CURS 4
Semiologia activitatii psihomotorii
Actele psihomotorii reflecta nivelul de adaptare.
Aspectul vestimentar reflecta adaptarea la regulile de convenienta sociala si ofera un prim indiciu asupra activitatii psihice.Dezordinea vestimentara apare in schizofrenie, rafinamentul vestimentar in isterie, excentritatea in mania, in megalomania 24124c220y din paranoia, transvertismul este folosirea obictelor vestimentare ale sexului opus, cisvestismul este vestimentatia neadecvata varstei.
Privirea reda continutul vietii psihice: privirea imobila, fixa, incrucisata e expresie a urii si agresivitatii, privirea larg deschisa, insotita de ridicarea sprancenelor, incretirea fruntii d anota de frica, anxietate, privirea hipermobila, fugace apare in manie, hipomanie, privirea stinsa, hipomobila, absenta in depresie, privirea detasata, rupta de realitate apare in schizofrenie.
Mimica e expresia nonverbala , involuntara, reflexa, ce traduce tonalitatea afectiva. Tulburarile pot fi cantitative ( hipermimiile, hipomimiile) sau calitative ( paramimii). Hipermimiile: mobilitatea exagerata cu expresivitate exagerata a mimicii in stari maniacale, intoxicatii usoare. Mimica compensatorie este cand persoana afiseaza o anumita expresie, mimica, contrara starilor afective ( ex: la timizi). Hipomimia este diminuarea expresivitatii mimice, apare in stari de inhibitie psihomotorie, depresie, impregnare neuroleptica. Paramimia este expresie mimica neconcordanta ( ex: ecomimia= imitarea mimicii interlocutorului. Se datoreaza unei sugestibilitati crescute, apare in schizofrenia catatonica, in demente; jargomimia este o multitudine de expresii mimice bizare si ininteligibile.
Tulburarile activitatii psihomotorii
1.Exagerarea activitatii psihomotorii: a. Agitatia psihomotorie= o suma de hiperkiniezie, neliniste psihomotorie si dezorganizarea actelor motorii. Se intalneste in stari de deteriorare cognitiva ( demente), stari de nedezvoltare cognitiva ( oligofrenii). Se caracterizeaza prin declansarea brusca la excitatii minime din mediu, are caracter stereotip, poate fi insotita de agresivitate. La batrani ( demente) apare agitatie verbala si psihomotorie fara acte violente. La oligofreni agitatia e cu acte agresiva datorate fortei fizice si lipsei capacitatii de apreciere a gravitatii actelor. In stari maniacale agitatie psohomotorie e precedata e irascibilitate si impulsul de aface ceva. Are aspect ludic, degajat si e insotit de polipragmazie ( implicat in multe activitati), forma grava este furor maniacal. In stari depresive agitatia psihomotorie apare la bolnavi hipermobili, inhibati, fara motiv comprehensibil, exista risc suicidal si risc auto/heteroagresiv, forma grava se numeste raptus melancolic. In schizofrenie agitatia psihomotire e imprevixzibila, nue declansata de stimuli din mediul extern, e declanstata de trairile psihotice ( idei delirante, halucinatii) si are aspect ciudat si dezordonat. In epilepsie poate aparea intercritic sau in timpul unei echivalente epileptice ( crize cu absente, mioclonii), apare pe un fond de vascozitate, poate atinge intensitati extreme cu acte de mare violenta iar datorita tulburarilor de constienta poate exista amnezia episodului de agresivitate ( expertiza medico-legala). In starile reactive ( dupa factori psihotraumatizanti: anxietate paroxistica si frustrare, e fara modificari ale luciditatii si are diverse modifcari: frecatul mainilor, mersul fara scop. In tulburari de personalitate e disproportionata fata de stimulii care o declanseaza, s eproduce datorita impulsivitatii, are aspect teatral cu tendinta de a impresiona si santaja si e insotita de acuzatii si injurii.
2.Intreruperea/ Abolirea activitatii psihomotorii:
a) Stuporul= o imobilitate insotita de scaderea reactivitatii la stimulii din jur. Poate aparea stupor nevrotic= in isterie, inurma unor situatii conflictuale, poate fi insotit de hipertonie si de tremor, exista beneficiu psihologic. In melancolie ( depresie severa) bolnavul are facies melancolic ( hipomimie, colturile gurii cazute) cu durere morala. In schizofrenii ( in schizofrenia catatonica) bolnavul pare detasat si absent, nu raspunde la stimulii din jur, dar poate reda ulterior cele petrecute in jurul lui. In stari confuzionale ( stupor confuziv) de obicei cu origine organica- toxica, somatica, infectioasa.
Catalepsia= inhibitie psihomotorie importanta cu pastrarea pozitiei corpului imprimata de examinator ( = flexibilitate ceroasa).
Catatonia=e ansamblu de tulburari psihomotorii pe un fond de stupor si catalepsie, cuprinde negativism, sugestibilitate (sugestibilitatea e posibilitatea de a fi influentat prin sugestie de catre altii) si stereotipii.
Sindromul ecopatic= ecomimie ( imitatarea mimicii), ecolalie si ecopraxie ( imitarea gesturilor). Negativismul e activ ( executarea gestului opus
comenzii) sau pozitiv ( rezistenta la executarea comenzii), poate fi verbal, alimentar si intern ( refuz al mictiunii, defecatiei)- ultimele doua sunt urgente medicale!!!.
SCHIZOFRENIA
O tulburare psihotica cu evolutie indelungata, cu etiologie neprecizata, caracterizata prin semne si simptome pozitive si negative, dureaza minim 6 luni si cuprinde o faza prodromala, o faza activa si una reziduala. Faza activa+reziduala + prodromala dureaza minim 6 luni. Simptomele sunt pozitive si negative in faza activa. Cele pozitive ( exacerbarea unei functii psihice): idei delirante, halucinatii, limbaj dezorganizat si comportament dezorganizat, catatonic. Simptomele negative ( restrangerea unei functii): aplatizarea afectiva ( restrangerea in gama si intensitate a expresiei limbajului), alogia ( scaderea fluentei si productivitatii limbajului), avolitia ( scaderea vointei), anhedonia ( nu ii place nimic, incapacitatea de a rezona afectiv), apatia, retragerea sociala. Ideile delirante: sunt convingeri eronate, neconforme cu realitatea, impenetrabile la contraargumente si la verificari logice. Tema: de persecutie, de relatie, de grandoare , religioase. Frecvent in schizofrenie apar idei delirante de persecutie si de relatie ( convingerea ca anumite lucruri- pasaje din carti, emisiuni TV- ii sunt adresate in mod special. Pot fi bizare sau non-bizare in functie de caracterul plauzibil si incomprehensibil. Sunt specifice schizofreniei ideile bizare, neplauzibile, incomprehensibile. Frecvent sunt idei delirante de influenta externa si control, care includ furtul gandirii, insertia de ganduri, convingerea ca e sub influenta unor forte exterioare, ganduri impuse.
Halucinatiile: frecvente la schizofrenici, individul afirma ca aude voci care comenteaza cu un continut defavorabil/ amenintator ( halucinatii comentative), putand fi si halucinatii imperative= vocile dau ordine si pot duce la acte auto/ heteroagresivitate. Dezorganizarea limbajului= relaxarea asociatiilor ( aluneca de la un subiect la altul), incoerenta ideo-verbala (salata de cuvinte e forma cea mai grava). Comportamentul dezorganizat= alterarea comportamentului ce duce la dificultati in efectuarea activitatii cotidiene, forma grava este agitatia psihomaniacala cu caracter imprevizibil. Faza prodromala si reziduala se caracterizeaza prin prezenta unor forme usoare subliminale de simptome pozitive ( gandire magica, convingeri bizare, experiente perceptuale deosebite, limbaj vag), simptome negative proeminente, severe, disfunctie socioprofesionala importanta.
|
