri inalte: sigur pe sine, spontan, versatil, fluent verbal, cauta situatiile

care ii aduc placere, cauta atentie si recunoastere sociala, ii place sa aiba

audienta, greu de incurcat

Scoruri scazute: rezervat, ezita sa isi exprime opiniile si punctele de

vedere, precaut, nu cauta sa atraga atentia, pare oarecum inhibat, are o

predispozitie spre un sentiment de vinovatie

Scoruri inalte: are o parere buna despre sine, vorbaret, increzator, sigur de

sine, se prezinta pe sine cu convingere, ii place sa vorbeasca, exprima un

sentiment inalt al valorii sale personale

Scoruri scazute: se indoieste de sine, se invinovateste cand lucrurile merg

rau, gandeste deseori ca ceilalti sunt mai buni, renunta usor, tinde sa se

indeparteze de contactele sociale

Scoruri inalte: are mare incredere in propriile abilitati, plin de resurse,

detasat, persistent in atingerea obiectivelor (indiferent de ce cred cei din

jur), inventiv, hotarat

Scoruri scazute: lipsit de incredere in sine, cauta sprijin din partea

celorlalti, incearca sa evite conflictele, are dificultati in a lua decizii, tinde

sa renunte cand lucrurile iau o intorsatura proasta

Scoruri inalte: se simte confortabil cu sine si acceptat de cei din jur,

intelege ceea ce simt ceilalti, are o buna perceptie a nuantelor sociale, stie

sa asculte, optimist

Scoruri scazute: lipsit de empatie, sceptic in ceea ce priveste intentiile

celor din jur, defensiv atunci cand este vorba de sentimentele si dorintele

sale, are o gama limitata de interese, inconfortabil cu schimbarea si

incertitudinea, adesea se simte neinteles

Masuri ale valorilor si orientarii normative

Numele scalei Semnificatiile scorurilor inalte si scazute

Scoruri inalte: responsabil, te poti baza pe el, are capacitatea de a percepe nuantele etice, serios in ceea ce priveste sarcinile si obligatiile, constiincios, isi ia indatoririle in serios, grijuliu cu altii, duce lucrurile la bun sfarsit

Scoruri scazute: nu cere mult de la sine, indisciplinat, neglijent, indiferent cu privire la obligatii, nu ii place munca de rutina, tinde sa fie lipsit de griji, adesea nerabdator

Scoruri inalte: constiincios, organizat, accepta usor regulile si normele, nu

creeaza probleme, favorizeaza ideile si metodele traditionale

Scoruri scazute: opune rezistenta regulilor, nu ii place sa se conformeze,

deseori are o atitudine rebela, are opinii si puncte de vedere

neconventionale, pune la indoiala autoritatea

Scoruri inalte: incearca sa isi controleze emotiile si temperamentul, isi

reprima sentimentele ostile si erotice, se mandreste cu capacitatea sa de

auto-disciplina, se gandeste inainte de a actiona

Scoruri scazute: are emotii si sentimente puternice, si nu face efort pentru

a le ascunde, are probleme generate de impulsivitate si lipsa de control, ii

plac experientele noi, doritor sa-si asume riscuri

Scoruri inalte: vrea sa faca impresie buna, incearca sa ii multumeasca pe

cei din jur, uneori fiind chiar prea servil, tinde sa fie prea conventional,

formal si conservator, grijuliu in a prezenta altora o imagine favorabila ,

compliant la reguli de comportament politicos

Scoruri scazute: insista sa faca lucrurile in felul sau, chiar daca acest lucru

genereaza probleme sau conflicte, greu de satisfacut, se plange adesea,

usor de iritat si de suparat

Scoruri inalte: se adapteaza usor, rezonabil, se percepe ca o persoana

obisnuita, nu face multe eforturi de a schimba lucrurile, are o perspectiva

practica

Scoruri scazute: se percepe ca diferit de cei din jur, nu este conventional

sau conformist, adesea schimbator si capricios, preferintele si ideile

personale difera de cele ale altora; scorurile foarte mici sugereaza

raspunsuri neglijente sau la intamplare

Scoruri inalte: se simte intr-o forma buna fizica si psihica, optimist cu

privire la viitor, general satisfacut cu situatiile de viata, vesel, se simte

competent in a se descurca cu cerintele vietii

Scoruri scazute: este preocupat de anumite probleme de sanatate si / sau

personale, tinde sa se planga ca este tratat nedrept sau fara consideratie,

tinde sa fie anxios si pesimist

Scoruri inalte: este tolerant cu privire la valorile si convingerile celor din

jur, chiar si atunci cand difera de propriile opinii, judeca drept si rezonabil,

plin de tact, lipsit de prejudecati, nepartinitor

Scoruri scazute: lipsit de incredere in cei din jur, tinde sa fie critic cu

convingerile si opiniile celorlalti, poate sa para centrat pe sine si refractar

la bunul simt al altora, adesea are sentimente ostile si razbunatoare

Masuri ale functionarii intelectuale si cognitive

Semnificatiile scorurilor inalte si scazute

Scoruri inalte: are o puternica dorinta de a reusi in viata, ii place sa lucreze

in medii in care sarcinile si asteptarile sunt definite clar, eficient si bine

organizat

Scoruri scazute: are dificultati in a da randament optim in medii care au

reguli si norme stricte, este usor de distras, tinde sa se opreasca din munca

atunci cand lucrurile nu ies asa cum ar dori, nu ii place sa se conformeze,

tinde sa fie subrealizat

Scoruri inalte: are o puternica dorinta de a reusi in viata, ii place sa lucreze

in medii care incurajeaza libertatea de actiune si initiativa individuala,

inteligent si cu gandire logica

Scoruri scazute: are dificultati in a atinge un randament optim in situatii

vagi si slab definite, si care nu au specificatii precise, are interese intelectuale limitate, vrea ca altii sa specifice obiective si metode, are un

nivel scazut de initiativa

Scoruri inalte: eficient in utilizarea abilitatilor intelectuale, poate sa

lucreze in momentele in care altii ar renunta sau s-ar simti descurajati,

perspicace si plin de resurse, confortabil si increzator in a trata chestiuni

intelectuale si conceptuale, fluenta verbala, se gandeste inainte de a

intreprinde ceva

Scoruri scazute: are dificultati in a realiza sarcini cognitive, ii vine greu sa

exprime idei, prefera sa aiba de-a face cu chestiuni tangibile mai degraba

decat cu concepte si abstractizari, ii lipseste increderea in propriile

abilitati, are interese limitate

Masuri ale rolului si stilului personal

Semnificatiile scorurilor inalte si scazute

Scoruri inalte: perspicace si perceptiv, intelege sentimentele celor din jur, dar nu stie neaparat sa ii sprijine sau sa ii aline, are patrundere psihologica analitica asupra oamenilor si motivatiei lor, isi formeaza repede impresii Scoruri scazute: este mai degraba interesat de lucruri concrete si practice decat de cele abstracte, il preocupa mai mult ceea ce fac oamenii decat ceea ce simt sau gandesc, adesea indiferent si aparent lipsit de motivatie Scoruri inalte: flexibil, ii place schimbarea si varietatea, se plictiseste usor in situatii rutiniere si repetitive, poate fi nerabdator sau chiar inconstant, istet si imaginativ, dar de asemenea neglijent si neorganizat Scoruri scazute: rezistent la schimbare, ii place sa lucreze intr-un ritm constant si in situatii organizate si previzibile, conventional si conservativ Scoruri inalte: la barbati: foarte sensibili, exaltati chiar si preocupati de estetic; la femei: simpatice, calde, modeste, dar de asemenea dependente Scoruri scazute: decis, orientat spre actiune, cu initiativa, mai degraba ne-

sentimental, cu vointa puternica