ARTA DE A FI IERTÃTORI sI BUN CU CEI DIN JUR
Nimeni nu este favorizat de soarta. Energiile vitale impregneaza toate fiintele si se manifesta sub forma frumusetii, a armoniei, a bucuriei si a prosperitatii. Cei sensibili si devotati percep în aceste energii sublime însasi Atotputernica Vointa Divina.
Prin gîndurile necontrolate, pe care le întretineti, puteti crea adevarate blocaje psihice, care opresc scurgerea libera a fluxului vital prin fiinta voastra. Nu Dumnezeu este vinovat de depresiunile voastre sau haosul care domneste în întreaga lume, ci gîndurile distructive în care oamenii se complac. Este stupid sa dati vina pe soarta pentru nenorocirile pe care vi le-ati povocat singuri.
Multi dintre noi construiesc adevarate bariere între ei si forta Vietii, prin faptul ca-si plîng mereu soarta, blamîndu-L pe Dumnezeu pentru bolile si suferintele ce le îndura. În ignoranta lor, ei nu realizeaza ca, de fapt, se pedepsesc singuri. Daca nu vor renunta la ura si resentimente, nu se vor putea angrena în actiuni creatoare, benefice. Pe de alta parte, ar trebui sa pastreze în suflet imaginea unui Dumnezeu bun si iubitor, a unui Tata ceresc care vegheaza mereu, plin de compasiune si bunavointa asupra lor. Astfel, subconstientul se va impregna cu credinta 626k103g 51;i optimism.
Viata va iarta întotdeauna greselile
Cînd va taiati la deget, Natura va iarta, desi - într-un anumit fel - ati gresit fata de ea; imediat începe sa va vindece, sa creeze noi celule care sa acopere rana. Daca va intoxicati sau va raniti, Natura nu va condamna niciodata, ci va vindeca, pe cît este posibil acest lucru. Chiar atunci cînd sunteti sanatosi, ea va poarta mereu de grija, va confera vitalitate, armonie si calm launtric. Trebuie doar sa o ajutati, sa cooperati cu ea. Intentiile rele, vaicareala, tristetea, toate acestea sunt piedici în calea actiunilor ei benefice.
Am cunoscut un om care muncea în fiecare noapte; de multe ori îl gaseau zorile la masa de lucru. Nu-i mai pasa de sotie sau de cei doi baieti, caci era prea preocupat. Nu-si gasea timp nici macar pentru el însusi. Într-o zi, a constatat ca are hipertensiune si ca organismul sau obosit nu mai face solicitarilor. Un om normal nu procedeaza asa. Niciodata nu-si pedepseste proprii sai copii, privîndu-i de iubire si de atentie.
I-am aratat cauza pentru care el se autopedepseste astfel, provocînd în acelasi timp un mare rau întregii familii: "Exista ceva în dumneavoa-stra, care va devoreaza, altfel nu ati proceda asa. Ar trebui sa fiti mult mai întelegator cu propria voastra fiinta si sa nu va mai solicitati peste posibilitati". Suferinta apare întotdeauna atunci cînd încalcam legile naturii. Nici o energie nu este rea sau buna prin ea însasi, ci modul în care este folosita o orienteaza într-un sens sau altul. Electricitatea, de exemplu, poate sa lumineze un oras sau sa provoace un incendiiu. Rea este ignoranta din noi, iar ceea ce numim pedeapsa este, de fapt, urmarea naturala a actiunilor noastre inconstiente.
Cineva care amesteca diferite substante chimice într-un laborator, fara sa aiba nici o cunostinta în domeniu, poate provoca un accident. Daca punem degetul pe taisul unui cutit, ne vom rani. Dar acelasi cutit este folositor, atunci cînd vrem sa taiem pîine cu el.
Omul a înteles ca nu Dumnezeu îl pedepseste. Suferinta apare ca urmare fireasca a propriilor noastre gînduri distructive si anxioase. În trecut el gresise, dar pedeapsa o primise fratele sau. De aceea, el continua sa se simta vinovat. L-am întrebat: "Îi faceti vre-un rau fratelui dumneavoastra în prezent?". "Nu" - mi-a raspuns. "Deci trebuie sa încetati sa va mai pedepsiti, împacati-va cu dumneavoastra însiva. În plus, nu sunt vinovati copiii pentru greselile pe care le-ati facut în trecut. Nu-i lipsiti de sprijinul dumneavoastra pretios." Autocondamnarea este un adevarat infern, plin de suferinta si limitari. Remediul este împacarea cu tine însuti.
Cu multi ani în urma a venit la mine un alt om care-si ucisese fratele. Era torturat de ideea ca Dumnezeu îl va pedepsi cîndva. Mi-a povestit ca-l omorîse într-un acces de furie, cînd descoperise ca avea o legatura amoroasa cu sotia lui. Aceasta se întîmplase cu 15 ani în urma. Dupa discutia cu mine, el s-a casatorit a doua oara si acum are trei copii frumosi si sanatosi.
În plus, s-a folosit de meseria pe care o practica pentru a ajuta multe alte persoane. Într-un cuvînt, s-a transformat complet. Iata cum i-am explicat aceste lucruri: mai întîi i-am aratat ca acum nu mai este acelasi om care faptuise crima, cu mult timp în urma. Avînd în vedere ca dupa 11 luni celulele corpului se schimba complet, acum era reînnoit din punct de vedere psihic si mental. Am pus în evidenta latura buna a caracterului sau, mai ales compasiunea si dorinta de a-i ajuta pe oameni. Vechiul om care acum 15 ani comisese o crima oribila, nu mai exista în prezent.
Explicatia a avut efect profund asupra sa si, dupa cum mi-a marturisit, i-a luat o piatra de pe inima. A înteles semnificatia profunda a cuvintelor biblice: "Veniti sa ne judecam, zice Domnul. De vor fi pacatele voastre cum e cîrmîzul, ca zapada le voi albi, si de vor fi ca purpura, ca lîna alba le voi face". (Isaia, 1: 18)
Nu va suparati cînd sunteti criticati
O profesoara era foarte suparata ca un coleg criticase un discurs pe care ea îl tinuse cu cîtva timp în urma, spunînd ca vorbise prea repede, înghitind cuvintele, astfel încît, în sala nu s-a înteles aproape nimic; ca avea o dictie proasta si de aceea nu obtinuse efectul scontat. Pe scurt, femeia fierbea de mînie. Dupa un timp, cînd îi mai trecuse supararea, a realizat ca prima ei reactie fusese de-a dreptul infantila si ca observatiile pe care i le facuse colegul sau erau întemeiate. Apoi i-a multumit colegului, pentru ca o ajutase sa se corecteze.
Sa presupunem ca observatiile nu ar fi fost întemeiate, ci constituiau rodul unei minti dezechilibrate, care îsi exprima în acest mod propriile ei refulari. Daca si-ar fi dat seama de acest lucru, profesoara ar fi trebuit sa fie plina de compasiune, sa înteleaga si sa-l ierte pe cel în cauza. Singurul mod în care ar fi putut sa-l ajute era sa se roage, pentru ca omul sa-si redobîndeasca armonia si echilibrul interior.
În nici un caz nu trebuia sa se simta jignita sau ranita în amorul propriu. Este bine sa ne controlam permanent gîndurile, sentimentele si reactiile, pentru a nu ne lasa niciodata tulburati de aspectele negative din jur.
Credinta ne ajuta sa iertam mai usor
Cu cîtiva ani în urma, ma aflam într-o biserica, exact în momentul cînd trebuia sa se celebreze o casatorie. Mirele întîrzia sa apara. Dupa doua ore de asteptare, cînd a vazut ca nu mai sunt sanse sa vina, tînara mireasa mi-a marturisit plîngînd: "M-am rugat pentru ca Dumnezeu sa ma calauzeasca. Cred ca ce s-a întîmplat este raspunsul Lui, caci El nu greseste niciodata".
Reactia sa a fost admirabila. Chiar si în acel moment de cumpana, ea si-a pastrat credinta în bunatatea si armonia divina. Nu era nici o urma de amaraciune în vocea ei cînd mi-a spus: "Sunt sigura ca e mai bine pentru amîndoi ca s-a întîmplat asa: eu m-am rugat pentru binele nostru". Poate ca o alta fata ar fi avut o criza de nervi sau, mai grav, ar fi înnebunit.
Conectati-va mereu la sursa infinita de întelepciune, care este subconstientul. Aveti încredere în raspunsurile pe care vi le da acesta, asa cum credeti în mama voastra, care v-a tinut în brate.
Testati-va puterea de a ierta
Faceti urmatorul test mental: amintiti-va de cineva, care v-a înselat odata si v-a facut mult rau. Închipuiti-va acum ca eu vin si va spun ca acelei persoane i s-a întîmplat ceva minunat. Daca va simtiti cuprins de furie, înseamna ca nu l-ati iertat si ca ura înca mai mocneste în voi.
Cu totii am avut cel putin un abces dentar în trecut. Desigur ca acum nu ne mai doare, pentru ca l-am tratat atunci. Ne amintim de el, dar nu mai suferim. Acesta este secretul iertarii: sa va amintiti de necazuri, dar sa nu mai suferiti din cauza lor si sa nu purtati vesnice resentimente celor care le-au provocat. Daca nu reusiti sa treceti aceasta proba, înseamna sa va pacaliti singuri si ca nu aveti înca puterea sa iertati.
Cînd cineva întelege cît de mare este forta creatoare a propriului sau mental, înceteaza sa-si mai faca sînge rau, deoarece el devine constient ca numai gîndurile negre si sentimentele sale îi pot influenta destinul. Nimic din ceea ce se petrece în exterior nu-l poate tulbura. Numai ignoranta ne face sa credem ca cei din jur pot sa ne faca nefericiti, ca avem un destin tragic, ca trebuie sa luptam toata viata. Biblia, cît si întelepciunea orientala, afirma: "Ceea ce gîndeste un om, aceea el va deveni".
Învatati sa iertati
1. Dumnezeu, care este însasi Viata, nu are favoriti. Dar cei care actioneaza întotdeauna în acord cu legile armoniei universale, par favorizati de soarta.
2. Nu Dumnezeu ne trimite boli, accidente sau suferinte, ci ni le creem noi singuri prin gîndurile noastre distructive: cu alte cuvinte culegem ceea ce am semanat în trecut.
3. Felul cum vi-l închipuiti pe Dumnezeu este cel mai important lucru în viata. Trebuie sa-L vedeti ca pe un Dumnezeu al iubirii universale.
4. Natura nu va condamna; nu trebuie sa va temeti de pedeapsa ei. Va iarta chiar si atunci cînd va pedepsiti singuri, cautînd mereu sa vindece, sa aline, sa reinstaureze ordinea divina.
5. Sentimentul de vinovatie este neîntemeiat, caci nimeni nu doreste sa va pedepseasca. Prin propriile gînduri distructive pe care le întretineti permanent, va faceti un mare rau voua însiva.
6. Fortele naturii nu sunt rele, ci modul în care le utilizam este gresit. Cu ajutorul electricitatii, de exemplu, putem provoca un incendiu sau sa luminam un cartier întreg. Intentia noastra se afla, de fapt, la originea dezastrului, nu energia oarba pe care o folosim pentru a ne îndeplini scopul.
7. Daca cineva va critica si va dati seama ca are dreptate, bucurati-va si fiti recunoscatori, pentru ca v-a dat posibilitatea sa va reparati greselile.
8. Nu mai puteti fi raniti de cineva prin cuvinte, daca deveniti stapîn pe propriile voastre gînduri si reactii. Cel mult, va puteti ruga pentru el, pentru pacea sa launtrica.
9. Rugati-va sa fiti calauziti în tot ceea ce întreprindeti, apoi fiti receptivi, ca sa recunoasteti raspunsul intuitiei. Va veti da seama, mai tîrziu, ca aceasta reprezinta cea mai buna alternativa.
10. Intentia este cea care face ca o actiune sa fie buna sau rea. Dorinta sexuala nu este josnica, nici dorinta de a mînca sau de a avea noroc. Depinde ce turnura dati acestor impulsuri naturale. Urmariti sa va satisfaceti dorintele, fara a face rau nimanui.
11. Resentimentele, ura, ostilitatea, toate acestea sunt cauze profunde ale bolilor cu care va confruntati. Împacati-va cu voi însiva si iertati pe cei din jur, iradiind iubire si bunavointa catre toti cei care v-au facut rau. Continuati în acest mod, pîna veti simti ca întreaga fiinta vi se umple de un profund calm spiritual.
12. A ierta înseamna a darui. Daruiti iubire si bucurie celorlalti, pîna nu va mai ramîne nici un strop de durere în inima voastra.
13. Sa presupunem ca ati avut în trecut un abces dentar foarte dureros. Va mai doare si acum? Nu! La fel, daca cineva v-a facut rau sau v-a jignit într-un anumit fel, mai pastrati înca resentimente fata de el? Va mai înfuriati cînd va amintiti de el? În acest caz, radacinile urii sunt înca viguroase în voi si ele va vor distruge încetul cu încetul. Numai prin iubire le veti putea distruge în mod definitiv. Doriti binele celui care v-a facut rau, pîna cînd ura se va transforma în calm si bunavointa.
|
