TRATAMENT

Tratament -generalitati

Tulburarile cauzate de panica pot fi controlate medicamentos (antidepresive) si prin consiliere (terapia comportamentala). Tratamentul eficace reduce numarul si frecventa atacurilor de panica, scade anxietatea si inbunatateste calitatea vietii. Daca atacurile de panica au un factor cauzal anume (oprirea medicatiei cu ajutorul medicului). Cateodata atacurile de panica pot continua si dupa inlaturarea factorului cauzal si pot determina tulburari cauzate de panica.

TRATAMENT INITIAL

Depinde de severitatea atacurilor de panica, de frica si anxietatea unui nou atac, de prezenta agorafobiei alaturi de tulburarile cauzate de panica.

In general, tratamentul initial cuprinde:

1. Consiliere:

-terapie comportamentala, care se concentreaza pe modificarea tiparului de gandire si comportament (este cea mai eficienta terapie pentru tulburarile cauzate de panica) ;

-terapie de demascare, un tip de terapie comportamnetala, ce se bazeaza pe confruntarea cu obiectul sau situatia care cauzaeza frica. Este eficienta in tratarea agorafobiei legate de un anumit loc sau situatie.

2. Tratament medicamentos :

Cele mai uitilizate medicamente folosite in tratamnetul cauzate de panica sunt :

-inhibitori selectivi ai recapatarii serotoninei : Fluoxetina (Prozac), Sestralin, Paroxetina. Daca aceste medicamente sunt ineficiente sau nu pot fi administrate din cauza efectelor secundare se pot incerca alte antidepresive.

-antidepresive cu efecte neurotransmitatoare combinate, cum ar fi Venlafaxin

-benzodiazepine : Alprazolam (Xanax), Diazapam (Valium), Lorazapam, Clonazapam sunt prescrise singure sau in combinatie cu un antidepresiv. Benzodiazepinele sunt folosite pentru combaterea rapida si pe termen scurt a simptomelor si pot face parte din tratamentul de intretinere singure sau combinate cu antidepresive. Antidepresive mai putin uitilizate in tratamentul tulburarilor cauzate de panica sunt: antidepresive triclice precum Imipramina, Disipramina sau Clomipramina si inhibitori ai monoaminooxidazei, precum Izocarboxazid.

Dupa inceperea medicatiei simptomele incep sa se amelioreze dupa cateva saptamani. Daca aceasta ameliorare nu este observata in 6-8 saptamani, se poate incerca o doza mai mare de medicament.

TRATAMENT DE INTRETINERE

Consta in continuarea sau schimbarea masurilor luate initial, consiliere si medicatie.

In timpul tratamentului initial, o medicatie de scurta durata precum benzodiazepinele pot fi prescrise pentru rezolvarea simptomelor imediate. Medicatia de scurta durata cel mai probabil se va opri atunci cand intervine medicatia de lunga durata si starea generala se imbunatateste.

Se va monitoriza in continuare pacient 10210e419k ul pentru a se descoperi daca au aparut alte probleme asociate cu tulburarile cauzate de panica (depresie, probleme cu droguri sau alcool). Aceste situatii vor necesita tratament.

O parte importanta a tratamentului de intretinere o reprezinta administrarea medicamentelor conform prescrierii. Adesea oamenii care se simt mai bine dupa o perioada de timp renunta la tratament nemaivazandu-i utilitatea. O data cu oprirea medicatiei simptomele revin, deci este importanta continuarea planului de tratament. Atacurile de panica recurente pot fi de la usoare la severe si pot continua ani, mai ales cand este prezenta si agorafobia. Chiar dupa oprirea tratamentului, atacurile parand a fi sub control, ele pot reveni. Este important ca o persoana sa identifice semnele prevestitoare si factorii ce declanseaza atacurile de panica si sa caute tratament cat mai devreme.

TRATAMENT IN CAZUL AGRAVARII BOLII

Daca atacurile devin severe si continua sa revina, este necesara spitalizarea pana pot fi controlate. De asemena, poate fi necesara o scurta internare in spital daca atacul de panica se suprapune peste alta problema medicala, precum agorafobia si depresia, pentru ca aceasta combinatie este dificil de tratat.

Daca medicatia nu ajuta, doctorul poate prescrie alte medicamente sau o combinatie de mai multe medicamente. Consilierea poate fi adaugata la tratament. Aceasta include terapia comportamentala care se concetreaza pe modificarea tiparului de gandire si comportament sau terapia de demascare, care este un tip de terapie comportamnetala ce se bazeaza pe confruntarea cu obiectul sau situatia care cauzeaza frica. Daca consilierea nu functioneaza, este nevoie de una mai intensa, mai frecventa sau de alt tip de consiliere. Iar daca consilierea este singurul tratament, se adauga medicatie.

Medicamentele folosite pentru tratarea tulburarilor cauzate de panica pot preveni atacurile de panica, dar nu pot inlatura frica de un posibil nou atac. Consilierea este cea mai buna pentru inlaturarea fricii. Frica in sine poate cauza un nou atac de panica.

Dureaza cateva saptamani sau poate chiar mai mult, pentru ca medicatia sa devina pe deplin eficienta. Poate fi nevoie de incercarea mai multor tratamente pana la gasirea celui potrivit.

Cei care sufera de tulburari cauzate de panica au risc de suicid daca sufera si de depresie sau de o alta tulburare de personalitate sau de dispozitie. Acestea au un impact semnificativ asupra relatiilor sociale si asupra calitatii vietii. Diagnosticul si tratamentul acestor conditii care apar alaturi de tulburarile cauzate de panica sunt esentiale.

TRATAMENT AMBULATOR (LA DOMICILUI)

Pacientul poate sa reduca numarul atacurilor de panica in cazul tulburarilor cauzate de panica si poate reduce severitatea simptomelor cand chiar se produce un atac prin :

-reducerea anxietatii prin activitati de scadere a tensiunii nervoase si prin scaderea nivelului de stres din viata zilnica

-efectuarea de exercitii de relaxare car implioca 10-20 minute de respiratii profunde si exercitii de relaxare musculara efectuata in fiecare zi

-exercitii fizice care imbunatatesc respiratiea si rata cardiaca de cateva ori pe saptamana

-restrictii la alcool si cofeina

-inscrierea la terapie de grup, precum sunt cele organizate de asociatii de specialitate

-o alimentatie echilibrata care include alimente proaspete, hranitoare si evitarea celor cu continut mare in zahar si grasimi.

AJUTORUL PENTRU MEMBRII FAMILIEI

Cand o persoana are una atac de panica, intreaga familie sufera. Ceilalti membri se simt frustrati, obositi sau izolati din punct de vedere social pentru ca persoana bolnava restrictioneaza activitatile familiei. Terapia familiala, un tip de consiliere care implica intreaga familie, poate ajuta toti membrii familiei.  Este foarte important ca familia si prietenii unei persoane care sufera de anxietate sa fie intelegatori si sa nu il/o ridiculizeze sau umileasca. Ascultand cu luare aminte si evitand a da sfaturi este ceea ce cei in suferinta doresc sa primeasca.

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Medicatia pentru tulburarile cauzate de panica este folosita pentru tinerea sub control a simptomelor atacului de panica, reducerea numarului acestora si a severitatii, reducerea anxietatii si fricii asociate cu aparitia unui noua atac de panica. Medicamentele sunt eficiente atunci cand se asociaza consilierea si tratamentul ambulator (exercitii de relaxare)

Medicamente folosite :

-inhibitori selectivi ai recapatarii serotoninei ;

-benzodiazepine. 

Medicamente folosite pentru tratarea tulburarilor cauzate de panica :

-antidepresive cu efecte neurotransmitatoare combinate ;

-antidepresive triciclice ;

-inhibitori de monoaninoxidoza.

Asociatiile specializate recomanda ca pacientii sa fie tinuti sub observatie daca apar cazuri de crestere a anxietatii, atacuri de panica, agitatie, iritabilitate, insomnie, impulsivitate, ostilitate si manie. Copiii trebuie urmariti mai atent pentru aceste manifestari, dat fiind faptul ca ei nu-si pot controla manifestarile la fel de bine ca si adultii si de aceea au un risc mai crescut de suicid. Antidepresivele sunt recomandate, dar sub supravegherea medicului si in caz ca apar reactii ingrijoratoare trebuie contactat un medic.

Tulburarile cauzate de panica sunt tratate atat medicamentos cat si prin consiliere cum ar fi terapia cognitiv-comportamantala, care se bazeaza pe modificarea unor comportamente si moduri de gandire. Cand aceste doua terapii sunt combinate, atacurile de panica survin mai rar decat daca s-ar folosi doar o singura terapie. Dupa inceperea tratamentului, simptomele ar trebui sa se reduca in decurs de cateva saptamani. Daca nu se observa ameliorari in 6-8 saptamani atunci trebuie crescute dozele sau schimbat tratamentul. Majoritatea tratamentelor folosite se vor administra continuu pentru mai mult de un an si doar dupa aceea se pot reduce dozele gradat pe parcursul catorva saptamani. Daca dupa intreruperea tratamentului, reapar simptomele, se va relua tratamentul pentru inca cateva luni. Unii pacienti pot ramane sub medicatie o perioada mai lunga de timp pentru a putea controla simptomele. Nu exista in momentul de fata nici un fel de tratament chirurgical.

Tratament non-farmacologic si farmacologic:

Alegerea tratamentului depinde de:

-Tipul de tulburare de anxietate;

-Gradul de suferinta;

-Prezenta unei tulburari depresive;

-Dorintele pacientului si accesibilitatea diverselor tipuri de tratament.

În general, se poate spune ca tratamentul non-farmacologic sub forma psihoterapiei cognitiv-comportamentale, ca si tratamentul farmacologic sunt tratamente bune de prima linie.

Tabelul 1 cuprinde medicatia adecvata pentru tulburarile de anxietate. În plus, în faza initiala a tratamentului: o benzodiazepina (Diazepam 5-10 mg/zi, maxim 40 mg/zi; Oxazepam 30 mg/zi, maxim 100-150 mg/zi) timp de maxim 2 - 4 saptamâni.

Exceptiile includ:

Prezenta unei tulburari depresive: tratamentul farmacologic sau o combinatie de tratament farmacologic cu tratament non-farmacologic (initia tratament farmacologic, urmat de psihoterapie cognitiv comportamentala);

Forme specifice de fobie sociala precum tracul de scena: administrare episodica de beta-blocante (propanolol, maxim 40 mg);

Tulburare de panica fara agorafobie; fobia specifica si aparitia frecventa a formei specifice de fobie sociala: psihoterapie cognitiv comportamentala;

Tulburare de panica cu agorafobie si tulburare de stres posttraumatica: o combinatie de tratament farmacologic cu tratament non-farmacologic;

Ipohondria: psihoterapie cognitiv comportamentala.

SSRI = inhibitori selectivi ai recaptari serotoninei; ATC = Antidepresive TriCiclice

*Doza tinta este doza care a fost dovedita a fi eficace pentru majoritatea pacientilor.

Daca un SSRI sau un ATC nu are efectul scontat asupra tulburarii de anxietate generalizata, pot fi prescrise venlafaxina (75 mg XR/ zi, maxim 225 mg/ zi) sau buspirona (30 mg/ zi, maxim 50 mg/ zi).

3. 2. 1. INTERVENTIA PSIHOTERAPEUTICA IN ATACUL DE PANICA

-consilierea-cea mai eficienta in tratamentul atacurilor de panica ;

-terapia de expunere, un tip de terapie cognitiv-comportamentala ;

-terapia familiala, ajuta pe cei apropiati sa inteleaga ce inseamna atacurile de panica si sa mentina relatii bune. Materiale ajutatoare ca si casete video, carti si materiale audio ajuta in lupta impotriva atacurilor de panica ;

-grupurile de suport sunt de obicei locuri bune in care se impartasesc informatii, idei de rezolvare a problemelor si emotii in relatie cu atacurile de panica.Exista si forumuri de discutie, realizate on-line pe internet ;

-exercitii de relaxare ;

-exercitii de respiratie ;

-relaxare musculara progresiva, care reduce tensiunea musculara prin relaxarea grupelor individuale de muschi ;

-masaj, la nivelul umerilor si a gatului ;

-aromaterapia, care foloseste uleiuri aromatizate din plante care promoveaza relaxarea;

-yoga, tai chi si qi-gong sunt forme de exercitii de meditare .Aceasta necesita de obicei instruire speciala.

Activitatile de relaxare psihica, ajuta la relaxarea mintii si sunt de obicei combinate cu cele de relaxare musculara.

Acestea includ :

-antrenamente autogene sunt folosite pentru a aduce corpul intr-o stare normala

-hipnoza pregateste creierul pentru sugestii care inlatura stresul sau schimba modul de reactie la situatiile stresante

-meditatia implica o respiratie regulata cu frecventa redusa si dureaza 15-20 minute

-imagini artistice ghidate. Prin puterea imaginatiei se ajunge la relaxare si reducerea tensiunii nervoase cauzate de stres. Corpul raspunde la imaginile proiectate in minte. Se folosesc exercitii simple pentru relaxare si reinvigorare.

-terapia prin muzica, relaxeaza corpul, imbunatateste starea de spirit si schimba mersul zilei. Socul initial care a generat atacurile de panica deregleaza sistemul endocrin, mai ales functiile si activitatea hipofizei, tiroidei si a suprarenalelor. Fiecare atac nou reprezinta de fapt o repetare a socului si o agravare a dereglarilor endocrine.

Astfel atacurile de panica vor fi intretinute de dezechilibrele hormonale din organism iar in timp vor aparea diverse afectiunii ale sistemului endocrin. Tratamentul aplicat in acest caz v-a viza in primul rand echilibararea functiilor endocrine ce controleaza activitatea psihica. In a doua faza se vor indeparta blocajele energetice si fiziologice din intreg organismul. Schema de tratament a atacurilor de panica include sedinte de acupunctura, amestecuri din plante administrate pe cale interna si sedinte de consiliere psihologica medicala.

Acupunctura rupe cercul vicios neuro-endocrin si regleaza activitatea tuturor glandelor endocrine, incepand de la periferie spre centru. In timpul sedintelor in corp se elibereaza endorfinele, denumite si hormonii fericirii datorita rolului pe care-l au in organism. Prin eliberarea lor se creaza o stare de bine in organism care va fi imprimata in memoria glandulara. Actiunea endorfinelor relaxeaza psihicul si elimina treptat tensiunea generata de atacurile de panica. Astfel se opreste reactia in lant generata de socul initial, iar individul realizeaza ca ceea ce s-a intamplat in trecut nu se va repeta si in prezent in mod obligatoriu. Amestecurile din plante si sedintele de consiliere psihologica medicala sustin si completeaza actiunea si efectele acupuncturii, grabind vindecarea. Este o abordare terapeutica moderna, cu o eficacitate comparabila cu a medicamentelor care are, in plus, o componenta de prevenire a recaderilor ce reduce semnificativ acest risc. Abordarea cognitiv-comportamentala se bazeaza pe colaborarea dintre psihoterapeut si pacient in atingerea obiectivelor terapeutice. Ea poate fi intensiva (cateva sedinte/saptamana cu durata variabila in functie de obiectivul propus) sau standard (sedinte saptamanale cu durata cuprinsa intre 45 min si o ora), ambele completate de teme pentru acasa. Rolul temelor pentru acasa este acela de a asigura continuitatea efectului intre sedinte si consolidarea rezultatelor obtinute.

Pentru atacurile de panica exista tratamentul medicamentos care se prescrie in psihiatrie, care este corelat cu psihoterapia. Prin intermediul psihoterapiei, pacientul invata sa se relaxeze, sa isi reinterpreteze simptomele si sa reactioneze realist. In psihoterapie se merge in primul rand pe relaxare. Omul, rezolvandu-si simptomul, capata siguranta, stie ca este bine. Este foarte important sa intelegem de unde a aparut aceasta reactie de aparare. Atacul de panica este un raspuns la un factor stresor care inseamna "nu mai pot", "nu mai rezist". Prin psihoterapie pacientul gaseste cai realiste si integrate social de a-si rezolva problemele si de a-si interpreta simptomele.

Terapia cognitiva

Cuvântul cognitie este folosit în general în psihologie pentru a desemna orice reprezentare mentala si subiectiva a realitatii obiective (lumea exterioara, pe noi însine, viitorul nostru, pe ceilalti etc.) Terapia cognitiva pleaca de la ipoteza potrivit careia, majoritatea trairilor noastre negative sunt generate sau amplificate de o atitudine nerealista, de o perceptie distorsionata a informatiilor care ne parvin, accentuându-le caracterul negativ, si care sunt întretiunute de un monolog interior nepotrivit.

Terapia cognitiva este un demers firesc, ce permite subiectului sa constientizeze acest mecanism si sa-si schimbe starea sufleteasca.

În situatia dificila unii se fac aproape instantaneu, altora le ia ceva mai mult timp, pe când altii par sa se cufunde într-o melancolie care alterneaza considerabil cursul normal al existentei lor. În principal, e vorba de discursul interior pe care si-l tin referitor la aceeasi experienta. Acesta e motivul pentru care oamenii reactioneaza atât de diferit.

Partea comportamentala se adreseaza strategiilor contraproductive pe termen lung care perpetueaza tulburarea de panica (evitarea si masurile de asigurare). Tehnica principala este expunerea la situatiile pe care pacientul le evita, fara a lua masurile de asigurare obisnuite, pana cand anxietatea scade. In timp, prin repetarea expunerii, anxietatea dispare.

Durata terapiei este variabila in functie de vechimea tulburarii si complicatiile ei. Numarul mediu de sedinte pentru o tulburare de panica avand un debut recent si nici o complicatie este de 8-10.
  Terapia prin umor a devenit tot mai acceptata ca mod de reducere a stresului si pentru stimularea sistemului imunitar al organismului.

Modelul terapiei cognitivo-comportamentale

Dupa acest model, atacurile de panica se dezvolta pe un teren cu predispozitie biologica si psihica la reactii anxioase.

Totusi se studiaza mai mult comportamentul subiectului în situatii sociale. Din aceasta perspectiva, persoana suferind de fobii sociale reactioneaza la solicitarea sociala prin sentimente si gânduri negative, care-i orienteaza atentia mai degraba asupra propriei persoane decît spre obligatia creata de situatia sociala. Individul se întreaba daca va fi capabil sa stapâneasca situatia, daca va fi anxios si daca ceilalti îsi vor da seama de aceasta, care vor fi consecintele comportamentului sau etc., în loc sa-si îndrepte atentia asupra rezolvarii sarcinii (de exemplu sa asculte, sa evalueze ceea ce aude, sa formuleze un raspuns). Aceasta duce la cresterea anxietatii si la activarea sistemului autonom, situatie care din nou e perceputa de pacient, care amplifica tensiunea si împiedica gasirea unei solutii optime sarcinii respective. Daca ulterior va gasi situatii similare el va reactiona asemanator si va avea tendinta de a le evita sau de a le suporta cu o neliniste mai mult sau mai putin importanta.

Tratamentul atacului de panica se bazeaza, în functie de aceasta abordare, pe expunere (confruntare) si pe restructurare cognitiva. El vizeaza nu numai diminuarea anxietatii, ci si punerea în ordine a competentelor sociale si modificarea gândurilor si atitudinilor care sunt la baza atitudinii anxioase. În acest scop, se combina si se utilizeaza mai multe procedee.

Hipnoterapia.Viziune conceptuala

Din perspectiva hipnoterapiei simptomul (inclusiv si anxietatea) se manifesta ca o reactie de aparare a Eului pacientului împotriva unor conflicte mai profunde sau mai superficiale. Diverse simptome sunt mesaje ale organismului prin care acesta comunica faptul ca nu este în regula cu el, conflicte care îsi gasesc calea de exprimare în sistemul gastro - intestinal produc simboluri de tipul:

"mi se pune un nod în gând"

"acesta îmi face rau"

"nu mai pot sa înghit situatia aceasta"

O mare cantitate de agresivitate sau frustrare care nu este exprimata verbal, poate sa se manifeste sub forma unor simtome. Astfel, de pilda, insomnia poate ascunde o teama inconstienta de moarte, iar în cazul colitelor ulceroase psihomaticienii spun ca pacientul "se roade pe dinauntru" din cauza eforturilor pe care le face de a scapa de problema sa.

Conflictele mai superficiale pot fi abordate prin simpla terapie centrata pe simtom, în cazul conflictelor mai severe este absolut necesara terapia de profunzime care se refera la combinarea tehnicii de hipnoza cu unele metode specifice psihoanalizei. Ea se numeste hipnoanaliza.

Demersul terapeutic

Hipnoterapia reprezinta tratamentul psihoterapeutic realizat cu ajutorul hipnozei.  Hipnoza e o terapie centrata pe simptom
si se înscrie printre psihoterapiile de profunzime "care prin sugestii verbale precum si imaginile sugerate îsi propune sa restructureze personalitatea subiectului si modificari durabile în psihicul acestuia urmarind astfel eliminarea unor probleme psihice.

Specialistii au demonstrat ca, pentru simpla eliminare de simptom nu este neaparat necesara o transa profunda , obiectivele pe care si le propune terapeutul putând fi atinse si printr-o relaxare sau transa medie.

Un avantaj important al hipnozei îl reprezinta faptul ca aceasta metoda se poate combina cu succes si cu alte tehnici de psihoterapie scurta, abordarea pacientului putându-se realiza din unghiuri diferite, ceea ce creste sansa de vindecare a acestuia.

Factorii hipnozei sunt: sugestia, sugestibilitatea, hipnotizabilitatea, vizualizarea si imageria mentala.

Prin hipnoza se induc sugestii directe, vizand disparitia simtomului. Sugestibilitatea este reactia fata de sugestie si intensitatea acestei reactii. Hipnotizabilitatea reprezinta aptitudinea unui subiect de a atinge un anumit nivel al starii hipnotice.

Hipnoterapia acorda un rol deosebit tehnicilor de vizualizare si imagerie mintala, mai ales în primele faze ale tratamentului, atunci când se cere pacientului sa-si reprezinte propria tulburare , pentru a se putea trece ulterior la constituirea sugestiilor terapeutice. O astfel de tehnica este tehnica de desensibilizare. Aflat în stare de transa hipnotica, subiectul este instruit sa repete mental o anumita situatie, de regula anxioasa, imaginându-sI ca îi va face fata cu bine, fiind calm si controlat.

De exemplu, unei paciente cu trac la examen i se sugera ca se afla în ziua examenului , ca intra în sala si se aseaza în banca fiind calma, relaxata stapâna pe situatie. În continuare i se cere sa-si imagineze ca în momentul în care primeste subiectele e cuprinsa de un fel de inspiratie care o ajuta sa-si aminteasca precis pe cele invatate.

Tehnica hipnotica este atât de adaptabila si flexibila încât ea serveste adesea la facilitarea interventiilor altor tehnici crescându-le în acest mod capacitatile curative. De asemenea ea se foloseste cu succes la faza de investigare a conflictelor, precum si în stadiul terminal, atunci când se administreaza sugestiile generale de întarire a Eu-lui.

Aplicarea hipnoterapiei presupune :

Explicarea în ce consta terapia, spunându-i-se pacientului ca tratamentul va fi gratulat, iar succesele se vor instala treptat.

Realizarea exercitiilor de relaxare (exemplu autogen Schultz, Iacobson).

Aplicarea testelor pentru masurarea gradului de succesibilitate hipnotica (testul înclestarii degetelor si al catalepsiei pleoapelor).

Inducerea în starea de transa (tehnica bazata pe numarare asociata cu o tehnica de imagerie vizuala - coborârea scarii s.a).

Administrarea sugestiilor tintite . Aplicarea lor în mod repetat.

Aplicarea metodelor întaririi Eu-lui (exemplu metoda lui Hartland), ce presupun sugestii menite sa duca la cresterea încrederii în sine, precum si la reducerea anxietatii.

Evaluarea proceselor : practicarea independenta a tehnicii de relaxare, stapânirea simtomului.

Hipnoanaliza are doua etape principale (Hartland, 1975)

1. Analitica : se refera la descoperirea de catre pacient a conflictelor inconstiente care sunt generatoare de boala.

2. Sintetica : prin intermediul "insight-ului" si reeducarii, pacientul este ajutat sa-si elaboreze noi deprinderi de gândire si noi modele de comportament si în consecinta, sa-si reconstruiasca încrederea în sine, în capacitatea sa de autocontrol si de a face fata existentei asa cum este ea.

Principalele tehnici ale hipnoanalizei.

Tehnica asociatiei libere.

Inducerea visului. Pacientul este instruit sa viseze în timpul sedintei hipnotice. Visul este interpretat din perspectiva analitica.

Tehnica scrisului automat. Se plaseaza un creion în mâna pacientului aflat în transa.

Desenul hipnotic

Terapia prin joc. Pacientul aflat în hipnoza se joaca cu materialele puse la dispozitie.

Terapia dramatica. Pacientul este instruit sa reproduca în stare de hipnoza incidentele dramatice din cursul existentei sale ca si cum le-ar trai din nou. Tehnica este deosebit de utila mai ales pentru exprimarea deschisa a agresivitatii si a ostilitatii.

Regresia de vârsta

Tehnica privirii în bila de cristal. Pacientului i se sugereaza ca vede bila de cristal trecutul sau, conflictele sale, situatii psihomatizante. Scenele pot fi modificate si retinute în forma schimbata.

Tehnica tensiunii experimentale - inducerea unui conflict experimental.

Tehnica teatrului

Tehnica mozaicului.

Francine Shapiro este un psihoterapeut celebru la ora actuala, a carui metoda de terapie este in voga in marile centre psihoterapeutice occidentale.
MISCAREA OCHILOR DE DESENSIBILIZARE SI REPROCESARE (EMDR) sau METODA SAPHIRO este o forma de psihoterapie scurta, cu sedinte de 90 minute in cure de 3 sedinte pentru un singur atac de panica-trauma recent(a) si cure de la 6-20 sedinte pentru atacuri multiple si vechi.
EMDR este indicata in stresul posttrauimatic (decesul unei persoane apropiate, accident, victima viol, agresare fizica), tulburarile stresului (insomnie, nevroza cardiaca, colon iritabil, boli de piele cu etiologie psihica, obezitate), inhibitie si depresie, atac de panica, agorafobie, fobii).
Contraindicatii sunt in cazul tulburarilor cardiace si respiratorii.
In timp ce miscarea ochilor, sau alt stimul, este folosit si a fost investigat, este important sa nu se minimizeze complexitatea intregii metodologii a EMDR.

Acesta metodologie este impartita in 8 etape:

-istoria clientului si planificarea tratamentului ;
-pregatirea pentru EMDR ;
-evaluarea tintei- in care pacientul isi alege o anumita amintire si cea mai nelinistitoare imagine asociata acesteia. Terapeutul ajutand clientul sa asocieze acestei imagini un gand, o atitudine pozitiva.
-desensibilizarea si reprogramarea
-instalarea cognitiva a unei definitii proprii pozitive
-scanarea corporala
-incheierea
-reevaluarea.

Ipoteza de la care porneste Saphiro este aceea ca noi functionam disociat (cand cu o emisfera cerebrala, cand cu alta). Astfel, emisfera stanga- dominanta pentru dreptaci si invers, este sediul gandirii analitice, testarii realitatii, tacticii, planificarii, evaluarii, spiritului critic, controlului voluntar, gandirii evenimentelor trecute si viitoare. Emisfera dreapta este sediul automatismelor, sugestibilitatii, sensibilitatii, intuitiei, vizualizarii. In starile de meditatie, relaxare sau transa hipnotica se produce o comutare de la emisfera stanga dominanta la emisfera dreapta. Traumele, stresul creeaza blocaje, clivaje si disocieri importante intre cele doua emisfere cerebrale. Saphiro si-a propus o functionare globala, o armonizare a emisferelor cerebrale prin asocierea miscarii ochilor cu sunete, a inducerii unei stari modificate de cunostinta.

Metoda Saphiro actioneaza pe trei planuri la nivelul fiecarei emisfere :
-arheocortex (creierul) primitiv prin miscare ;
-paleocortex prin activarea emotional-afectiva ;
- neocortex prin vizualizarea amintirilor, imaginilor si intelegerea semnificatiilor dintre ele.

In plus, deoarece fiecare trauma este insotita de ganduri negative se realizeaza o schimbare a acestor ganduri impreuna cu inducerea unei stari de relaxare.
Avantajele acestei metode sunt de durata scurta, neasocierea cu tratament medicamentos, modificarile la nivelul functionarii emisferelor cerebrale si vindecarea traumelor in serie.

Exista diferite metode in a trata tulburarile de anxietate si acestea pot fi folosite singure sau in combinatie. Se poate apela la serviciile profesionistilor in domeniul sanatatii cum ar fi psihiatri, psihologi si consilieri psihologi, doctori de medicina traditionala, acupuncturisti, practicieni de medicina holistica. Sunt disponibile metode cu efecte benefice spectaculoase care pot fi practicate de cel insuferinta.
 

 a.Psihoterapia Discutiile cu un terapeut care stie sa asculte si sa inteleaga poate ajuta de cele mai multe ori enorm si exista numeroase tipuri de psihoterapii care s-au dezvoltat in ultimile decade. Una dintre cele mai comune si folosite terapii este terapia cognitiv comportamentala (TCC) La baza acestei terapii sta teza potrivit careia tulburarile de anxietate se raporteaza la anumite moduri de gandire care sunt disfunctionale.
Un plan de tratament integrat (medicina alopata, medicina alternativa si complementara) din care sa faca parte si terapia cognitiv comportamentala are cei mai multi sorti de vindecare.

b.Relaxarea

Sunt la indemana tipuri variate de tehnici de relaxare cum ar fi exercitiile de respiratie, vizualizarea si meditatia. Acestea trebuie invatate si practicate cel putin 6 saptamani pentru a fi efective si a da rezultatele asteptate. Cea mai simpla metoda de relaxare este respiratia abdominala.

c.Stilul de viata

Deseori aparitia anxietatii se datoreaza unui mod de viata nu tocmai sanatos. Pe langa dezvoltarea abilitatilor de relaxare spre a combate stresul, fiecare trebuie sa isi echilibreze stilul de viata in toate privintele, la munca si la distractii, relatiilor personale si spiriualitate. O buna modalitate de a ne confrunta cu anxietatea consta in reducerea agentilor stresori si cresterea capacitatii de confruntare cu acestia. Printre modalitatile de reducere a stresului, enumeram renuntarea la un curs (daca identificam ca acesta este factorul de stres), suficiente ore de somn, reducerea orelor de lucru la serviciu (in cazuri deosebite mergand pana la schimbarea locului de munca) sau refuzarea unor obligatii sociale. Dieta (impreuna cu suplimentele nutritive) si exercitiul fizic facut zilnic sunt arii in care fiecare poate imbunatati cate ceva. In legatura cu dieta am dori sa facem anumite precizari. Din punctul de vedere al medicinei traditionale orientale, o dieta sanatoasa este o dieta care se potriveste constitutiei persoanei respective si care poate restabili echilibrul tuturor functiilor organismului. Deci nu neaparat un regim pe baza de salate si sucuri de fructe este cel mai potrivit pentru combaterea anxietatii.

d.Arta de a trai frumos si in echilibru

Uneori anxietatea poate izvora din anumite abordari deficitare a vietii insasi. Dezvoltandu-ne abilitatile de fi in control cu viata noatra va duce la stapanirea anxietatii cu rezultate extraordinar de benefice. Acestea cuprind deprinderi de a ne prezenta clar punctul de vedere, invatarea de nu fii pasiv dar nici agresiv (echilibrul si masura sunt totul). Managementul timpului si organizarea zilei de munca precum si a timpului liber sunt actiuni foarte valoroase.

e.Terapiile alternative Terapiile alternative si complementare sunt foarte eficiente in controlarea si vindecarea tulburarii de panica.

f.Masaj si aromaterapie Acestea includ diferite metode de masaj si tratament corporal : masajul terapeutic, reflexologia si presopuntura fiind cele mai indemana. Aromaterapia cum ar fi folosirea uleiurilor esentiale de lavanda, lamaie, flori de portocal (neroli) sau iasomie. Uleiurile esentiale pot fi folosite la masaj dar si acasa, de regula diluate cu ulei de baza (1 :10); cel mai la indemana ulei de baza este uleiul de masline.
Uleiul de lavanda de pilda poate fi folosit la masarea talpilor dupa bai fierbinti ale picioarelor. Uleiul de lamaie se poate folosi la masarea incheieturilor mainilor pana la o palma desupra acestora. Cel de flori de portocali sau iasomie (sunt sensibil mai scumpe, dar si foarte efective) la masarea usoara a pieptul in zona inimii si a cosului pieptului in timpul starilor acute de neliniste.

g.Medicina Traditionala Chineza Desi medicina occidentala are remedii care pot induce relaxarea sau ameliorarea anumitor simptome sau prevenirea atacurilor de panica (cum ar fi kava-kava, sunatoarea, florile de tei, musetelul teiul) Medicina Traditionala Chineza este din ce in ce mai folosita in ultima decada la tratamente integrate a anxietatii.
Medicina Traditionala Chineza (TCM) poate actiona impotriva anxietatii prin patru tipuri de terapie: acupunctura, masajul Tui-na, plantele medicinale chineze si dieta.
Din punctul de vedere al TCM anxietatea poate fi in principal cauzata de lipsa de echilibru energetic a unuia sau mai multe din patru organe principale : ficatul, splina, inima si plamanii. Acestea in stransa legatura cu bagajul emotional al pacientului fac in anumite conditioi ca energia si sangele sa nu circule optim in organism si sa nu poata hrani corespunzator creierul. In ceea ce priveste plantele medicnale si dieta, in acceptiune TCM, ele vin in a aduce energie din exterior, a seda sau tonifica dupa caz organimul incat sa ofere conditii optime de fuctionare si gasirea resurselor interne de vindecare.
Tratamentele se stabilesc pe baza conditiei unice ale fiecarui pacient. In TCM ceva care face bine anxietatii unui pacient, poate fi contraindicat altui pacient. De aceea, in aceasta situatie recomandam sa contactati un profesionist in domeniu, fie ca este