APLICAŢII: proiecte de lectie orientative
Proiecte nestandardizate (modele ale celor mai utilizate tipuri de lectie:
a). de comunicare a unor cunostinte noi avānd ca trasatura definitorie: dobān- direa de catre elevi a unor structuri cognitive si pe baza lor a unor structuri opera-tionale generale si axiologice; sunt posibile variante īn functie de strategia adoptata si de tipul de īnvatare vizat conform obiectivelor lectiei. Vor fi propuse experiente de īn-vatare diverse:
♦ prin descoperire;
♦ prin strategii euristice;
♦ prin strategii algoritmice;
♦ inductive;
♦ deductive;
♦ prin instruire programata;
♦ prin receptarea informatiei.
b). de recapitulare si sistematizare.
Profesorul īsi gāndeste lectia din perspectiva sarcinii didactice fundamentale, co-respunzator tipului si variantei de lectie alese.
Pasii vor fi adaptati obiectivelor dar si cerintelor psihologiei īnvatarii.
Orientarea moderna din pedagogie recomanda antrenarea elevilor īn situatii con-crete de īnvatare, desprinse din viata cotidiana.
Profesorul devine un mediator, un consilier al dobāndirii de cunostinte centrān-du-se pe 717e41h elevi.
Plasarea īnvatarii īn centrul eforturilor de instruire muta accentul de pe ceea ce profesorul a predat pe ceea ce elevul si-a īnsusit.
a). Proiect de lectie:
Propus de:
Data:
Clasa:
Obiectul:
Aria Curriculara:
Subiectul lectiei:
Scopul (obiectivul fundamental):
Metode si procedee didactice:
Mijloace de īnvatamānt:
Material bibliografic:
Secventele lectiei:
Obiectivele operationale: (verbe de actiune: a identifica, a preciza, a enumera, a defi- ni, a compara, a descrie, a clasifica, a desena, a rezolva, a demonstra, a aplica, etc., nu intelectualiste: a cunoaste, a īntelege, a gāndi, etc.):
Continutul lectiei:
Strategii didactice:
Evaluarea rezultatelor:
Subiectul: Memoria: definitie, caracterizare, procesele memoriei.
Obiectivul fundamental (de referinta):
▪ dobāndirea cunostintelor vizānd memoria;
▪ autoevaluarea capacitatii de memorare;
▪ īmbunatatirea strategiilor de īnvatare prin initierea īn procedee de optimizare a eficientei memorarii.
Obiective operationale: elevii vor fi capabili sa:
/ defineasca termenul;
/ explice, evidentieze trasaturile;
/ precizeze importanta pentru viata omului;
/ compare diferitele forme de memorie din punct de vedere al productivitatii īn cadrul unor exercitii practice;
/ identifice propria capacitate de memorare;
/ descrie modul propriu de organizare a activitatii de memorare;
/ evidentieze procesele memoriei si caracterul lor activ.
Tipul lectiei: de comunicare (predare-īnvatare)
Metode si procedee: conversatia euristica, exercitiul, exercitiul de creativitate (brain storming), explicatia didactica, expunerea, problematizarea.
Material didactic: fisa cu exercitii de memorare;
Material bibliografic: M. Zlate, Psihologia mecanismelor cognitive, Secretele memo riei, A. Lieury Manual de psihologie generala
Desfasurarea lectiei:
Captarea atentiei:
exercitiu de brainstorming: cum
arata viata omului fara memorie (ex.: cazul populari-zat la
stiri al unui profesor din
Comunicarea subiectului si a obiectivelor lectiei:
Memoria e importanta pentru viata omului īn: cunoastere si īnvatare, īntelegere si re-zolvare de probleme, inteligenta si creativitate; cunostintele despre ea dau posibilitate-a autoevaluarii si optimizarii studiului individual.
Prezentarea materialului stimul si dirijarea īnvatarii:
Se noteaza planul temei pe tabla de la īnceput:
a). definitia si caracteristicile memoriei;
b). procesele memoriei;
c). formele memoriei;
d). factorii, legile si optimizarea memoriei;
e). calitatile memoriei;
f). uitarea.
(la o ora de predare revin primele doua puncte).
a). Definitia memoriei = procesul psihic de īntiparire, stocare si reactualizare a infor-matiilor.
b). Caracteristici:
▪ activa;
▪ selectiva;
▪ situationala;
▪ relativ fidela;
▪ mijlocita;
▪ inteligibila.
(dupa explicarea fiecareia īn parte se vor face doua exercitii pentru o mai buna īnte legere:
1. se cere elevilor sa-si reaminteasca ce au facut cu o zi īn urma si se va analiza fiecare raspuns-pentru primele cinci caracteristici;
2. se da spre memorare elevilor o lista de cuvinte si se verifica proportia memora- rii lor corecte; apoi se da o propozitie alcatuita din aceleasi cuvinte si se compara re-zultatele - pentru ultima caracteristica.
Procesele memoriei:
Memorarea (termeni sinonimi: encodare, īntiparire, engramare) = procesul for-marii legaturilor nervoase temporare la nivelul scoartei cerebrale si de īntarire, bata-torire, īntiparire a acestora ;
▪ dupa criteriul prezentei sau absentei scopului se deosebesc:
/ memorie voluntara (prezenta scopului implica mobiliza-rea resurselor energetice motivationale, operational-instrumentale īn conditiile stabi-lirii constiente a scopului, depunerii efective a unui efort voluntar si utilizarii unor procedee anume pentru a usura memorarea: repetare, planificare, ordonare, clasificare, s.a.)
/ memorie involuntara (īntiparire neintentionata, fara scop prealabil stabilit, influentata de implicarea activa a subiectului, semnificatia materia-lului īn raport cu experienta anterioara);
▪ dupa criteriul prezentei sau absentei īntelegerii materialului se deosebesc:
/ memorie mecanica bazata pe asociatii de contiguitate īn timp si spatiu sau pe succesiunea elementelor din fluxul informational rezultatul fiind o īnvatare formala, superficiala, lipsita de trainicie īn timp;
/ memorie logica care presupune īntelegerea sensului ce-lor memorate si se bazeaza pe asociatii logice de tip cauzal, rational asigurānd o īnva-tare autentica, eficienta, practica si productiva.
Se propune elevilor un exercitiu: se dau doua tipuri de fise pe o parte avānd lista de cuvinte, pe cealalta explicarea modului de lucru: unora li se cere sa grupeze cu vintele īn clase, altora doar sa memoreze lista; dupa un minut, pe alta foaie, li se cere sa scrie ce au memorat; se compara rezultatele; se descriu fisele si instructajul.
Concluzia: activismul intelectual si profunzimea īntelegerii favorizeaza pro-ductivitatea memorarii.
Pastrarea informatiilor (stocare, conservare): retinerea pentru un timp mai scurt sau mai īndelungat, dependent de: conditiile īn care s-a facut memorarea si particula-ritatile materialului de memorat; se reia īn lectia a doua despre memorie, la analiza fac torilor, legilor si optimizarea memorarii.
Reactualizarea informatiilor (reactivare, recuperare): este procesul scoaterii la ive ala a continuturilor memorate si stocate īn vederea utilizarii lor; are doua nivele:
/recunoastere (mai simpla, bazata pe perceptie); ex: raspunsul cu ochii pe noti te;
/reproducere (mai complexa): raspuns īn absenta suportului informativ; ex: se prezinta doua rānduri dintr-o poezie; se cere apoi completarea strofei.
Obtinerea performantei: se solicita elevilor raspunsul la niste īntrebari; exemplu:
identificati ce caracteristica a memoriei se regaseste īn urmatoarele situatii; argumen-tati raspunsul:
/ de ce pentru a tine minte scurgerea timpului oamenii au facut cresta-turi pe obiecte ( caracterul mijlocit);
/ de ce relatarea īmprejurarilor unui eveniment este diferita de la mar-tor la martor (selectivitatea);
/ de ce se spune ca īnvatarea pe de rost, tocirea nu trebuiesc īncurajate;
/ de ce majoritatea celor care dau examene evita compozitiile si prefe-ra grilele cu raspunsuri la alegere.
Asigurarea feed-back-ului:
raspunsurile vor indica gradul de īntelegere si īnsusire a cunostintelor; īn caz de erori, lacune, se revine cu explicatii.
Asigurarea retentiei si transferului:
apelul la metafore:
Platon - memoria = tabla de ceara
Camillo - memoria = teatru īn care intra si ies actori
Binet - memoria = carte
Baddeley - memoria = ordinator
Baddeley, Zlate -memoria = biblioteca.
Alt model de proiect orientativ de lectie:
Subiect: ASERTIVITATEA
Obiective operationale:
Īntelegerea notiunii de asertivitate
Cunoasterea drepturilor asertive
Dezvoltarea abilitatilor de īnvatare a limbajului responsabilitatii
Competente: empatie, de comportament, de atitudini, sentimente, asertivitate, autocu-noastere.
Metode utilizate: exercitiu de antrenament creativ, chestionarul, explicatia, exercitiul de autocunoastere, lucrul īn perechi si pe grupe.
Resurse:
▪ psihologice: motivatia cursului;
▪ de timp: 2 ore;
▪ materiale: flipchart, markere, fise de lucru, folii retroproiector, hārtie A4 si A1.
Modalitati de organizare a activitatii: individual, īn perechi, pe grupe.
Desfasurarea activitatii:
Moment organizatoric: participantii asigura conditiile pentru o buna desfasurare a activitatii. Fiecare persoana primeste un ecuson, pe care noteaza numele pe care do-reste sa-l foloseasca īn timpul activitatii.
Crearea starii aperceptive, emotionale, a interesului pentru activitate, captarea aten tiei: exercitiu de cunoastere interpersonala "Balanta" (anexa 1) . Scopul exercitiului este de a da persoanei posibilitatea sa reflecteze asupra a ceea ce o deranjeaza īn com portarea celorlalti, dar si a neplacerilor pe care le provoaca celor din jur prin propriul comportament. Dupa completarea fisei, prin voluntariat, cāteva persoane prezinta re zultatele reflectiei.
Declansarea activitatii:
◙ pasul 1 - Exercitiu mental: cursantii sunt rugati sa se gāndeasca la o persoana cu care vor sa lucreze īn aceeasi echipa, apoi la o persoana cu care nu doresc sa lu-creze niciodata. Dupa un foarte scurt timp de gāndire, li se cere sa ridice māna celor care si-au gasit partenerul imaginar, apoi li se solicita acelasi lucru si celor care s-au gāndit la o persoana cu care nu ar lucra. Concluzia exercitiului: cei care nu au exclus pe nimeni ca potential partener de echipa, sunt superiori celorlalti tocmai prin puterea lor de a-i accepta pe toti semenii lor, cu calitati si defecte. Se poate concluziona īn a-cest moment si exercitiul "Balanta", facāndu-se referire la acceptarea sau neaccepta- rea comportamentului celor din jurul nostru.
◙ pasul 2 - "Patratul" - se deseneaza pe o foaie de flipchart un patrat īmpartit īn 16 (anexa 2). Li se cere cursantilor sa estimeze numarul total al patratelor din figura.
Īn timp ce īsi expun parerile, se noteaza pe aceeasi foaie semne de īntrebare sau de exclamare, dupa intonatia folosita de cursanti. Nu are importanta numarul patra-telor, concluzia este ca trebuie sa-i īnvatam pe cei din jur sa-si puna īntrebari. Daca nu creem semne de īntrebare, semnele de exclamare nu mai au aceeasi "greutate".
◙ pasul 3 - chestionar: "Ce ma ajuta cānd simt ca sunt ..." (anexa 3) - inter pretarea rezultatelor īnregistrate. Chestionarul va fi aplicat cu destul timp īnaintea ac-tivitatii, pentru a se putea centraliza rezultatele. Se discuta liber pe baza informatiilor transmise.
◙ pasul 4 - "Fereastra lui Giordani" - se deseneaza pe o alta foaie de flipchart un patrat cu 4 careuri (anexa 4). Se noteaza informatiile pentru cele doua axe (vertical - "stiut de altii" si "nestiut de altii" si orizontal - "stiut numai de tine", respectiv "ne stiut de tine"). Se noteaza apoi semnificatia fiecarui careu: fereastra "deschisa" - ceea ce stii tu si stiu si altii (referitor la comunicarea pozitiva, la comportamentul asertiv, etc. ), fereastra "ascunsa" - ceea ce stii tu, dar nu stiu si ceilalti, fereastra "oarba" - ce ea ce nu stii tu, dar stiu altii si, īn fine, fereastra "nestiuta" - ceea ce nu stii nici tu, dar nu stiu nici ceilalti. Concluzia exercitiului: fiecare dintre noi deschide mai mult sau mai putin fiecare fereastra a careului; ideal ar fi ca fereastra "deschisa" a fiecaruia din tre noi sa fie cāt mai larga, mai cuprinzatoare, pentru a fi acceptati de cei din jurul nos tru cu toate calitatile si defectele pe care le avem. Li se reaminteste cursantilor ca de-fectele pe care ni le recunoastem singuri nu mai constituie puncte slabe, īntrucāt nu vom mai putea fi atacati de ceilalti - ironizati, marginalizati, jigniti, etc. Trebuie sa a-vem doar curajul necesar si cāteva cunostinte despre ...
◙ pasul 5 - Notiunea de asertivitate. Drepturile asertive - se prezinta la retro-proiector folia (anexa 5) cu definitia asertivitatii si drepturile asertive.
◙ pasul 6 - "Laude care nu umilesc, critici care nu jignesc" - se prezinta pe folii, la retroproiector, cāteva situatii īn care putem folosi laudele descriptive si o alter nativa la critica, acasa si la scoala (anexa 6). Desi pare paradoxal, laudele nu sunt īntot deauna cea mai buna metoda de a aprecia efortul depus sau rezultatele bune obtinute de cineva. S-a constatat ca de cele mai multe ori, copiii laudati excesiv sau "de ochii lumii", īn graba sau superficial, au de suferit ca si cānd ar fi supusi unor critici: se simt jenati, umiliti, comparati cu altii ca nivel de performanta - cāt urasc toti aceste comparatii ! Dar si critica folosita la modul jignitor, chiar daca unii īi spun "con-structiva", duce tot la un dezechilibru, la scaderea stimei de sine. Prin intermediul lau-delor descriptive si prin eliminarea criticii "constructive" avem de ales īntre a eva-lua, pur si simplu, si a descrie performantele copilului, facāndu-l sa capete īncredere īn el si īn fortele lui.
◙ pasul 7 - "Parerea ta conteaza !" - dezbatere pe baza unor īntrebari culese prin intermediul chestionarului - anexa 3. Se lucreaza īn perechi, prin extragerea unui bilet cu o īntrebare. Problema este discutata īn pereche, apoi se dezbate īn grupul de lucru.
Transferul concluziilor: se īmparte participantilor materialul "Cum nu trebuie sa conversam", se lectureaza si se trag concluziile ... daca mai este nevoie ! Ideea e ca "Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face !" si ca putem elimina foarte usor din viata noastra anumite neplaceri cauzate de propriul comportament sau de purtarea altora fata de noi.
Evaluarea activitatii: Li se cere participantilor sa-si exprime impresiile legate de activitate si tema si sa completeze fisa de evaluare (anexa 7). Dupa studierea acestor fise, se realizeaza monitorizarea īntregii activitati si se asigura legatura cu urmatoarea lectie.
|
