ANXIETATEA SI DEPRESIA
SE POATE SA SUFAR DE PREA MULTA ANXIETATE? CE POT SA FAC?
Este adevarat ca o stare anxioasa iti da
putere de munca. Dar cateodata simti ca esti gata sa
explodezi.
Da, se poate suferi de prea multa anxietate. In timp ce starea anxioasa este o emotie normala a organismului este
posibil ca aceasta sa fie prea puternica. Atunci cand apare un
exces in aceasta directie apare o compromitere a functiilor organismului.
CAUZELE ANXIETATII
O stare accentuata de anxietate are numeroase
cauze, printre care tulburari medicale sau psihiatrice, diverse medicamente,
diferite substante de abuz (inclusiv cofeina). Totusi, cea mai frecventa cauza este incapacitatea individului de a face fata agentilor care
cauzeaza stres. Acesta poate fi definit ca orice solicitare de natura fizica
sau psihica la care este supus individul. Starile
anxioase accentuate pot fi cauzate si de tulburari de ordin medical (cum ar fi
afectiun 111v2119b ile tiroidei) sau psihiatric (cum ar fi atacurile de panica sau
depresia). La populatia tanara, tulburarile psihiatrice sunt o cauza frecventa
de anxietate.
Asemanator durerii, anxietatatea poate fi un semnal
pentru individ. Acest semnal il avertizeaza ca
organismul este suprasolicitat.
MASURI PENTRU DIMINUAREA ANXIETATII
Cea mai buna modalitate de a te confrunta cu acest tip de anxietate consta in reducerea
agentilor stresori si cresterea capacitatii de confruntare cu acestia. Printre
modalitatile de reducere a stresului, enumeram renuntarea la un
curs, reducerea orelor de lucru la serviciu sau refuzarea unor obligatii
sociale.
Modalitatile de crestere a capacitatii de confruntare cu
stresul includ exercitiul fizic, perioade de somn adecvate, o dieta sanatoasa,
o programare mai buna a timpului si cresterea perioadelor de relaxare. Strategiile de relaxare includ activitati precum relaxare
musculara, sedinte de meditatie sau ascultarea de muzica. Aceste
strategii sunt eficiente atunci cand sunt aplicate in mod constant, evitandu-se
astfel aparitia unei stari anxioase accentuate. (Este greu sa
te relaxezi atunci cand exista o stare anxioasa accentuata!)
Marea majoritate a tulburarilor anxioase raspund la
tratament. Tratamentul poate include pe langa strategiile enumerate mai
sus o medicatie specifica si/sau psihoterapie.
CE ESTE DEPRESIA? POT SUFERI DE ACEASTA AFECTIUNE?
Ce este depresia si cum imi pot da seama ca sufar de aceasta afectiune?
Depresia afecteaza mai mult de 17 millioane
de oameni in SUA si este de multe ori denumita
"gripa" psihiatriei. De multe ori auzim persoane ce
spun: "Sunt deprimat", dar depresia manifesta clinic difera de ceea
ce numim o stare de suparare. Depresia dureaza mai mult (cel putin doua
saptamani) si afecteaza mai mult decat dispozitia individului. Nu este ceva de care poti scapa ori de cate ori vrei tu.
Exista mai multe forme clinice de depresie:
- depresia majora (simptomele dureaza mai mult de doua saptamani);
- distimia (depresie cronica);
- tulburarea bipolara sau boala maniaco-depresiva (existenta de episoade
depresive si maniacale);
- depresia asociata unui anumit sezon (depresie ce se
instaleaza doar iarna).
Din motive ce nu
sunt complet elucidate, depresia afecteaza mai mult femeile decat barbatii
(aproximativ 2:1). Cercetatorii au emis mai multe ipoteze pentru a explica aceasta repartitie inegala pe sexe. Una dintre
aceasta se bazeaza pe ideea ca este mai probabil ca
femeile sa mearga la medic atunci cand se instaleaza o stare depresiva si
astfel ele sunt mai usor de diagnosticat. Intr-un studiu aplicat unor studenti,
acestora li s-a cerut sa bifeze dintr-o lista acele
lucruri pe care le-ar face ei daca ar fi deprimati. Barbatii au raspuns mai
frecvent: "Evit sa ma gandesc la motivele pentru
care sunt deprimat", "Fac o activitate fizica" sau "Practic
un sport". Femeile au raspuns mai frecvent: "Incerc sa aflu cauzele depresiei mele", "Impartasesc
sentimentele mele cu alte persoane" sau "Plang pentru a mai reduce
din tensiune". Cu alte cuvinte, barbatii incearca sa-si
detaseze atentia de la o stare depresiva, pe cand femeile tind sa-si concentreze
toata atentia asupra ei.
Majoritatea persoanelor cu tentative de suicid sufera de
depresie. In grupa de varsta 18-24 de ani, suicidul este
a treia cauza de deces. Simptomele depresiei manifeste clinic
se instaleaza la inceputul varstei adulte. Pe langa o dispozitie
depresiva, simptomele acestei afectiuni mai includ:
- Modificarea apetitului cu o
crestere/scadere semnificativa in greutate;
- Modificarea somnului (prea mult sau prea putin);
- Scaderea interesului pentru viata;
- Incapacitate de concentrare sau de a lua decizii;
- Stare de slabiciune;
- Sentimente de vina nejustificate;
- Ganduri legate de moarte si suicid;
- Modificari fiziologice (cefalee sau constipatie).
Vestea buna este ca depresia este o afectiune ce beneficiaza de tratament. Aproximativ 80% pana la 90% dintre pacienti isi vor imbunatati semnificativ starea in urma tratamentului, in conditiile in care aproximativ toti cei ce urmeaza un asemenea tratament vor simti o ameliorare a simptomelor. Tratamentul depresiei se poate compune din psihoterapie (de grup sau individuala) si medicatie. Psihoterapia este realizata de personal specializat - psihologi sau psihiatri.
Toate antidepresivele utilizate in mod frecvent sunt eficiente pentru depresia manifesta clinic. Nu determina dependenta, dar necesita o anumita perioada pentru ca efectul sa se instaleze (in medie 2 saptamani). Sunt medicamente sigure si bine tolerate in general. Anumite efecte secundare, atunci cand se instaleaza, sunt usoare si tranzitorii. Ori de cate ori se alege o medicatie antidepresiva, trebuie sa se faca un raport risc/beneficiu - efectele secundare trebuiesc comparate cu riscurile bolii. Intreaba-ti medicul despre efectele secundare ale medicatiei pe care ti-o prescrie si nu lua medicamente antidepresive fara avizul medicului.
Exista numeroase tipuri de medicamente antidepresive. Pe care ar trebui sa il folosesc (cand sa-l folesesc)?
Decizia de a folosi un
medicament revine in cele din urma pacientului. Aceasta este
luata in urma consultarii cu medicul.
O clasa de medicamente des utilizata in tratamentul depresiei este cea a inhibitorilor de recaptare a serotoninei. Aceste medicamente modifica nivelele de serotonina din creier.
Toate medicamentele din aceasta clasa au acelasi mecanism de
actiune; diferenta consta in rectiile adverse pe care le produc. Aceste
medicamente sunt utilizate in special in tratamentul depresiei, dar sunt utile
si in tratamentul altor afectiuni: tulburari anxioase (tulburarea
obsesiv-compulsiva sau atacurile de panica) si conditii asociate cu durere
cronica.
Marea majoritate a tulburarilor psihice raspund la
tratamentul medicamentos. Exista si alte tratamente
non-medicamentoase (cum ar fi psihoterapia) pentru aceste afectiuni. Aceste terapii pot fi combinate. In general, medicatia antidepresiva
este sigura si bine tolerata. Printre
reactiile adverse amintim greata, uscaciunea gurii, sedare, cefalee, agitatie,
disfunctie sexuala. De cele mai multe ori, efectele
secundare, daca se instaleaza, sunt usoare si tranzitorii. Riscul trebuie raportat intotdeuna la beneficiul medicatiei, in
conditiile in care o boala ca depresia poate avea complicatii letale
(suicidul).
|
