PERSONALITATEA MEDICULUI SI DIAGNOSTICUL
Raportul dintre personalitatea medicului si diagnostic a fost un aspect atins atat de Fiessinger, Minkovski si Heglin, cat si de Moga A, Hatieganu I, Ramniceanu A, Podeanu-Popescu C, Dimitriu C care au aratat ca anumite trasaturi de personalitate, pe langa alte neajunsuri, pot contorsiona diagnosticul si pot duce la erori de diagnostic.
Personalitatea examinatorului, arie larga cu implicatii nebanuite in ratarea diagnosticului poate incepe cu vanitatea si orgoliul, amorul propriu, teama de a nu gresi si de a nu raspunde, lipsa simtului autocritic, nerecunoas-terea ajutorului pe care il poti primi de la un confrate (prin nestiinta ca este necesar, prin lipsa de dorinta, prin nerecunoasterea pozitiei de invins) poate continua cu: tendinta de a contrazice permanent, imposibilitatea acceptarii ca si altii pot ajunge la un diagnostic corect, optimismul necontrolat si excesiv, cat si pesimismul exagerat si nemotivat, opinii foarte particulare asupra unor doze de medicament, asupra colegilor, cat si asupra propriei persoane, indecizia (absenta puterii de a confirma sau infirma) si poate ajunge pana la a nu recunoaste o entitate spre a nu-si aduce un blam personal.
Medicii cu trasaturi empatice insuficient dezvoltate, cu o cenzura scazuta, cei cu o susceptibilitate crescuta, mai ales privind aprecierea pe care le-o acorda bolnavii, se vor antrena in relatii conflictuale (Iamandescu IB, 1995).
Este dificil ca in cazul unor trasaturi de personalitate mai accentuate ale medicului, sa poti sti exact unde incepe si unde se termina dizarmonia celui pe care il examineaza. Acelasi lucru este valabil in cazul unor comportamente adictive (de exemplu fumatul) sau in cazul unei toxicomanii. Este o situatie similara cu aceea a oftalmologului miop care nu ar purta ochelari de corectie si caruia nu i se poate cere si nici nu va putea sa puna diagnosticul de miopie altuia, deoarece el insusi nu vede optitopul.
Daca in ciuda tuturor acestor aspecte, nu imposibil de intalnit, se da dovada de suplete in gandire si daca se accepta ca eroarea de diagnostic in practica curenta nu este rara si nici atat de grava, daca nu am uita ca: „Errare humanum est, perseverare diabolicum', aforism care parca nicaieri nu isi gaseste un loc mai bun, am putea transforma infrangerile de azi in victoriile de maine.
Eroarea nu este rara, indiferent de experienta sau de nivelul de pregatire; a o accepta, a o recunoaste este un gest suprem de superioritate si maturitate, recunoasterea erorii este supremul „fair play' al medicului, dovada unei personalitati echilibrate. A invata si din erori este un succes, erorile pot deveni o sursa suplimentara de instructie daca sunt retusate (si nu pericliteaza vitalul) cu timpul si experienta, chiar unele erori ce par la un moment dat sistematice, pot deveni din ce in ce mai rare si chiar dispar.
Personalitatea medicului este implicata intr-un mod particular in ceea ce Balint M numea „functia apostolica a medicului', adica rezolvarea acelor probleme care au implicatii psihologice majore, situatie in care valorile de referinta ale practicianului si „bunul simt propriu' (Jeammet Ph) vor juca rolul decisiv.
Un instrument deosebit de complex care are si avantajul ca poate fi utilizat in autoevaluarea impactului pe care evenimentul 1-a avut asupra individului este Chestionarul EVE (Ferreri M si Vacher J, 1985). El permite calcularea unui indice de vulnerabilitate pornind de la scorul evenimential cumulat si realizeaza o adevarata radiografie a existentei individuale.
Tabelul 13.
CHESTIONAR EVE (©M.Ferreri J.Vacher- 1985) |
coloana nr. 1 evenimente traite |
coloana nr. 2 varsta la care aceste evenimente au fost traite |
coloana nr. 3 evenimente traumatizante |
|
EVENIMENTE |
||||
VIATA FAMILIALA Parinti, frate, sora, bunici |
1 decesul mamei sau al tatalui |
|
|
|
2 decesul unui membru al familiei |
|
|
|
|
3 neintelegeri intre parinti |
|
|
|
|
4 separarea-divortul parintilor |
|
|
|
|
5 schimbari in structura familiei (nastere, plecare) |
|
|
|
|
6 schimbari in modul de viata (schimbarea domiciliului, emigrare. |
|
|
|
|
7 boala fizica sau psihica a unui membru al familiei |
|
|
|
|
8 separarea de familie |
|
|
|
|
9 ALTE evenimente familiale |
|
|
|
|
VIATA PROFESIONALA |
10 debutul intr-o viata activa |
|
|
|
11 concediere-somaj |
|
|
|
|
12 pensionare |
|
|
|
|
13 conflicte profesionale (ierarhice, cu colegii) |
|
|
|
|
14 schimbarea situatiei profesionale (de serviciu, de sef) |
|
|
|
|
15 ALTE evenimente profesionale (accident, reciclare) |
|
|
|
|
VIATA SOCIALA |
16 stagiu militar |
|
|
|
17 schimbari ale starii materiale (de locuinta, probleme financiare) |
|
|
|
|
18 un deces in anturaj |
|
|
|
|
19 conflicte sociale (proces, inchisoare. |
|
|
|
|
20 ALTE evenimente sociale |
|
|
|
Tabelul 13 (continuare).
|
CHESTIONAR EVE |
coloana nr. 1 evenimente traite |
«j |
|
(©M.Ferreri - J.Vacher - 1985) |
coloana nr. 2 varsta la care aceste evenimer au fost traite |
coloana nr. 3 evenimente traumatizante |
||
EVENIMENTE |
||||
>< :> |
21 relatii afective-casatorie |
|
|
|
22 neintelegeri cu sotul sau cu |
|
|
|
|
VIATA CONJUGALA & AFECTI1 Sot, partener, copil |
partenerul de viata |
|
||
23 separare-divort de sot sau de partenerul de viata |
|
|
|
|
24 moartea sotului sau a partenerului de viata |
|
|
|
|
25 nasterea unui copil |
|
|
|
|
26 plecarea unui copil |
|
|
|
|
27 moartea unui copil |
|
|
|
|
28 boala fizica sau psihica a sotului, a partenerului de viata sau a |
|
|
|
|
copilului |
|
|||
29 ALTE evenimente afective (soc afectiv, singuratate) |
|
|
|
|
Elemente ce tin de SANATATEA personala |
30 boala fizica importanta 31 depresie tratata, fara spitalizare 32 depresie tratata, cu spitalizare 33 tentativa de sinucidere 34 graviditate-nastere 35 avort 36 menopauza 37 ALTE evenimente legate de |
|
|
|
Tabelul 14.
Reproduceti aici evenimentele cu o tenta particular traumatizanta |
|||
Numarul evenimentelor |
Nr. |
Nr. |
Nr. |
1. La ce varsta ati trait acest eveniment? |
|
|
|
2. Pentru cat timp a fost traumatizant? |
|
|
|
3. Ati incercat sa va imaginati solutii pentru depasirea acestei dificultati? |
|
|
|
4. Ati vorbit despre acest lucru cu cei din anturajul dumneavoastra? |
|
|
|
5. V-a ajutat persoana careia v-ati destainuit? |
|
|
|
6. Ati incercat sa comentati pe marginea evenimentului? |
|
|
|
7. V-a fost posibil sa controlati faptele evenimentului? |
|
|
|
8. Ati analiza situatia in interiorul dumneavoastra? (control intern) |
|
|
|
9. Au existat, in momentul evenimentului, circumstante favorabile care v-au ajutat? |
|
|
|
10. Au existat circumstante defavorabile care v-au agravat situatia? |
|
|
|
11 Ati suferit un episod depresiv in urma evenimentului? |
|
|
|
12 Daca da. v-ati tratat? |
|
|
|
13 Ati fost spitalizat? |
|
|
|
14 Ati avut vreo tentativa de sinucidere? |
|
|
|
15 Acest eveniment a fost urmarea unei incetari a activitatii profesionale timp de o luna sau mai mult de o luna? |
|
|
|
16 Acest eveniment v-a schimbat traiectoria vietii prin antrenarea de consecinte definitive? |
|
|
|
17 Daca da, in ce domenii: (bifati printr-o cruce) familial profesional social afectiv legat de sanatate |
|
|
|
Tabelul 15.
Bifati casutele ce corespund situatiei dumneavoastra |
|
|||||||
Varsta exact? |
|
1. Stare civila |
|
2. Situatie profesionala |
|
|||
|
|
|
1. celibatar |
□ |
1. fara slujba |
□ |
||
|
2. casatorit |
□ |
2. student |
□ |
||||
Sex: |
3. separat |
□ |
3. angajat full time |
□ |
||||
Masculin □ |
4. divortat |
□ |
4. angajat parttime |
□ |
||||
Feminin □ |
5. recasatorit |
□ |
5. in cautare de loc de munca □ |
|||||
|
6.vaduv 7. concubinaj |
□ □ |
6. pensionat |
□ |
||||
3. Categorie profesionala |
|
4. Nivel de studiu |
|
|||||
1. proprietar industrie si comert |
□ |
1. primar |
□ |
|||||
2. liber profesionist - cadru superior |
□ |
2. primul ciclu secundar |
□ |
|||||
3. cadru intermediar |
□ |
3. al doilea ciclu secundar |
□ |
|||||
4. angajat |
□ |
4. ucenic |
□ |
|||||
5. muncitor |
□ |
5. scoala tehnica |
□ |
|||||
6. agricultor |
□ |
6. IT-BTS |
□ |
|||||
7. altele |
□ |
7. studii superioare |
|
|||||
|