ALTE DOCUMENTE |
ADOLESCENTA: PARTICULARITATILE DEZVOLTARII FIZICE
Situata intre copilaria propriu-zisa si vârsta adulta, cu cele doua etape ale ei, marcheaza un adevarat salt în dezvoltarea somatica a copilului. Intre 10 si 18 ani masa corporala creste cu mai mult de 100%, iar înaltimea cu 27%; de asemenea, perimetrul toracic înregistreaza valori de crestere aproape duble fata de perioada precedenta. Se produc modificari sensibile, în greutate, lungime, în perimetrul diferitelor segmente cu schimbari ale raportului dintre ele, îndeosebi preadolesc 747s1818h enta (de la 11/13 ani la 14/15 ani) este marcata de o crestere si dezvoltare impetuoasa atât sub aspect corporal extern, cat si în functiile diferitelor organe. Intr-un timp relativ scurt apar elemente noi, care imprima o restructurare profunda a întregului organism al preadolescentului.
în ultimele decenii se remarca aproape în toate tarile un fenomen de acceleratie biologica, în sensul amplificarii vitezei de crestere si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o dezvoltare psihica precoce. Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ în raport cu perioade situate cu câteva decenii în urma. Potrivit datelor statistice, copii de vârsta scolara au în medie cu 10 cm si cu 5 kg mai mult decât copii de aceeasi vârsta de acum 7-8 decenii. De asemenea, vârsta medie a maturizarii sexuale a coborât cu cca. 2 ani si chiar mai mult în raport cu anul 1850 sau 1900. Figurile 16.2 si 16.3 cuprind grafice comparative pentru indicii staturii [8] si pentru vârsta instalarii ciclului menstrual la fete (dupa [22]).
Alaturi de diferentele de ordin genetic dintre populatii - responsabile de o parte din varianta - acest fenomen de acceleratie este pus în primul rând pe seama unui complex de factori legati de procesul de urbanizare, de îmbunatatirea conditiilor de viata, în special a tipului de alimentare (aportul sporit de vitamine), la care se adauga evantaiul mult mai larg de solicitari psihonervoase. Validitatea acestei ipoteze este atestata de diferentele mai semnificative înregistrate si în prezent, intre mediul urban si cel rural în ceea ce priveste puseul cresterii somatice si vârstele maturizarii sexuale (Fig. 16.4 si 16.5). Se citeaza de pilda, faptul ca statura copiilor de origine japoneza crescuti în SUA s-a marit simtitor, fata de aceea a copiilor japonezi care s-au dezvoltat în tara de origine. în contextul aceleiasi comparatii, pubertatea intervine cu 1,5 ani mai devreme la fetele japoneze crescute în SUA.
Potrivit datelor statistice de la noi, maturizarea sexuala intervine cu 1-1,5 ani mai devreme în mediul urban fata de cel rural. Bineînteles, aceasta accelerare a maturizarii, respectiv coborârea vârstei de început a pubertatii se situeaza deasupra unui nivel asimptotic; ea nu ar putea cobori indefinit.
în acelasi timp se constata ca baremele testelor de inteligenta întocmite cu decenii în urma se cer revizuite în raport cu avansul generatiilor tinere, crescute intr-un mediu saturat de informatii gratie mijloacelor comunicarii de masa atât de raspândite în zilele noastre, alaturi de informatica. Aceasta "oferta" crescuta de informatie forteaza intr-o masura procesul de maturizare intelectuala, de formare a opiniilor si atitudinilor la copii si tineri.
Din datele citate reiese ca, în tabloul preadolescentei un loc deosebit de important îl ocupa începutul maturizarii sexuale. Pe la 12-13-14 ani fetele si la 14-15-16 ani baietii intra în perioada pubertatii, eveniment marcat de dezvoltarea caracterelor sexuale secundare (aparitia menstruatiei la fete si a secretiei seminale la baieti, cresterea parului în regiunea pubisului si în axila, schimbarea vocii, dezvoltarea glandelor mamare la fete etc.). Aceste fenomene fiziologice trebuie sa capete în ochii copiilor explicatia stiintifica necesara, precum si îndrumarile de igiena personala, fara sa se creeze o preocupare aparte în jurul lor. Fireste, nu vor fi neglijate rasfrângerile acestor modificari în viata psihica a tinerilor; se instaleaza o anumita curiozitate, chiar neliniste, apare atractia specifica spre sexul opus, sentimentul erotic etc. Tânarul se supune parca "testului" reusitei în dragoste, de care depinde temporar imaginea de sine.
Desi dezvoltarea fizica a preadolescentului este reglata de legi biologice, pot sa apara disarmonii trecatoare ale segmentelor corpului, ale organelor si sistemelor. De pilda, cresterea în înaltime se realizeaza mai ales pe seama membrelor, în vreme ce toracele si bazinul ramân în urma. De aici, înfatisarea nearmonioasa a preadolescentului; mâinile si picioarele lungi, pieptul cazut si îngust (corpul cu aspect de "paianjen"). Tot asa, musculatura corpului se dezvolta mai lent decât scheletul, împrejurare ce conditioneaza o anumita stângacie a miscarilor preadolescentului.
Acumularea atâtor modificari pentru care copilul nu are înca o înarmare psihica satisfacatoare creeaza o stare de alerta, o preocupare de a se înscrie în registrul normalului, de a fi ca "ceilalti". Adolescentul e preocupat de aspectul corpului; cea mai mica abatere (îngrasare, bustul prea voluminos sau prea plat, nasul mai lung, cresterea exagerata în înaltime, acneea etc.), ca si dezvoltarea mai lenta a unor caractere sexuale secundare creeaza teme de framântare, insatisfactii. Baietii sunt cu deosebire deprimati de constatarea deficitului lor morfologic, statura mica fiind uneori sursa unui "complex de inferioritate". La fete produce insatisfactie de durata "complexul de urâtenie", pe temeiuri adesea aparente. în organizarea vietii si activitatii scolarilor de vârsta mijlocie trebuie sa se evite factorii care duc la supraexcitarea sistemului nervos central sau pot induce labilitatea neurovegetativa cu simptome cardiovasculare, respectiv cefalee, algii abdominale etc. Depistarea la timp a acestor modificari, instituirea unui sistem adecvat de munca, odihna, sport si alimentatie sub un control medico-pedagogic constituie solutii indicate pentru prevenirea îmbolnavirilor.
în comparatie cu furtunoasa etapa a preadolescentei, dezvoltarea somato-psihica a adolescentului este mult mai calma, cu o vadita tendinta de echilibrare. Dupa puseul specific pubertatii, dezvoltarea fizica a adolescentului se desfasoara intr-un ritm din ce în ce mai lent, în înfatisarea tânarului putem întrevedea, sub toate aspectele, chipul de mai târziu al adultului.
Sporul de înaltime scade simtitor în comparatie cu perioada precedenta; la baieti nivelul maxim e atins intre 15-16 ani iar la fete pe la 13-14 ani. Dupa aceste momente de vârf ritmul diminueaza astfel ca spre sfârsitul perioadei el devine cu totul neînsemnat.
Elementul esential în realizarea unui corp armonios dezvoltat, mobil si puternic este musculatura. Pubertatea este momentul de diferentiere intre sexe în ceea ce priveste forta musculara. Daca se ia drept reper forta musculara maxima a barbatilor, se poate observa ca la 14 ani fetele au 50% din aceasta forta iar baietii 60%; la 18 ani forta musculara a baietilor creste pâna la 90% fata de reperul amintit, în timp ce la fete - la aceeasi vârsta - ea ajunge numai la 60%. Folosirea adecvata a culturii fizice îmbunatateste sensibil procesul de dezvoltare.
Asistam la perfectionarea activitatii motrice sub aspectul fortei fizice, a preciziei si coordonarii miscarilor, a rezistentei la efort. Paralel, capta finete si reglajul nervos al miscarilor. în general, adolescentii sanatosi pot, în conditii normale, sa depuna efort reprezentând 70-78% din cel al adultilor, când e vorba de baieti si de 60-70% când ne referim la fete [1, p. 39].
Schimbarile survenite în dinamica dezvoltarii diferitilor indici somatici se rasfrânge asupra înfatisarii generale a corpului adolescentului: dispare disproportia dintre trunchi si membre, creste volumul relativ al cutiei toracice si al bazinului (mai ales la fete); de asemenea se mareste craniul facial cu muschii mimicii astfel încât se definitiveaza trasaturile fetei caracteristice adultului. Presiunea sanguina se echilibreaza - pentru ca dispare disproportia dintre volumul inimii si lumenul arterelor - iar reglarea nervoasa a aparatului cardiovascular devine tot mai perfecta.
Se stabilizeaza activitatea ritmica a sistemului endocrin. în perioada adolescentei se încheie prima perioada a maturizarii sexuale si procesul continua lent pana pe la 22-23 de ani.
în perioada aceasta, din punct de vedere morfologic, creierul e în linii mari constituit (înca de la 6 ani el atinge 85-90% din greutatea finala constatata la 24-25 de ani). Are loc un proces de perfectionare functionala a neuronilor scoartei cerebrale. Expresia functionala a perfectionarii structurale a creierului o constituie aparitia ritmului alfa de "tip adult" pe electroencefalograma în jurul vârstei de 18 ani. Procesele de analiza si sinteza devin tot mai fine, se accentueaza functia reglatoare a limbajului intern. Notam, în încheiere, tendinta adolescentei de a se prelungi spre al doilea mare ciclu al vietii, spre cel adult.
|
