TESTUL P.N.P.
- Manual -
Testul P.N.P.( paranoic - nevrotic - psihopat ), a fost publicat în 1958 de psihiatrul francez Pichot ca proba care se adresa unor colectivitati civile si/sau militare cu un grad mai redus al formarii intelectuale, cu scopul decelarii rapide a celor care 17417i819r prezinta un tablou psihologic care, prin amploarea simptomatologiei patologice, atinge nivelul anormalitatii.
Cele trei directii sondate sunt:
A.- tendintele paranoide,
B.- tendintele nevrotice,
C.- tendintele psihopate.
Testul se distinge de un chestionar obisnuit în masura în care autorul, utilizând toate datele de cercetare disponibile, ajunge la concluzia ca un chestionar este insuficient când se adreseaza doar partii constiente a psihismului, si încearca introducerea planului inconstient, prin doua probe quasiproiective a caror valoare diagnostica fusese deja probata:
un test asociativ-verbal cu alegere fortata derivat dintr-un instrument britanic - Crown Word Connection List dar bazat pe experienta testelor asociative americane derivate din experimentul si testul lui Jung,
un test de gusturi alimentare construit de autor pe baza recunoscutei tendinte a nevroticilor de a refuza un numar crescut de alimente (comportament ideosincratic).
În ambele cazuri, alegerile subiectului pot indica fie normalitatea definita ca lipsa de manifestare a unui complex inconstient, fie anormalitatea, prin prevalenta unor alegeri simptomatice.
Testul contine patru scale:
Prima este scala de sinceritate, care reprezinta preluarea scalei similare din MMPI. Interpretarea scalei se face asemanator normelor pentru MMPI.
Scala a doua vizeaza dimensiunea nevrotismului. Este alcatuita din trei probe astfel ca nota finala va reprezenta însumarea ponderata a scorului standard (note T) la:
proba de gusturi alimentare,
proba de asociatii verbale
chestionartul propriu-zis al scalei.
Itemii au fost selectati prin experimentare din The Maudsley Medical Questionnaire. Gradul de manifestare al tendintelor nevrotice este semnificativ când nota T depaseste 70; indicele de gravitate este dat de depasirea unei note T de 80.
Scala a treia vizeaza tendintele paranoide. Itemii au fost selectati experimental din scalele Guilford Martin Personal Inventory si scala Pa din MMPI. Gradul de semnificatie patologica al notei T creste odata cu nivelul 70. Este de asemenea semnificativa gruparea L ridicat & Pa ridicat care pot creste siguranta diagnosticului de rigiditate interpretativa caracteristica paranoiacului.
Scala a patra vizeaza tendintele psihopate. Itemii au fost selectati prin experimentare din scala similara a MMPI. Scala are aceleasi coordonate interpretative ca cea din care a fost derivata.
Datele tehnice prezentate în chestionar privind procedura de validare permit într-o proportie semnificativa punerea unui diagnostic nosologic (40% pentru psihopatie, 52% pentru paranoie, 51% pentru nevrptism) sau a unui diagnostic privind gradul de patologie psihica (27% pentru psihopatie, 45% pentru paranoie, 43% pentru nevroHsm). Totusi, este posibil sa existe cazuri de subiecti care prezinta o alta limita patologica decât T 70. În principiu, exista o probabilitate maximala ca un subiect care are o nota ridicata la una dintre aceste scale, sau ridicata si predominata fata de ridicarea celorlalte scale, sa prezinte patologia incriminata de scala respectiva.
Daca notele T nu depasesc 70 nu se poate vorbi de trasatura / trasaturi patologice, ci doar de tendinte care se situeaza între limite normale. Astfel de subiecti cer un examen aprofundat.
Când notele T sunt inferioare lui 70 însa nota de la scala de nesinceritate L depaseste limita putem diagnostica tendinta subiectului de a se prezenta într-o lumina favorabila, constienta sau nu. Un astfel de profil va cere un examen mai complet care sa deceleze între rigiditatea paranoicului si dorinta subiectului de a raspunde conform dezirabilitatii sociale.
APLICARE sI COTARE
la testul nr.l (alimente) se retine numarul alimentelor subliniate. Pe foaia de profil se trece la GUST AL. Nota bruta 4 corespunde notei T=64 (aproximativ), care se trece sub nota 4.
la testul nr.2 (chestionarul) se aplica celor patru grile si se trec punctele în caseta corespunzatoare. Subiectul este avertizat sa nu noteze nici un raspuns la rubrica "?" pe foaia de raspuns.
Sa consideram ca subiectul a obtinut:
N=20 I=3 Pa=5 Ps=2
Nevrotism Mincina Paranoia Psihopatie
a) Punctele obtinute la nevrotism, N=20, se trec pe foaia de profil la Prob. Nev de doua ori, iar dedesubt notele T corespunzatoare, aproximativ 72 în cazul nostru.
b) Punctele obtinute la minciuna, I=3, se trec la rubrica Nesinc., prin acelasi procedeu, obtinându-se nota T=45.
c) Punctele obtinute la paranoia, Pa=5, se trec la Pa iar dedesubt nota T care este aproximativ 55.
d) Punctele obtinute la psihopatie, Ps=2, se trec pe foaia de profil la Ps, iar celor doua puncte ale subiectului le corespunde nota T=42
la testul nr. 3 (cuvinte asemanatoare) se retine numarul de cuvinte subliniate gresit.
EX: FOARFECE -infirmiera - a taia daca subiectul subliniaza "infirmiera", acest raspuns gresit se retine si se noteaza cu un punct. Procedeul se urmareste pentru toata lista.
Sa consideram ca subiectul a subliniat gresit de 5 ori, deci a totalizat 5 puncte. Acestea se trec pe foaia de profil la Cen.Verb. Iar dedesubt nota T corespunzatoare, care este aproximativ 48.
INTERPRETARE:
Profilul pe care se calculeaza este cel corespunzator nivelului cultural al subiectului.
Se aduna notele T: Gust al. + Con .verb. + Prob.nev.= + (70+70) = 256
Aceste puncte se trec pe foaia de profil obtinându-se în marginea din dreapta a foii nota T corespunzatoare, în cazul nostru aproximativ 75. Acest rezultat reprezinta tendinta la nevrotism a subiectului.
Pentru Pa si Ps se procedeaza ca la punctele c) si d), obtinându-se notele T corespunzatoare.
Se unesc punctele de pe profil corespunzatoare celor trei tendinte.
Subiectii care prezinta o nota T superioara lui 70 au o tendinta patologica. Daca un subiect are doar nota T la minciuna peste 70, este suspect de paranoia.
GRILE:
I. Chestionar:
Scala L(l) F: 2, 7, 8, 9, 14, 29, 30, 44, 54, 56, 57, 58, 66, 77, 81
Scala N A: l, 11, 12, 18, 21, 22, 23, 24, 29, 32, 33, 35, 36, 38, 40, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50,52, 55, 64, 68, 74, 75, 78, 80.
Scala Pa A:
F:
Scala Ps A:
F: 3, 34, 37, 62, 65, 73, 76, 83.
II. Gusturi alimentare: se acorda un punct pentru fiecare aliment bifat.
III. Combinatii verbale: se acorda un punct pentru fiecare asociere corespunzatoare cu grila (EX:FOARFECE -infirmiera, SĂRAC - individ, PRIETEN - ipocrit, DEMN - elegant, SOMN - cosmar, COPIL - gasit, CAP -durere de cap, MÂINI - umede, Stomac - durere, LENT - rapid, MULŢUMIT - nemultumit, NEFERICIT - da, GREU - inima, ÎNFOMETAT - inima, MÂNCARE - otrava, REPEDE - lent, REUNIUNE - eu, AMAR - dulce, DINTE -dispozitiv, PAT -bolnav).
FOARFECE infirmiera a taia
MÂINI picioare umede
STOMAC mâncare durere
LENT prudent rapid
SĂRAC individ bogat
MULŢUMIT fericit nemultumit
NEFERICIT nu da
GREU greutate inima
PRIETEN ipocrit intim
DEMN elegant ponderat
SOMN cosmar pat
COPIL gasit mic
ÎNFOMETAT însetat inima
REPEDE uragan lent
MÂNCARE stomac otrava
REUNIUNE multime eu
AMAR medicament dulce
DINTE durere dispozitiv
PAT cuvertura bolnav
CAP durere de cap fata
|
