1. Definitie, caracterizare generala. Atat in opinia colectiva, cat si in viziunea stiintifica, prezenta atentiei este apreciata ca factor al reusitei sau succesului in rezolvarea diferitelor sarcini, iar absenta ei - ca factor generator de erori si esecuri. Rezulta ca atentia este un factor sau un mecanism reglator, care influenteaza pozitiv desfasurarea proceselor cognitive (perceptie, gandire) si tuturor formelor activitatii umane - joc, invatare, munca.
Necesitatea ei este reclamata de complexitatea extraordinara a ambiantei si situatiilor carora trebuie sa le facem fata si de caracterul aleator si adesea imprevizibil al factorilor care pot interveni pe p 535b15f arcursul activitatii.
Influenta reglatoare a atentiei se exercita asupra tuturor celor trei verigi ale dinamicii psihocomportamentale: veriga de intrare - prin selectarea stimulilor semnificativi si relevanti si blocarea celor nesemnificativi, veriga interna, intermediara, prin optimizarea operatiilor de analiza, comparare, evaluare, sinteza etc. si veriga de iesire, prin selectarea si coordonarea raspunsurilor corecte, adaptative.
Putem formula urmatoarea definitie: atentia este mecanismul psihofiziologic de orientare, concentrare/focalizare si potentare selectiva a functiilor si activitatilor specifice, in raport cu obiectul si finalitatea proprie, asigurandu-le un nivel optim de eficienta adaptativa.
Structura atentiei este dubla: fiziologica si psihica. Componenta fiziologica precede ontogenetic pe cea psihica si ea este reprezentata de reflexul neconditionat de orientare. Componenta psihica se dezvolta treptat in ontogeneza si este reprezentata de functia de planificare-anticipare a constiintei, de formularea obiectivelor si scopurilor.
2. Formele atentiei. Atentia se manifesta in trei modalitati principale; atentia involuntara, atentia voluntara si atentia postvoluntara.
Atentia involuntara este forma elementara si primara de orientare-sustinere a activitatii. Ea se declanseaza spontan, neintentionat si fara vreun efort special din partea subiectului, realizandu-se pe baza reflexului de orientare.
Printre proprietatile stimulilor cu forta declansatoare cea mai mare pot fi mentionate urmatoarele; noutatea, eterogenitatea, asimetria, contrastul, neregularitatea, miscarea, intensitatea (mare).
Durata mentinerii atentiei involuntare asupra unui stimul, daca acesta ramane neschimbat, este relativ redusa, cateva minute, variind si in functie de particularitatile psihoindividuale. Perpetuarea actiunii aceluiasi stimul duce treptat la slabirea atentiei pentru el, ca urmare a fenomenului de obisnuire (habituare).
Atentia involuntara este dominanta la varsta prescolara.
Atentia voluntara este forma superioara si specific umana de realizare a controlului constient asupra evenimentelor din mediul extern si asupra propriilor actiuni. Ea consta in orientarea selectiva si in focalizarea deliberata a constiintei asupra unui obiect, a unei sarcini sau activitati si in mentinerea acestei focalizari cat timp este necesar pentru finalizare sau pentru atingerea scopului propus.
Nu este posibila conectarea acestei forme de atentie fara existenta si formularea prealabila a unui scop si fara a ne mobiliza printr-o autocomanda: "trebuie sa fiu atent!". Ea se dezvolta treptat in ontogeneza, pe masura elaborarii si consolidarii mecanismelor autoreglarii voluntare, respectiv, a vointei.
Spre deosebire de cea involuntara, atentia voluntara se realizeaza cu efort si consum energetic, ceea ce face ca solicitarea in timp indelungat sa duca la epuizare nervoasa. Dar mentinerea ei indelungata este necesara atat in activitatea de invatare, cat si in cea de munca. Aceasta impune evaluarea atat in orientarea cat si in selectia scolara si profesionala.
In cadrul sindromului ADHD atentia voluntara este deficitara, pastrarea ei pe durate mai mari devenind imposibila. Exista la polul opus si fixatia care consta in mentinerea indelungata si nemotivata a focusului atentiei asupra unui eveniment, amintiri sau idei.
Atentia postvoluntara. Pe masura consolidarii si automatizarii schemelor operatorii ale proceselor cognitive si activitatii, efortul voluntar initial - necesar concentrarii si pastrarii atentiei - se reduce, devenind insesizabil. Cu toate acestea, calitatea atentiei se mentine la nivel optim. Vorbim in acest caz de atentie postvoluntara.
Pe langa consolidare-automatizare, trecerea de la atentia voluntara la cea postvoluntara este conditionata si de motivatie: activitatile intrinsec motivate se sprijina cel mai mult pe atentia postvoluntara.
3. Calitatile atentiei. Indiferent de forma in care se manifesta, atentia pune in evidenta un ansamblu de dimensiuni (calitati) obiectivabile si riguros cantificabile, pe baza carora poate fi evaluata. Cele mai importante sunt; volumul, concentrarea, stabilitatea, comutativitatea si distributivitatea.
Volumul exprima numarul "elementelor" distincte (litere, cifre, silabe, cuvinte, imagini, obiecte) pe care un subiect le poate cuprinde cu maxima si relativ egala claritate.
Concentrarea exprima gradul de intensitatea activarii constiintei, de care depinde claritatea identificarii in perceptie, acuitatea si finetea operatiilor mentale, precizia actelor motorii? Nivelul ei difera foarte mult de la un individ la altul. Fiziologic, este conditionata in modul cel mai direct de forta proceselor nervoase fundamentale - excitatia si inhibitia.
Stabilitatea exprima durata in decursul careia atentia se poate mentine aproximativ la acelasi nivel de concentrare. De ce depinde reusita in sarcinile a caror rezolvare reclama un timp mai indelungat.
Comutativitatea consta in posibilitatea de a transfera concentrarea atentiei de la o secventa la alta a activitatii sau de la un element la altul in cadrul unei situatii etc. Ea este ceruta de caracterul serial si multisecvential al activitatii si de sarcinile speciale de explorare si orientare.
Distributivitatea se refera la posibilitatea atentiei de a se conecta si de a sustine desfasurarea simultana a doua sau mai multor activitati.
Nu este recunoscuta de toti autorii, unii sustinand ca, in realitate, avem de-a face cu o comutare rapida.
|
