Vi s-a intamplat vreodata sa va
confruntati cu o problema anume si sa
va simtiti inchisi in niste tipare de gandire care v-au impiedicat sa gasiti
o solutie satisfacatoare? Sau sa participati la o discutie unde faptele si
parerile sa se suprapuna dezordonat, fara sa se ajunga
la o concluzie concreta? Sau sa aveti cu disperare nevoie de o idee, dar sa nu
va vina nimic
in minte?
In astfel de cazuri, nu cumva v-ati
gandit cat de frumos si util ar
fi sa
posedati un obiect magic
care sa va ajute sa ganditi
si sa creati
cu claritate si imaginatie?
Metoda celor sase palarii
Povestile fantastice sunt pline de obiecte
magice care au proprietati neobisnuite: inele care te fac invizibil,
pantofi vrajiti care iti dau posibilitatea
sa alergi cu viteza vantului, lanturi care te fac sa devii
invulnerabil etc.
De ce nu ar putea exista,
sa spunem, o palarie care, daca ne-o punem pe
cap, sa ne ajute sa producem
idei, sa evaluam corect o situatie, sa gasim
solutia Ia o problema? Inchipuiti-va: daca suntem confuzi,
nesiguri, ezitanti, ...voila'! Am putea sa ne punem palaria noastra
magica si iata ca am descoperit ideea potrivita, strategia invingatoare, actiunea eficace.
Da, intr-adevar, ar fi foarte frumos.
Din pacate, in momentul
actual, se pare ca nu putem
avea asa ceva la indemana. Totusi, ce
putem face in timp ce asteptam ca cineva sa inventeze
>palaria pentru a gandi"? Simplu am putea sa
ne imaginam ca o avem deja la dispozitie.
Si cum e vorba de o fantezie, de ce
sa nu ne
imaginam ca avem mai multe palarii,
de culori diferite, fiecare repartizata pentru o functie specifica a gandirii?
Ideea aceasta sta la baza unei metode
pentru sporirea eficacitatii discutiilor si procesului de gandire, metoda pusa la punct de profesorul Edward De Bono, considerat
drept cea mai mare autoritate mondiala in domeniul gandului creativ.
Ideea de a ne imagina ca, in cursul unei discutii sau
in timp ce
reflectam asupra unei probleme care ne chinuie, ne
punem in cap palarii de culori diferite, poate sa para
destul de puerila si fara folos.
Dar, inainte de a o respinge
cu un zambet de superioritate,
tineti cont ca firme multinationale ca IBM, Kodak, NTT, Exxon, pentru a nu le mentiona decat pe cele mai
cunoscute, au platit sume uriase de bani profesorului De Bono pentru a preda metoda si aplicarea
ei angajatilor si managerilor firmei.
Cum functioneaza metoda?
Evident, nu putem intra in prea multe detalii
intr-un articol de doua pagini, dar
principiile de baza sunt extraordinar de simple si, odata intelese,
permit obtinerea imediata
de rezultate nesperate. Practic, este vorba
de a ne imagina ca avem la dispozitie sase palarii de culori diferite, fiecare corespunzatoare unei anumite functii
a gandului, adica
Palaria alba - evaluarea obiectiva a situatilor: fapte, cifre, informatii.
Cu palaria aceasta pe cap, este mai
usor sa vedem
lucrurile asa cum sunt, fara nici
o parere, interpretare, critica, emotie;
Palaria rosie - se refera la emotii, la senzatii si la intuitii. Cand gandim cu palaria rosie pe cap, nu
este nevoie sa dam nici o justificare
Palaria neagra - ganduri negative, critica, pesimism, tot ceea ce poate merge prost. (Aici nu e nevoie
de prea multe explicatii, fiindca se pare ca
multi au in permanenta palaria
neagra pe cap)
Palaria galbena - oportunitati, ganduri pozitive, optimism. Cu aceasta palarie pe cap, trebuie sa gandim
pozitiv si sa vedem numai
avantajele situatiei
Palaria verde - creativitate, ganduri neobisnuite, ipoteze fantastice, brainstorming. Cu palaria
verde in cap, nu exista nici o limita
in calea gandurilor (veti avea tot timpul
sa v-o puneti
pe cea neagra).
Palaria albastra - permite observatii asupra gandurilor si corectarea
lor. Controleaza folosirea palariilor.
Deci, fie in cursul unei discutii, fie in timpul unei reflectii
personale, sa
ne imaginam ca ne punem pe
cap una dintre palariile pe care le avem la dispozitie si astfel infruntam
problema din punctul de vedere corespunzator. Atunci cand ni se pare ca functia palariei pe care "o avem" s-a terminat, trecem la o alta culoare. Asta nu
interzice, bineinteles, sa ne intoarcem, la nevoie, la o palarie "deja folosita" (asta este chiar functia
palariei albastre, aceea de a coordona folosirea palariilor).
In ciuda aparentei simplitati, metoda aceasta ne permite
sa obtinem
rezultate extraordinare, mai ales cand este
vorba de o discutie in grup, unde prea
des ne preocupam mai mult de a ne
apara punctul de vedere, in loc sa muncim impreuna pentru a gasi solutia
creativa cea mai buna.
De ce metoda
aceasta s-a dovedit asa de eficace?
In primul rand, pentru ca ne permite sa intram si sa iesim
dintr-un anurnit rol (emotiv, critic, optimist, creativ s.a.m.d.) fara sa ne
simtim implicati la nivel personal. De fapt, a ne pune o palarie
(atat de metaforica), ne permite "sa ne jucam
rolul" fara sa mai tinem cont de limitele obisnuite.
De exemplu, cineva poate ca nu se simte in largul lui daca e vorba
sa-si exprime emotiile aparent nerationale in legatura cu o afacere, in timp ce, daca
este "obligat" sa poarte palaria
rosie, o va face liber.
Sau poate ne e frica sa expunem o idee noua si
aparent ciudata, dar cu palarie verde "pe cap" suntem chiar incurajati
sa o facem.
Sau, mai sugestiv: de obicei a critica si a primi
critici duce la discutii,
la nemultutimiri si la apararea pozitiilor respective.
Dar daca aceste critici se fac "cu palaria neagra pe cap", elementul negativ al acestei actiuni este
privit ca un moment necesar
pentru dezvoltarea unei idei.
Al doilea motiv al eficacitatii este
ca metoda ne permite sa analizam
o problema din toate punctele de vedere, concentrandu-ne de fiecare data asupra unui singur
aspect, in timp ce, de obicei, functiile acestea se suprapun, incurcandu-se una cu alta, iar alte
aspecte sunt neglijate.
De exemplu, cand muncim in faza de "palarie alba", trebuie analizate pur si simplu
faptele certe si nu avem
voie deloc sa spunem pareri
personale sau senzatii. Daca se foloseste palaria verde, putem da
frau liber capacitatilor noastre inventive, fara frica de a fi criticati sau
de a ne face de ras.
Un alt motiv este comoditatea metodei. Metafora palariilor este
un sistem optimal pentru a ne cere, noua
insine sau celorlalti, sa schimbam "registrul": uneori, cand ne
simtim incurcati intr-o situatie negativa si aparent
fara iesire, "a schimba palaria" poate fi sistemul
cel mai simplu
de a gasi solutia. Si, viceversa, uneori a gandi cu "palaria neagra> poate fi un
sistem foarte valabil de a opri la timp actiuni imprudente,
datorate unui exces de optimism sau lacomiei.
In plus, folosind destul de
des acest sistem, este posibil
sa cream un fel de reflex conditionat, care va face procedura din ce in ce mai eficace.
Adica, daca "a ne pune pe
cap" palaria verde inseamna sa
dam drumul creativitatii si a o folosi pe
cea alba inseamna a evalua obiectiv situatia, dupa un anumit timp, simpla
idee a palariei respective ne poate fi
de folos pentru a stimula creativitatea sau capacitatea de analiza, dezvaluind posibilitati nebanuite.
Ca ultim motiv, aceste "sase palarii pentru a gandi" ne permit sa stabilim un fel de "reguli ale jocului" si de a descoperi ca a gandi, in afara de a fi o functie utila si
productiva, poate fi si o sursa
de distractie, ba chiar mai mult
decat atat...
