PSIHOPATOLOGIE - PSIHOLOGIE MEDICALA – TEST GRILA

1. Dintre caracteristicile obisnuite ale pacientilor cu tulburari de personalitate putem enumera:

a. modele de comportament episodice

b. sunt Ego-sintonici

c. complianta crescuta la tratament

d. au abilitati empatice reduse

R: b+d

2. Alte denumiri ale tulburarii de personalitate de-a lungul timpului au fost:

a. personalitate dizarmonica

b. nevroza de caracter

c. nebunie morala

d. psihoza discordanta

R: a+b+c

3. Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup in PTSD sunt:

a. stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma

b. explorarea si validarea perceptiilor si emotiilor

c. intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din prezent

d. educatia despre reactiile obisnuite la trauma

R: a+b+c

4. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:

a. tulburarea de personalitate paranoida

b. tulburarea de personalitate histrionica

c. tulburarea de personalitate schizotipala

d. tulburarea de personalitate obsesiv - compulsiva

R: a+c

5. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate pasiv-agresiva?

a. rezistenta la solicitari sau indemnuri

b. comportament frecvent lamentativ

c. neincredere in fortele proprii si stima de sine scazuta.

d. resentimente si invidie, iritabilitate si cinism fata de colegi

R: a+b+c+d

6. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:

a. intoxicatiilor

b. relatiilor afective negative intrafamiliale

c. afectiunilor lobilor frontal si temporal

d. abandonului matern

R: a+c

7. Intre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla:

a. tulburarea somatoforma

b. alcoolismul

c. episoadele psihotice tranzitorii

d. tulburarea distimica

R: a+b+c+d

8. Care dintre tulburarile de personalitate NU apartin grupei B: dramatic-emotionale?

a. tulburarea histrionica

b. tulburarea antisociala

c. tulburarea evitanta

R: c

9. Dintre caracteristicile generale ale tulburarilor de personalitate NU fac parte:

a. standarde si opinii inflexibile

b. relatii interpersonale instabile

c. deseori rezistenta la tratament

d. abilitati empatice crescute

R: d

10. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:

a. tulburarea de personalitate schizoida

b. tulburarea de personalitate borderline

c. tulburarea de personalitate schizotipala

d. tulburarea de personalitate histrionica

R: a+c

11. Dintre caracteristicile tulburarii de personalitate de tip schizoid fac parte:

a. sunt indiferenti la laude sau critici

b. au preocupari reduse ori absente pentru activitatea sexuala.

c. exprima foarte putine emotii

d. incidenta este mai mare la femei decat la barbati

R: a+b+c

12. Tulburarea de personalitate histrionica are urmatoarele caracteristici:

a. este caracterizata de emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei

b. are tendinta de a dramatiza continutul vorbirii si un stil de comunicare colorat

c. considera relatiile a fi mai intime decat sunt in realitate

d. are sentimente ostile sau de invidie pe care le proiecteaza asupra interlocutorilor

R: a+b+c

13. Tulburarea de personalitate evitanta are urmatoarele caracteristici:

a. inhibitie sociala, sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluare negativa

b. este lipsit de empatie: este incapabil sa cunoasca sau sa se identifice cu sentimentele si necesitatile altora

c. manifesta retinere in relatiile intime de teama de a nu fi ridiculizat si inhibat in relatii noi din cauza sentimentelor de inadecvare

d. nu suporta solitudinea si sunt instabili afectiv

R: a+c

14. Tulburarea de personalitate paranoida are urmatoarele caracteristici:

a. sunt implacabili fata de insulte, injurii sau ofense

b. in activitatea profesionala depun multe eforturi si daca se afla in situatia de a munci individual, se descurca foarte bine

c. are dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau colegilor.

d. caracteristica principala a acestei personalitati este lipsa de interes fata de alte persoane si relatii sociale

R: a+b+c

15.Tulburarea de personalitate antisociala are urmatoarele caracteristici:

a. sunt caracterizati de desconsiderarea si violarea drepturilor altora

b. lipsiti de remuscare fata de faptul de a fi furat sau maltratat sau incercarea de justificare a acestor fapte

c. incapabili de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale

d. sunt retrasi, lipsiti de simt al umorului, reci si aplatizati emotional

R: a+b+c

16.Tulburarea de personalitate borderline are urmatoarele caracteristici:

a. are sentimente ostile sau de invidie pe care le proiecteaza asupra interlocutorilor

b. pot avea o perturbare de identitate si sentimentul cronic de vid interior

c. sunt indiferenti la laude sau critici

d. au un comportament automutilant si amenintari recurente de suicid

R: b+d

17.Tulburarea de personalitate evitanta are urmatoarele caracteristici:

a. caracterizata prin inhibitie sociala, sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluare negativa

b. manifesta retinere in relatiile intime de teama de a nu fi ridiculizat si inhibat in relatii noi din cauza sentimentelor de inadecvare

c. interpretativ si hipersensibil fata de comentariile celorlalti

d. este incapabil sa cunoasca sau sa se identifice cu sentimentele si necesitatile altora

R: a+b+c

18.Interventia de tipul stabilirii de limite in managementul medical al pacientilor cu tulburari de personalitate se face pentru:

a. tulburarea de personalitate borderline

b. tulburarea de personalitate paranoida

c. tulburarea de personalitate antisociala

d. tulburarea de personalitate schizotipala

R: a+c

19.Pentru un diagnostic cert de fobie trebuie indeplinite urmatoarele criterii:

a. simptomele psihologice sau vegetative trebuie sa fie manifestari primare ale anxietatii si nu secundare altor simptome ca idei delirante sau ganduri obsesive

b. anxietatea trebuie sa fie limitata la prezenta situatiilor sau obiectelor particulare

c. situatiile fobice sunt evitate ori de cate ori este posibil

d. pacientul sau rudele sale de gradul i trebuie sa fi avut cel putin un episod depresiv

R: a+b+c

20.  Care din urmatoarele simptome NU fac parte din simptomele negative ale schizofreniei?

a. alogie

b. comportament bizar

c. abulie

d. halucinatii si idei delirante

R: b+d

21.  Elementele definitorii in paranoia sunt:

a. delir cronic bine sistematizat nehalucinator

b. discrepanta intre aspiratii si posibilitati

c. personalitate premorbida specifica (rigida, hipertrofie a eu-lui)

d. este o boala catastrofica denumita si 'cancerul bolilor mintale'

R: a+b+c

22.  Dintre formele clinice de schizofrenie NU fac parte:

a. schizofrenia simpla

b. schizofrenia hebefrenica

c. schizofrenia catatonica

d. schizofrenia diferentiata

R: d

23.  Sunt caracteristici de prognostic negativ in schizofrenie sunt cu exceptia:

a. personalitate izolata

b. debut brusc

c. atitudinea familiei indiferenta

d. ereditate cu boli afective

R: b+d

24.  Intre simptomele anxietatii putem enumera:

a. ameteala

b. transpiratii

c. disconfort epigastric

d. disocierea eu-ului

R: a+b+c

25.  Intre subtipurile de tulburare deliranta NU se afla:

a. tipul somatic

b. tipul afectiv

c. tipul mixt

d. tipul excentric

R: b+d

26.  Urmatoarele afirmatii despre delirul senzitiv de relatie sunt adevarate:

a. debutul este marcat de obicei de circumstante umilitoare, esecuri sentimentale care ranesc orgoliul crescut al subiectului

b. a fost descris de Kretschmer

c. delirul apare frecvent la subiectii rezervati, timorati, timizi, cu pulsiuni sexuale inhibate

d. este in prezent asimilat cu tipul de persecutie din tulburarile delirante

R: a+b+c

27.  Intre bolile in care pot aparea idei delirante paranoide se afla:

a. sifilis

b. dementa

c. boli tiroidiene

d. SIDA

R: a+b+c+d

28.  Intre afirmatiile referitoare la schizofrenie sunt adevarate:

a. probabilitatea cronicizarii este redusa

b. are o frecventa importanta: 5-10% din populatie

c.

are o rata de suicid de 1%

d. distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii.

R: d

29.  Dimensiunea psihotica a schizofreniei este data de:

a. ideile delirante

b. dezorganizarea vorbirii

c. halucinatii

d. afectul nepotrivit

R: a+c

30.  Intre factorii primari de risc pentru depresie se afla:

a. istoric familial de boala depresiva

b. sexul masculin

c. comorbiditate medicala

d. varsta de debut peste 40 de ani

R: a+c

31.  Urmatoarele afirmatii referitoare la boala afectiva bipolara sunt adevarate:

a. boala bipolara apare in mod egal la femei si barbati

b. episoadele depresive si maniacale din PMD sunt de obicei separate de perioade de normalitate

c. exista o corelatie directa intre durata ciclurilor si severitatea bolii

d. administrarea cronica a unor medicamente poate precipita un episod depresiv major

R: a+b+c+d

32.  Tulburarile disociative NU cuprind:

a. amnezie psihogena

b. fuga psihogena

c. personalitate multipla

d. tulburare de adaptare

R: d

33.  Pentru un diagnostic cert de tulburare de panica:

a. trebuie sa aiba loc mai multe atacuri de panica severe intr-o perioada de aproximativ o luna

b. atacurile sa apara in circumstante in care nu exista un pericol obiectiv

c. atacurile sa nu poata fi datorate unor situatii cunoscute sau previzibile

d. intre atacuri trebuie sa existe intervale libere de simptome anxioase (desi anxietatea anticipatorie este obisnuita)

R: a+b+c+d

34.  Referitor la factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a. la rudele de gradul I ale probanzilor cu tulburare de panica riscul de a dezvolta aceeasi tulburare este de 4-8 ori mai mare decat la rudele de acelasi grad ale indivizilor din grupul de control;

b. anxietatea reprezinta un raspuns conditionat elaborat, fie prin imitarea comportamentului parintilor, fie prin procesul clasic de conditionare, care implica asocierea unui stimul neplacut cu o situatie neutra;

c. concordanta tulburarii de panica la gemenii monozigoti este mai mare decat la cei dizigoti;

d. factorii biologici nu sunt implicati in aparitia atacurilor de panica.

R: a+b+c

35.  Psihogeniile au ca elemente definitorii:

a. prezenta evenimentului psihotraumatizant

b. terenul constitutional

c. legatura inteligibila intre continutul trairilor patologice si trauma

d. determinism biologic

R: a+b+c

36.  Dupa Sigmund Freud intre caracteristicile care diferentiaza psihozele de nevroze NU se afla:

a. comprehensibilitatea limbajului

b. critica asupra bolii

c. gradul de constientizare a problemelor mintale

d. momentul debutului

R: d

37.  Fobiile pot fi impartite in urmatoarele categorii:

a. agorafobia

b. tulburarea anxioasa sociala

c. fobia simpla

d. fobii nespecifice

R: a+b+c

38.  Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat in diverse situatii sociale, cum ar fi:

a. vorbitul in public

b. vorbitul la telefon

c. urinatul in toaletele publice

d. mancatul in locuri publice

R: a+b+c+d

39.  Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat in diverse situatii sociale, cum ar fi:

a. vorbitul in public

b. vorbitul la telefon

c. urinatul in toaletele publice

d. mancatul in locuri publice

R: a+b+c+d

40.  Referitor la fobiile specifice, care din urmatoarele afirmatii sunt false:

a. reprezinta  teama de anumite obiecte sau situatii care provoaca teroare

b. frica de boli reprezinta una dintre cele mai frecvente fobii

c. Freud a conceput fobia ca rezultatul conflictelor centrate pe complexele oedipiene nerezolvate

d. simptomele psihologice si vegetative sunt secundare gandurilor obsesive

R: d

41.  Intre criteriile neurasteniei se afla:

a. sentimentul de oboseala dureroasa si persistenta dupa eforturi mintale minore

b. sentimentul persistent si neplacut de oboseala si slabiciune corporala dupa eforturi fizice minore

c. incapacitate de relaxare

d. durere musculara

R: a+b+c+d

42.  Referitor la sindromul de burnout, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. apare frecvent in profesiunile care presupun o implicare directa in ajutorarea celorlalti

b. defineste mai bine asa numitul stres profesional

c. sindromul a mai fost descris ca depresie de epuizare

d. face parte din grupul psihozelor

R: a+b+c

43.  Simptomele neurasteniei care apartin domeniului emotional sunt:

a. disforie

b. gandire ineficienta si neproductiva

c. tensiune emotionala

d. lipsa de energie

R: a+c

44.  Intre criteriile de diagnostic DSM IV pentru tulburarea deliranta figureaza:

a. idei delirante nonbizare (adica implicand situatii care survin in viata reala, cum ar fi faptul de a fi urmarit, otravit, infectat, iubit de la distanta, inselat de sotie/sot, ori de a avea o maladie, cu durata de cel putin o luna);

b. in afara impactului ideii (ideilor) delirante, functionalitatea individului nu este deteriorata semnificativ, iar comportamentul nu este in mod straniu sau bizar;

c. daca episoadele afective au survenit concomitent cu ideile delirante, durata lor a fost scurta in raport cu durata perioadelor delirante;

d. tulburarea nu se datoreaza efectelor directe ale unei substante (ex. medicamente, droguri) sau ale unei boli.

R: a+b+c+d

45.  Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante cronice neschizofrenice:

a. paranoia

b. psihoza paranoida

c. parafrenia (tardiva)

d. delirul senzitiv de relatie

R: a+b+c+d

46.  Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin urmatoarele trasaturi:

a. distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii. Bolnavul este „…un suflet frant care reflecta realitatea ca o oglinda sparta” (fiecare fragment altceva);

b. bolnavul pierde contactul vital cu realul;

c. este o boala catastrofica denumita si „Cancerul bolilor  mintale”. Are o mare probabilitate sa ramana cronica;

d. are o rata de suicid de 10%. 

R: a+b+c+d

47.  Schizofrenia reziduala presupune:

a. tulburari psihomotorii

b. existenta  in trecut a cel putin unui episod acut de schizofrenie dar tabloul clinic actual nu prezinta simptome psihotice pozitive notabile (ex. idei delirante, halucinatii, dezorganizare a vorbirii).

c. cel mai bun prognostic dintre toate formele clinice de schizofrenie

d. pot fi prezente idei excentrice sau bizarerii de comportament, dar ele nu mai sunt marcante

R: b+d

48.  Formele clinice de schizofreniei sunt:

a. schizofrenia dezorganizata

b. schizofrenia paranoida

c. schizofrenia catatonica

d. schizofrenia simpla

R: a+b+c+d

49.  Instrumentele de evaluare a pacientului schizofren sunt:

a. BPRS – scurta scala de cotare psihiatrica

b. PANSS – scala sindromului pozitiv si negativ in schizofrenie

c. CDSS – scala de depresie Calgary in schizofrenie

d. scala de cotare a comportamentului disruptiv

R:  a+b+c

50.  Tulburarile afective sunt caracterizate prin:

a. exagerari patrunzatoare, prelungite si “infirmizante” ale dispozitiei si afectivitatii

b. disfunctii neurochimice si psihomotorii

c. disfunctii comportamentale si cognitive

d. ambivalenta sau inversiune afectiva

R: a+b+c

51.  Principalele caracteristici ale nevrozei sunt:

a. este o tulburare functionala

b. este exprimata clinic printr-o simptomatologie de intensitate redusa resimtita neplacut de catre bolnav

c. bolnavul nu pierde contactul cu realitatea exterioara oricat de severa este starea sa

d. provoaca dificultati de adaptare caracterizate prin anxietate, iritabilitate, tulburari ale principalelor functii fiziologice

R: a+b+c+d

52.  Tulburarea anxioasa generalizata se caracterizeaza prin:

a. anxietate persistenta pentru o perioada rezumata la cateva saptamani

b. exista frecvent trei aspecte cheie ale bolii: ingrijorare si neliniste greu de controlat, tonus muscular crescut (cefalee, agitatie) si hiperactivitate vegetativa

c. debuteaza dupa varsta de 30-35 de ani

d. este posibil ca anxietatea persistenta sa predispuna pacientul la depresie.

R: b+d

53.  Tulburarea de panica prezinta urmatoarele manifestari:

a. atacuri de panica recurente

b. atacurile apar si dispar brusc, au o durata de cateva minute, aparitia lor nu este predictibila

c. simptomele psihologice de: frica, teroare, „teama de moarte”, „teama de a nu innebuni”, sentimente de derealizare, depersonalizare

d. simptome fizice: dispnee cu tahipnee, palpitatii, tahicardie, dureri de tip anginos, senzatia de inec

R: a+b+c+d

54.  Caracteristicile fobiei:

a. frica  specifica, intensa declansata de un obiect sau o situatie care nu au prin ele insele un caracter periculos

b. caracterul irational al fricii este recunoscut ca atare de catre subiect

c. frica nu poate fi controlata volitiv

d. existenta conduitelor de evitare este menita sa asigure evitarea situatiei fobice de catre subiect

R: a+b+c+d

55.  Factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii obsesiv compulsive sunt:

a. infectie streptococica

b. factori neuroendocrini

c. traumatisme cranio-cerebrale

d. factori familiali

R: a+b+c

56.  Intre simptomele tulburarii de stres posttraumatic se afla:

a. sentimentul distantarii, izolarii de cei din jur;

b. tulburari de memorie (legate de incidentul marcant), de atentie si de concentrare;

c. dificultati in luarea deciziilor;

d. atitudine protectoare excesiva fata de cei dragi, teama exagerata pentru siguranta acestora

R: a+b+c+d

57.  Elementele definitorii ale agorafobiei sunt:

a. teama de a fi singur in locuri care nu pot fi parasite imediat in eventualitatea ca ar aparea un atac de panica

b. este una dintre cele mai grave fobii intru-cat interfera cu functionalitatea individului in societate

c. bolnavii cu agorafobie dezvolta depresie, alcoolism, obsesii.

d. cei mai multi dintre agorafobici sunt barbati

R: a+b+c

58.  Interventiile terapeutice indicate in fobia sociala sunt:

a. expunerea la stimulii evitati

b. antrenamentul abilitatilor sociale

c. managementul anxietatii

d. terapia cognitiv comportamentala de grup

R:  a+b+c+d

59.  Compulsia este definita ca fiind:

a. teama de a traduce in practica o idee obsesiva sau o fobie

b. comportament repetitiv care pare sa se supuna unui scop si care are un caracter stereotip

c. comportament care are ca finalitate suprimarea obsesiei, prevenirea sau reducerea anxietatii

d. ritualuri compulsive care produc placere sau gratificare

R: a+b+c

60.  In prezent, clasificarea bolilor mintale cuprinse in trecut sub termenul de psihoza cuprinde:

a. tulburare psihotica indusa de alcool

b. tulburare psihotica indusa de substanta

c. schizofrenia si alte tulburari psihotice

d. tulburarea afectiva

R: a+b+c+d