APLICAŢII: proiecte de lectie orientative
Proiecte nestandardizate (modele ale celor mai utilizate tipuri de lectie:
a). de comunicare a unor cunostinte noi având ca trasatura definitorie: dobân- direa de catre elevi a unor structuri cognitive si pe baza lor a unor structuri opera-tionale generale si axiologice; sunt posibile variante în functie de strategia adoptata si de tipul de învatare vizat conform obiectivelor lectiei. Vor fi propuse experiente de în-vatare diverse:
♦ prin descoperire;
♦ prin strategii euristice;
♦ prin strategii algoritmice;
♦ inductive;
♦ deductive;
♦ prin instruire programata;
♦ prin receptarea informatiei.
b). de recapitulare si sistematizare.
Profesorul îsi gândeste lectia din perspectiva sarcinii didactice fundamentale, co-respunzator tipului si variantei de lectie alese.
Pasii vor fi adaptati obiectivelor dar si cerintelor psihologiei învatarii.
Orientarea moderna din pedagogie recomanda antrenarea elevilor în situatii con-crete de învatare, desprinse din viata cotidiana.
Profesorul devine un mediator, un consilier al dobândirii de cunostinte centrân-du-se pe 717e41h elevi.
Plasarea învatarii în centrul eforturilor de instruire muta accentul de pe ceea ce profesorul a predat pe ceea ce elevul si-a însusit.
a). Proiect de lectie:
Propus de:
Data:
Clasa:
Obiectul:
Aria Curriculara:
Subiectul lectiei:
Scopul (obiectivul fundamental):
Metode si procedee didactice:
Mijloace de învatamânt:
Material bibliografic:
Secventele lectiei:
Obiectivele operationale: (verbe de actiune: a identifica, a preciza, a enumera, a defi- ni, a compara, a descrie, a clasifica, a desena, a rezolva, a demonstra, a aplica, etc., nu intelectualiste: a cunoaste, a întelege, a gândi, etc.):
Continutul lectiei:
Strategii didactice:
Evaluarea rezultatelor:
Subiectul: Memoria: definitie, caracterizare, procesele memoriei.
Obiectivul fundamental (de referinta):
▪ dobândirea cunostintelor vizând memoria;
▪ autoevaluarea capacitatii de memorare;
▪ îmbunatatirea strategiilor de învatare prin initierea în procedee de optimizare a eficientei memorarii.
Obiective operationale: elevii vor fi capabili sa:
/ defineasca termenul;
/ explice, evidentieze trasaturile;
/ precizeze importanta pentru viata omului;
/ compare diferitele forme de memorie din punct de vedere al productivitatii în cadrul unor exercitii practice;
/ identifice propria capacitate de memorare;
/ descrie modul propriu de organizare a activitatii de memorare;
/ evidentieze procesele memoriei si caracterul lor activ.
Tipul lectiei: de comunicare (predare-învatare)
Metode si procedee: conversatia euristica, exercitiul, exercitiul de creativitate (brain storming), explicatia didactica, expunerea, problematizarea.
Material didactic: fisa cu exercitii de memorare;
Material bibliografic: M. Zlate, Psihologia mecanismelor cognitive, Secretele memo riei, A. Lieury Manual de psihologie generala
Desfasurarea lectiei:
Captarea atentiei:
exercitiu de brainstorming: cum
arata viata omului fara memorie (ex.: cazul populari-zat la
stiri al unui profesor din
Comunicarea subiectului si a obiectivelor lectiei:
Memoria e importanta pentru viata omului în: cunoastere si învatare, întelegere si re-zolvare de probleme, inteligenta si creativitate; cunostintele despre ea dau posibilitate-a autoevaluarii si optimizarii studiului individual.
Prezentarea materialului stimul si dirijarea învatarii:
Se noteaza planul temei pe tabla de la început:
a). definitia si caracteristicile memoriei;
b). procesele memoriei;
c). formele memoriei;
d). factorii, legile si optimizarea memoriei;
e). calitatile memoriei;
f). uitarea.
(la o ora de predare revin primele doua puncte).
a). Definitia memoriei = procesul psihic de întiparire, stocare si reactualizare a infor-matiilor.
b). Caracteristici:
▪ activa;
▪ selectiva;
▪ situationala;
▪ relativ fidela;
▪ mijlocita;
▪ inteligibila.
(dupa explicarea fiecareia în parte se vor face doua exercitii pentru o mai buna înte legere:
1. se cere elevilor sa-si reaminteasca ce au facut cu o zi în urma si se va analiza fiecare raspuns-pentru primele cinci caracteristici;
2. se da spre memorare elevilor o lista de cuvinte si se verifica proportia memora- rii lor corecte; apoi se da o propozitie alcatuita din aceleasi cuvinte si se compara re-zultatele - pentru ultima caracteristica.
Procesele memoriei:
Memorarea (termeni sinonimi: encodare, întiparire, engramare) = procesul for-marii legaturilor nervoase temporare la nivelul scoartei cerebrale si de întarire, bata-torire, întiparire a acestora ;
▪ dupa criteriul prezentei sau absentei scopului se deosebesc:
/ memorie voluntara (prezenta scopului implica mobiliza-rea resurselor energetice motivationale, operational-instrumentale în conditiile stabi-lirii constiente a scopului, depunerii efective a unui efort voluntar si utilizarii unor procedee anume pentru a usura memorarea: repetare, planificare, ordonare, clasificare, s.a.)
/ memorie involuntara (întiparire neintentionata, fara scop prealabil stabilit, influentata de implicarea activa a subiectului, semnificatia materia-lului în raport cu experienta anterioara);
▪ dupa criteriul prezentei sau absentei întelegerii materialului se deosebesc:
/ memorie mecanica bazata pe asociatii de contiguitate în timp si spatiu sau pe succesiunea elementelor din fluxul informational rezultatul fiind o învatare formala, superficiala, lipsita de trainicie în timp;
/ memorie logica care presupune întelegerea sensului ce-lor memorate si se bazeaza pe asociatii logice de tip cauzal, rational asigurând o înva-tare autentica, eficienta, practica si productiva.
Se propune elevilor un exercitiu: se dau doua tipuri de fise pe o parte având lista de cuvinte, pe cealalta explicarea modului de lucru: unora li se cere sa grupeze cu vintele în clase, altora doar sa memoreze lista; dupa un minut, pe alta foaie, li se cere sa scrie ce au memorat; se compara rezultatele; se descriu fisele si instructajul.
Concluzia: activismul intelectual si profunzimea întelegerii favorizeaza pro-ductivitatea memorarii.
Pastrarea informatiilor (stocare, conservare): retinerea pentru un timp mai scurt sau mai îndelungat, dependent de: conditiile în care s-a facut memorarea si particula-ritatile materialului de memorat; se reia în lectia a doua despre memorie, la analiza fac torilor, legilor si optimizarea memorarii.
Reactualizarea informatiilor (reactivare, recuperare): este procesul scoaterii la ive ala a continuturilor memorate si stocate în vederea utilizarii lor; are doua nivele:
/recunoastere (mai simpla, bazata pe perceptie); ex: raspunsul cu ochii pe noti te;
/reproducere (mai complexa): raspuns în absenta suportului informativ; ex: se prezinta doua rânduri dintr-o poezie; se cere apoi completarea strofei.
Obtinerea performantei: se solicita elevilor raspunsul la niste întrebari; exemplu:
identificati ce caracteristica a memoriei se regaseste în urmatoarele situatii; argumen-tati raspunsul:
/ de ce pentru a tine minte scurgerea timpului oamenii au facut cresta-turi pe obiecte ( caracterul mijlocit);
/ de ce relatarea împrejurarilor unui eveniment este diferita de la mar-tor la martor (selectivitatea);
/ de ce se spune ca învatarea pe de rost, tocirea nu trebuiesc încurajate;
/ de ce majoritatea celor care dau examene evita compozitiile si prefe-ra grilele cu raspunsuri la alegere.
Asigurarea feed-back-ului:
raspunsurile vor indica gradul de întelegere si însusire a cunostintelor; în caz de erori, lacune, se revine cu explicatii.
Asigurarea retentiei si transferului:
apelul la metafore:
Platon - memoria = tabla de ceara
Camillo - memoria = teatru în care intra si ies actori
Binet - memoria = carte
Baddeley - memoria = ordinator
Baddeley, Zlate -memoria = biblioteca.
Alt model de proiect orientativ de lectie:
Subiect: ASERTIVITATEA
Obiective operationale:
Întelegerea notiunii de asertivitate
Cunoasterea drepturilor asertive
Dezvoltarea abilitatilor de învatare a limbajului responsabilitatii
Competente: empatie, de comportament, de atitudini, sentimente, asertivitate, autocu-noastere.
Metode utilizate: exercitiu de antrenament creativ, chestionarul, explicatia, exercitiul de autocunoastere, lucrul în perechi si pe grupe.
Resurse:
▪ psihologice: motivatia cursului;
▪ de timp: 2 ore;
▪ materiale: flipchart, markere, fise de lucru, folii retroproiector, hârtie A4 si A1.
Modalitati de organizare a activitatii: individual, în perechi, pe grupe.
Desfasurarea activitatii:
Moment organizatoric: participantii asigura conditiile pentru o buna desfasurare a activitatii. Fiecare persoana primeste un ecuson, pe care noteaza numele pe care do-reste sa-l foloseasca în timpul activitatii.
Crearea starii aperceptive, emotionale, a interesului pentru activitate, captarea aten tiei: exercitiu de cunoastere interpersonala "Balanta" (anexa 1) . Scopul exercitiului este de a da persoanei posibilitatea sa reflecteze asupra a ceea ce o deranjeaza în com portarea celorlalti, dar si a neplacerilor pe care le provoaca celor din jur prin propriul comportament. Dupa completarea fisei, prin voluntariat, câteva persoane prezinta re zultatele reflectiei.
Declansarea activitatii:
◙ pasul 1 - Exercitiu mental: cursantii sunt rugati sa se gândeasca la o persoana cu care vor sa lucreze în aceeasi echipa, apoi la o persoana cu care nu doresc sa lu-creze niciodata. Dupa un foarte scurt timp de gândire, li se cere sa ridice mâna celor care si-au gasit partenerul imaginar, apoi li se solicita acelasi lucru si celor care s-au gândit la o persoana cu care nu ar lucra. Concluzia exercitiului: cei care nu au exclus pe nimeni ca potential partener de echipa, sunt superiori celorlalti tocmai prin puterea lor de a-i accepta pe toti semenii lor, cu calitati si defecte. Se poate concluziona în a-cest moment si exercitiul "Balanta", facându-se referire la acceptarea sau neaccepta- rea comportamentului celor din jurul nostru.
◙ pasul 2 - "Patratul" - se deseneaza pe o foaie de flipchart un patrat împartit în 16 (anexa 2). Li se cere cursantilor sa estimeze numarul total al patratelor din figura.
În timp ce îsi expun parerile, se noteaza pe aceeasi foaie semne de întrebare sau de exclamare, dupa intonatia folosita de cursanti. Nu are importanta numarul patra-telor, concluzia este ca trebuie sa-i învatam pe cei din jur sa-si puna întrebari. Daca nu creem semne de întrebare, semnele de exclamare nu mai au aceeasi "greutate".
◙ pasul 3 - chestionar: "Ce ma ajuta când simt ca sunt ..." (anexa 3) - inter pretarea rezultatelor înregistrate. Chestionarul va fi aplicat cu destul timp înaintea ac-tivitatii, pentru a se putea centraliza rezultatele. Se discuta liber pe baza informatiilor transmise.
◙ pasul 4 - "Fereastra lui Giordani" - se deseneaza pe o alta foaie de flipchart un patrat cu 4 careuri (anexa 4). Se noteaza informatiile pentru cele doua axe (vertical - "stiut de altii" si "nestiut de altii" si orizontal - "stiut numai de tine", respectiv "ne stiut de tine"). Se noteaza apoi semnificatia fiecarui careu: fereastra "deschisa" - ceea ce stii tu si stiu si altii (referitor la comunicarea pozitiva, la comportamentul asertiv, etc. ), fereastra "ascunsa" - ceea ce stii tu, dar nu stiu si ceilalti, fereastra "oarba" - ce ea ce nu stii tu, dar stiu altii si, în fine, fereastra "nestiuta" - ceea ce nu stii nici tu, dar nu stiu nici ceilalti. Concluzia exercitiului: fiecare dintre noi deschide mai mult sau mai putin fiecare fereastra a careului; ideal ar fi ca fereastra "deschisa" a fiecaruia din tre noi sa fie cât mai larga, mai cuprinzatoare, pentru a fi acceptati de cei din jurul nos tru cu toate calitatile si defectele pe care le avem. Li se reaminteste cursantilor ca de-fectele pe care ni le recunoastem singuri nu mai constituie puncte slabe, întrucât nu vom mai putea fi atacati de ceilalti - ironizati, marginalizati, jigniti, etc. Trebuie sa a-vem doar curajul necesar si câteva cunostinte despre ...
◙ pasul 5 - Notiunea de asertivitate. Drepturile asertive - se prezinta la retro-proiector folia (anexa 5) cu definitia asertivitatii si drepturile asertive.
◙ pasul 6 - "Laude care nu umilesc, critici care nu jignesc" - se prezinta pe folii, la retroproiector, câteva situatii în care putem folosi laudele descriptive si o alter nativa la critica, acasa si la scoala (anexa 6). Desi pare paradoxal, laudele nu sunt întot deauna cea mai buna metoda de a aprecia efortul depus sau rezultatele bune obtinute de cineva. S-a constatat ca de cele mai multe ori, copiii laudati excesiv sau "de ochii lumii", în graba sau superficial, au de suferit ca si când ar fi supusi unor critici: se simt jenati, umiliti, comparati cu altii ca nivel de performanta - cât urasc toti aceste comparatii ! Dar si critica folosita la modul jignitor, chiar daca unii îi spun "con-structiva", duce tot la un dezechilibru, la scaderea stimei de sine. Prin intermediul lau-delor descriptive si prin eliminarea criticii "constructive" avem de ales între a eva-lua, pur si simplu, si a descrie performantele copilului, facându-l sa capete încredere în el si în fortele lui.
◙ pasul 7 - "Parerea ta conteaza !" - dezbatere pe baza unor întrebari culese prin intermediul chestionarului - anexa 3. Se lucreaza în perechi, prin extragerea unui bilet cu o întrebare. Problema este discutata în pereche, apoi se dezbate în grupul de lucru.
Transferul concluziilor: se împarte participantilor materialul "Cum nu trebuie sa conversam", se lectureaza si se trag concluziile ... daca mai este nevoie ! Ideea e ca "Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face !" si ca putem elimina foarte usor din viata noastra anumite neplaceri cauzate de propriul comportament sau de purtarea altora fata de noi.
Evaluarea activitatii: Li se cere participantilor sa-si exprime impresiile legate de activitate si tema si sa completeze fisa de evaluare (anexa 7). Dupa studierea acestor fise, se realizeaza monitorizarea întregii activitati si se asigura legatura cu urmatoarea lectie.
|
