AUTOCONTROL

Sumar

Prima sedinta  pag.3

A doua sedinta  pag.7

A treia sedinta  pag.10

A patra sedinta pag.18 

A cincea sedinta  pag.23

A sasea sedinta  pag.29

A saptea sedinta  pag.34

A opta sedinta  pag.40

A noua sedinta  pag.44

A zecea sedinta  pag.48

A unsprezeacea sedinta pag.51

A doisprezecea sedinta pag.56

sedinta 1

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere necesitatea analizei problemelor cu care se confrunta clientul

Care sunt problemele cu care se confrunta in prezent

Clientii sunt rugati sa alcatuiasca o lista a problemelor cu care se confrunta in prezent;

Ulterior clientii sunt rugati sa completeze un tabel ce vizeaza gradul de periodicitate in timp al respectivelor probleme problema, momentul aparitiei sale, gradul de continuitate in timp al existentei respectivei probleme, gradul de continuitate in timp al manifestarii respectivei probleme, modul de manifestare al respectivei probleme]

Ulterior clientul este rugat sa incerce solutionarea fiecarei probleme parcurgand urmatorul model:

a.       generand cat mai multe posibile solutii la problema respectiva; notandu le

b.      hotarandu-se care dintre aceste solutii sunt aplicabile si care sunt inaplicabile

c.       alegand solutia pe care o considera ca este mai adecvata si tangibila; hotarandu-se asupra a ceea ce trebuie sa faca pentru ca solutia sa functioneze

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere analiza frecventei, severitatii, cauzelor manifestarilor agresive

Clientul este 141g63b rugat sa completeze urmatorul tabel:

Clientul este 141g63b rugat sa completeze acest tabel referindu se la modul lui general de manifestare anterior consilierii

In ceea ce priveste frecventa manifestarilor agresive clientul este rugat sa se refere la numarul manifestarilor sale agresive raportandu se la perioada de timp de o saptamana

Clientul este 141g63b rugat sa analizeze corespondenta dintre cauzele ce au facilitat instalarea manifestarilor sale agresive, cauzele ce au facilitat continuarea manifestarilor sale agresive si modurile de exprimare ale acestor manifestari

Clientul este 141g63b rugat sa precizeze ce anume a dorit sa comunice' prin respectivele manifestari agresive

q       Exercitiu

Exercitiul vizeaza o constientizare de catre client a propriilor sale trebuinte

Exercitiul vizeaza o constientizare de catre client a acelor trebuinte ce i au fost desconsiderate la momentul comiterii infractiunii

Referindu se la momentul prezent clientul este rugat sa se concentreze asupra propriilor sale trebuinte

Referindu se la momentul prezent, ce trebuinte considera ca nu sunt satisfacute?

Luand in considerare ierarhia prezentata mai jos este rugat sa incercuiasca respectivele categorii de trebuinte

Trebuintele umane ar putea fi ierarhizate astfel:

Trebuinte de autoactualizare (de autorealizare si de valorificare a propriului potential)

Trebuinte estetice (de armonie, de frumos, etc.)

Trebuinte cognitive (de cunoastere, etc.)

Trebuinte legate de stima (de apreciere, de recunoastere, de aprobare, etc.)

Trebuinte legate de afiliere (de apartenenta, etc.)

Trebuinte de securitate (de siguranta, etc.)

Trebuinte fiziologice (hrana, sex, etc.)

Luand in considerare modalitati noninfractionale de satisfacere a respectivelor sale nevoi, modalitati socialmente dezirabile, cum ar putea fi satisfacute acestea?

Clientul este 141g63b rugat sa isi reaminteasca momentul comiterii infractiunii

In acel moment ce trebuinte nu erau satisfacute

Referindu se la victima, in momentele anterioare comiterii infractiunii ce trebuinte i-au fost desconsiderate de catre aceasta

Clientul este 141g63b rugat sa precizeze in ce masura considera ca in momentele anterioare comiterii infractiunii respectivele trebuinte i-au fost desconsiderate; este rugat sa indice acest fapt pe o scala de la 1 la 10 (1 reprezentand 'intr-o masura nesemnificativa', 10 reprezentand 'intr-o masura semnificativa')

Luand in considerare modalitati noninfractionale de satisfacere a acelor trebuinte, modalitati socialmente dezirabile, cum ar fi putut fi satisfacute acelea

In general, in momentele anterioare manifestarilor sale agresive, ce trebuinte i-au fost desconsiderate de catre persoanele cu care se afla in interactiune?

Este rugat sa indice acest fapt pe o scala de la 1 la 10 (1 reprezentand 'intr-o masura nesemnificativa', 10 reprezentand 'intr-o masura semnificativa')

Luand in considerare modalitati noninfractionale de satisfacere a acelor nevoi, modalitati socialmente dezirabile, cum ar fi putut fi satisfacute acele nevoi

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere constientizarea de catre client a propriilor sale oscilatii in ceea ce priveste dispozitia

Clientul este 141g63b rugat sa se concentreze asupra propriile sale oscilatii in ceea ce priveste dispozitia

Clientul este 141g63b rugat sa enumere factorii ce precipita variatele sale pante ascendente' si 'descendente' in ceea ce priveste dispozitia

Referindu-se la o perioada semnificativa din viata sa, clientul este rugat sa prefigureze propriile sale oscilatii ale dispozitiei pe un grafic ondulatoriu asemanator celui prezentat mai jos (varfurile reprezinta perioade de entuziasm, supraactivitate, neliniste - cand oamenii se simt agitati intr-un mod pozitiv dar poate usor amenintator; adanciturile reprezinta momente banale din vietile oamenilor, cand ei se simt plictisiti, deprimati, deznadajduiti)

Inregistrarea evenimentelor semnificative

* *

* *

*

* *

* *

TIMP_ _ _ _

Inregistrarea sentimentelor ce le insotesc

stare sufleteasca "normala"

Deasupra liniei se inregistreaza detaliile respectivelor situatii/evenimente, dedesubtul liniei sentimentele ce le insotesc

Referindu se la acea perioada semnificativa din viata sa, clientul va fi rugat sa schiteze un grafic ce corespunde dinamicii oscilatiilor propriei sale dispozitii

Daca nu poate reprezenta grafic dinamica oscilatiilor propriei sale dispozitii el este rugat sa se autoanalizeze prin intermediul unei evaluari a dispozitiei (pe baza unei scale de 10 puncte) si sa observe ce model apare pe parcursul acelei perioade de timp

Ulterior pe respectivul grafic sau pe respectiva evaluare a dispozitiilor este rugat sa izoleze acele situatii/evenimente ce sunt asociate cu asaltul sentimentelor pe care el incearca sa le controleze

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere reducerea gradului de tensiune fizica si psihica

Exercitiul este cunoscut sub denumirea de relaxare musculara progresiva

Tehnica implica folosirea unor diferite grupe musculare, cate una la un interval de timp, tensionandu le pentru o scurta perioada de timp (10-15 secunde), ulterior permitandu le sa se relaxeze pentru o perioada de timp similara

Exercitiul poate incepe cu mana dreapta

Pentru inceput clientul isi inclesteaza pumnul cat mai strans posibil, dupa aceea il elibereaza, fiecare etapa durand conform perioadei de timp prestabilite

Succesiunea grupelor musculare este urmatoarea: maini, bicepsi, tricepsi, umeri, gat, gura, limba, ochi si frunte, muschii spatelui, abdomen, coapse, stomac, pulpe si labele picioarelor, degetele picioarelor

In totalitate, exercitiul dureaza aproximativ 20 de minut

sedinta 2

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere distingerea faptelor de opinii in contextul comiterii infractiunii

Exercitiul are in vedere distingerea faptelor de opinii in contextul tentativelor infractionale

Exercitiul are in vedere re-examinarea deciziilor pe care clientul le a luat in trecut

Clientul este 141g63b rugat sa se concentreze asupra momentelor anterioare comiterii infractiunii; luand in considerare momentele anterioare comiterii infractiunii este rugat sa incerce sa distinga care au fost declaratii factuale si care au fost declaratii de opinie

In vederea atingerii acestui scop se va accepta drept criteriu notiunea bunului simt: daca o declaratie ar fi putut fi confirmata prin referire la probele care in acele momente au fost disponibile; declaratiile factuale sunt acele declaratii care probeaza acest criteriu; declaratiile de opinie sunt acele declaratii care nu probeaza aceste criteriu; luand in considerare declaratiile de fapt si declaratiile de opinie enuntate in momentele anterioare comiterii infractiunii clientul este rugat sa reexamineze actul de luare a deciziei de a comite respectiva infractiune

Ulterior clientul este rugat sa se concentreze asupra momentelor anterioare tentativelor sale infractionale; luand in considerare momentele anterioare respectivelor tentative infractionale este rugat sa incerce sa distinga care au fost declaratii factuale si care au fost declaratii de opinie; luand in considerare declaratiile de fapt si declaratiile de opinie enuntate in momentele anterioare respectivelor tentative infractionale clientul este rugat sa reexamineze actul de luare a deciziei de a comite respectivele tentative; se va lucra cu fiecare tentativa infractionala in parte

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere constientizarea acelor ganduri dezadaptative ce au precedat comiterea infractiunii

Clientul este 141g63b rugat sa analizeze care au fost credintele irationale ce au precedat comiterea infractiunii

Clientul este 141g63b rugat sa-si reaminteasca circumstantele comiterii infractiunii; se vor interpreta prin intermediul jocului de rol circumstantele anterioare comiterii infractiunii; clientul va interpreta rolul sau, consilierul va interpreta rolul persoanei cu care clientul a avut altercatia; anterior parcurgerii jocului de rol clientul va scrie scenariul, incercand sa evoce cat mai exact starile de fapt de la momentul respectiv, notand cat mai exact posibil ceea ce a spus fiecare partener in momentele respective, notand cat mai exact posibil cum s a comportat fiecare partener in momentele respective

Ulterior se vor derula prin intermediul jocului de rol circumstantele anterioare comiterii infractiunii; in momentul in care clientul traieste emotii dezadaptative el este rugat sa verbalizeze cu glas tare acele ganduri dezadaptative ce au precedat aceste emotii; ulterior jocul de rol se va continua, procedandu-se astfel ori de cate ori apar emotii dezadaptative; in momentul in care gandirea clientului insista asupra posibilitatii comiterii infractiunii consilierul spune STOP, intr-o incercare de a bloca firul gandurilor clientului; in acest moment clientul va fi rugat sa se gandeasca asupra potentialelor consecinte negative ale comiterii infractiunii si sa le verbalizeze cu glas tare

Ulterior jocul de rol se va repeta, de data aceasta fara verbalizarea gandurilor dezadaptative; clientul este rugat ca in momentul in care gandirea sa insista asupra posibilitatii comiterii infractiunii sa semnaleze; in acel moment consilierul va spune STOP; clientul va fi rugat sa se gandeasca asupra potentialelor consecinte negative ale comiterii infractiunii

Ulterior jocul de rol se va relua, de data aceasta clientul fiind din nou rugat sa verbalizeze cu glas tare propriile sale ganduri dezadaptative; clientul este rugat ca in momentul in care gandirea sa insista asupra posibilitatii comiterii infractiunii sa isi spuna lui insusi cu glas tare STOP; in acest moment clientul va fi rugat sa se gandeasca asupra potentialelor consecinte negative ale comiterii infractiunii si sa le verbalizeze cu glas tare

Ulterior jocul de rol se va repeta, de data aceasta fara verbalizarea gandurilor dezadaptative; clientul este rugat ca in momentul in care gandirea sa insista asupra posibilitatii comiterii infractiunii sa isi spuna lui insusi STOP; clientul va fi rugat sa se gandeasca asupra potentialelor consecinte negative ale comiterii infractiunii

Ulterior clientul va fi rugat sa analizeze relatia dintre propriile sale ganduri dezadaptative si propriile sale emotii dezadaptative intalnite in acest scenariu; el va fi rugat sa noteze pe o foaie de hartie gandurile dezadaptative si emotiile dezadaptative ce le-au insotit

Acest exercitiu se va repeta in cazul tuturor tentativelor infractionale pe care le-a comis

Acest exercitiu se va repeta in cazul tuturor manifestarilor agresive pe care le-a avut

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere constientizarea consecintelor negative ale comiterii respectivei infractiuni

Exercitiul are in vedere constientizarea consecintelor negative ale comiterii respectivelor tentative infractionale

Clientul va fi rugat sa se concentreze asupra consecintelor negative consecutive respectivei infractiuni

Se va utiliza repetitia imagistica; clientul va fi rugat sa isi imagineze atat consecintele negative consecutive respectivei infractiuni cat si posibilele consecinte negative consecutive respectivei infractiuni; aceasta vizualizare a consecintelor reale si potentiale va fi realizata in detaliu; se va incerca o vizualizare cat mai plastica, cat mai reala

Clientul va fi rugat sa se concentreze asupra consecintelor negative consecutive respectivelor tentative infractionale

Se va utiliza repetitia imagistica; in cazul fiecarei tentative infractionale clientul va fi rugat sa isi imagineze atat consecintele negative consecutive respectivei tentative infractionale cat si posibilele consecinte negative consecutive respectivei tentative infractionale; aceasta vizualizare a consecintelor reale si potentiale va fi realizata in detaliu; se va incerca o vizualizare cat mai plastica, cat mai reala

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere reducerea gradului de tensiune fizica si psihica

Exercitiul este cunoscut sub denumirea de relaxare musculara progresiva

Tehnica implica folosirea unor diferite grupe musculare, cate una la un interval de timp, tensionandu le pentru o scurta perioada de timp (10-15 secunde), ulterior permitandu le sa se relaxeze pentru o perioada de timp similara

Exercitiul poate incepe cu mana dreapta

Pentru inceput clientul isi inclesteaza pumnul cat mai strans posibil, dupa aceea il elibereaza, fiecare etapa durand conform perioadei de timp prestabilite

Succesiunea grupelor musculare este urmatoarea: maini, bicepsi, tricepsi, umeri, gat, gura, limba, ochi si frunte, muschii spatelui, abdomen, coapse, stomac, pulpe si labele picioarelor, degetele picioarelor

In totalitate, exercitiul dureaza aproximativ 20 de minute

sedinta 3

Clientului i se va prezenta teoria rational-emotiva ca posibila metoda terapeutica

Terapia rational-emotiva se concentreaza asupra introspectiilor, asupra lucrurilor pe care oamenii si le spun lor insisi despre ei insisi - ca si cheie pentru majoritatea modalitatilor ce vizeaza schimbarea personala si solutie a majoritatii problemelor emotionale si comportamentale.

In cazul acelor indivizi ce au dobandit - prin intermediul consilierii - o completa intelegere a problemelor lor, pana la originile acestora, terapia rational emotiva sustine faptul ca motivele pentru care acestea nu pot fi indepartate pot fi facute inteligibile examinandu-se ceea ce indivizii isi spun lor insisi despre dificultatile lor.

Astfel, in cazul unui individ ce continua sa aiba sentimente de vinovatie, rusine, ostilitate sau respingere datorita unor experiente particulare din copilarie, terapia rational-emotiva sustine faptul ca motivele pentru care aceste sentimente persista in perioada adulta, desi circumstantele individuale sunt in totalitate diferite, in fata unei evidente considerabile ce sugereaza faptul ca ar fi mult mai bine pentru individ sa nu aiba asemenea sentimente, pot fi facute inteligibile prin examinarea a ceea ce oamenii isi spun lor insisi in raport cu dificultatile lor.

Terapia rational emotiva sustine faptul ca de foarte multe ori oamenii construiesc credinte cat se poate de irationale despre ei insisi, despre ceilalti oameni, despre lume.

In contextul acestei forme de terapie obiectivul consilierii va fi acela de a-l ajuta pe client astfel incat el insusi sa se confrunte cu acele credinte si cu tendinta de a se lasa prada discutiei autodestructive cu sine insusi.

Rolul consilierului va fi acela de a provoca credintele clientului, acele credinte referitoare la sine insusi, la ceilalti, la lume, si de a-i cere sa justifice lucrurile pe care le spune despre sine insusi, despre ceilalti, despre lume.Date fiind respectivele declaratii consilierul ii va cere clientului sa dovedeasca faptul ca respectivele credinte sunt sustinute de stari de fapt.

In cazul infractorilor exista posibilitatea ca o imagine de sine negativa sa poata fi sustinuta de astfel de credinte.In acest caz consilierul ii va cere clientului sa dovedeasca faptul ca respectivele credinte au fundament real.Este posibil ca clientul sa enumere lucruri ce pentru el au constituit dovezi ale lipsei sale de valoare.Consilierul ii va cere sa dovedeasca faptul ca acele lucruri au demonstrat ca el este lipsit de valoare.Confruntat cu aceasta cerinta clientul nu va putea dovedi ca acele lucruri au demonstrat ca el este lipsit de valoare - deoarece credintele ce sustin faptul ca el este lipsit de valoare sunt unele irationale.

In acest sens terapia rational-emotiva sustine faptul ca oamenii au fost invatati sa se placa pe ei insisi daca reusesc sa faca anumite lucruri si sa nu se placa daca nu reusesc.Aceasta este una dintre credintele irationale in legatura cu care terapia rational-emotiva sustine faptul ca multi dintre noi prezinta o predispozitie: conceptia care se refera la faptul ca pentru a fi valorosi indivizii trebuie sa fie adecvati, competenti si incununati de succes in lucrurile pe care le fac.

Pentru a putea opera cu aceasta teorie clientului i se va oferi un cadru de lucru ce ii va permite sa aiba sustinerea necesara pentru a o aplica practic in propria sa experienta; acest cadru de lucru poate fi descris ca fiind o succesiune de 5 stadii; primele trei stadii corespund emotiilor:

A = evenimente sau circumstante activatoare

B = credinte sau organizarea mentala ce determina modul in care este perceput evenimentul

C = consecinte in termeni ai sentimentelor si ai comportamentului individului

In terapia rational-emotiva elementul cheie il constituie setul de credinte din cadrul caruia persoana interpreteaza ceea ce i s-a intamplat.Astfel emotiile experimentate sunt un rezultat direct al acestor credinte, ele nefiind un rezultat al evenimentelor externe.Daca credintele sunt rationale, sentimentele fata de evenimentele initiale vor fi intr-o anumita masura controlabile si individul va fi in stare sa actioneze intr-o maniera sanatoasa.Daca ele sunt irationale, sentimentele care rezulta pot fi supradimensionate, neechilibrate si posibil daunatoare pentru individ.

Terapia rational-emotiva incearca sa remedieze acest fapt abordand credintele si prezumtiile individului in 2 stadii ulterioare:

D Detectarea sau discriminarea credintelor si auto declaratiilor individului

E = Efecte, asupra individului, ale inlocuirii acestora cu unele mult mai rationale

Utilizand acest ABCDE mnemonic pentru a-i expune clientului rationalitatea abordarii, urmatorul pas este acela de a-l ajuta sa descopere natura irationala a unora dintre credintele sale, demonstrandu-se ca unele dintre concluziile la care el a ajuns in ceea ce priveste propria sa persoana, ceilalti, lumea in general, nu sunt sprijinite de dovezi.Consilierul il va incuraja pe client sa se gandeasca asupra lucrurilor pe care si le spune lui insusi pentru a ancora aceste credinte.Cu alte cuvinte el trebuie sa descopere cat mai exact cuvintele, expresiile si propozitiile ce si le spune lui insusi in repetate randuri ori de cate ori are emotii negative fata de el insusi, fata de ceilalti, fata de lume in general.Ulterior obiectivul devine acela de a schimba continutul acestor mesaje; acela de a gasi unele noi si mult mai rationale - tipuri de autodeclaratii ce prezinta un raport mult mai strans cu realitatile situatiei cu care se confrunta individul.

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere directionarea atentiei clientului asupra credintelor irationale ce au precedat pierderea propriului sau control, vizand o constientizare a acestora

Clientul este 141g63b rugat sa-si reaminteasca ultimul incident in care si-a pierdut controlul; clientul este rugat sa noteze pe o foaie de hartie scenariul respectivului incident, exact asa cum s-a petrecut acesta in realitate, urmand ca consilierul si clientul sa interpreteze prin intermediul jocului de rol acea situatie; in acest scenariu clientul interpreteaza rolul sau, iar consilierul interpreteaza rolul celeilalte persoane cu care clientul a avut respectiva altercatie; clientul este rugat sa interpreteze propriul sau rol cat mai natural posibil; in momentul in care clientul manifesta primele semne de pierdere a controlului (ton ridicat al vocii, respiratie accelerata, paloare a fetei sau inrosire a fetei, etc.) acesta este intrerupt si este intrebat la ce s-a gandit anterior acestor manifestari; dupa aceea discutia se reia si pana la momentul culminant al altercatiei (cand clientul a manifestat agresivitate in forma verbala sau fizica sau in ambele forme) consilierul il intrerupe periodic in momentele in care acesta este vizibil pe punctul de a-si pierde controlul si il chestioneaza asupra gandurilor ce au precedat momentele respective; orice intrerupere nu vizeaza decat constientizarea de catre client a acelor ganduri ce au precedat respectivele momente; dupa fiecare intrerupere discutia se reia urmarindu-se cursul sau natural, curs identic cu acela care a avut loc in realitate; aici rolul consilierului este doar acela de a-l chestiona pe client asupra acelor ganduri ce au precedat momentele in care acesta a fost pe punctul de a-si pierde controlul; in acest scenariu se insista de asemenea asupra acelor ganduri anterioare momentului in care acesta si-a pierdut controlul

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere constientizarea credintelor irationale si a consecintelor lor

Exercitiul are in vedere construirea unor credinte rationale

Clientul este 141g63b rugat sa isi reaminteasca evenimentele semnificative din ultima saptamana din perspectiva acestui ABCDE mnemonic; clientul este rugat sa isi reaminteasca circumstantele in care in termeni ai sentimentelor sau ai comportamentului s-au exprimat dezadaptativ, credintele ce au determinat modul in care au fost percepute evenimentele, consecintele in termeni ai sentimentelor si ai comportamentului; in cazul fiecarui eveniment din saptamana respectiva coloanele tabelului se vor completa distinct

Forma dezadaptativa de perceptie a evenimentelor

saptamana

Ulterior completarii acestui tabel se va insista asupra acelor autodeclaratii si credinte irationale ce au determinat modul in care clientul a perceput respectivele evenimente; in cazul fiecarui eveniment clientul va fi rugat sa isi reaminteasca ce lucruri si-a spus lui insusi in respectivele circumstante ce au avut drept consecinte respectivele sentimente si comportamente irationale (aceasta etapa corespunde stadiului D al acestui cadru de lucru al teoriei rational-emotive).Pentru fiecare eveniment, in cazul fiecareia dintre respectivele credinte sau autodeclaratii, clientul va fi rugat sa demonstreze faptul ca acele credinte sunt sustinute de stari de fapt.In vederea demonstrarii irationalitatii acestor autodeclaratii si credinte clientul va fi rugat sa prezinte acele fundamente reale ce le sustin.

Clientul va fi rugat sa completeze urmatorul tabel notand credintele irationale intalnite in cazul fiecarui eveniment

Ulterior constientizarii de catre client a acelor autodeclaratii si credinte de natura irationala acesta va fi rugat sa incerce sa construiasca unele mai rationale - autodeclaratii si credinte ce prezinta un raport mult mai strans cu realitatile situatiilor cu care s-a confruntat; in ceea ce priveste construirea unor autodeclaratii si credinte mai rationale fiecare eveniment din saptamana respectiva va fi tratat in mod distinct - in cazul fiecarui eveniment se vor construi autodeclaratii si credinte rationale specifice acelor circumstante, autodeclaratii si credinte ce il va ajuta sa faca fata respectivului eveniment intr-un mod corect si eficient.

Clientul va fi rugat sa completeze urmatorul tabel notand credintele rationale ce ar fi fost indicat sa fie folosite in cazul fiecarui eveniment

Ulterior construirii de catre client a unor autodeclaratii si credinte mult mai rationale, el va fi rugat sa isi imagineze care ar fi fost sentimentele si comportamentele sale in respectivele circumstante; in acest sens se va utiliza procedura repetitiei imagistice; clientul va fi rugat sa evoce respectivele circumstante si sa se imagineze ca isi spune lui insusi acele autodeclaratii si credinte rationale specifice acelor circumstante in acele situatii in care anterior si-a spus autodeclaratii si credinte irationale; el trebuie sa se vizualizeze spunandu-si lui insusi acele autodeclaratii si credinte rationale; totodata trebuie sa vizualize comportamentele sale consecutive acestor autodeclaratii si credinte; procedura repetitiei imagistice se va utiliza distinct in cazul fiecarui eveniment din saptamana respectiva

Ulterior utilizarii in cazul fiecarui eveniment a repetitiei imagistice clientul va fi rugat sa noteze pe o foaie de hartie autodeclaratiile si credintele rationale utilizate si sentimentele si comportamentele consecutive utilizarii acestora

Forma adaptativa de perceptie a evenimentelor

Saptamana

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere constientizarea acelor credinte irationale ce determina propriile sale pierderi de control

Exercitiul are in vedere analiza reducerii frecventei acelor credintelor irationale ce determina propriile sale pierderi de control

In perioadele de timp dintre sedintele de consiliere clientul este rugat sa incerce o atenta auto-observare si o atenta auto-monitorizare a situatiilor in care este inclinat sa isi spuna lui insusi autodeclaratii si credinte irationale; aceste auto-monitorizari pot lua forma unui jurnal; acest jurnal va cuprinde inregistrari ale circumstantelor in situatia carora nu au reusit sa utilizeze autodeclaratii si credinte rationale, circumstante in cazul carora vor completa formulare 'Forma dezadaptativa de perceptie a evenimentelor' si inregistrari ale circumstantelor in situatia carora au reusit sa utilizeze autodeclaratii si credinte rationale, circumstante in cazul carora vor completa formulare 'Forma adaptativa de perceptie a evenimentelor'; acest jurnal va fi analizat prin prisma urmatoarelor criterii: tipuri de credinte irationale, frecventa respectivelor tipuri de credinte irationale, masura in care ele constituie factori determinanti ai respectivelor pierderi de control; aceasta analiza se va realiza spre sfarsitul consilierii putandu-se observa astfel progresul terapeutic; in mod normal, in masura in care intre sedintele de consiliere clientul va aplica ABCDE-ul mnemonic in situatii in care este inclinat sa isi spuna lui insusi autodeclaratii si credinte irationale, aceasta analiza a jurnalului ar trebui sa indice o reducere a frecventei respectivelor credintelor irationale

In acest sens clientul va fi rugat sa aplice acest ABCDE mnemonic in situatii concrete din viata reala; astfel in situatii in care este inclinat sa isi spuna lui insusi autodeclaratii si credinte irationale el va trebui sa constientizeze aceasta inclinatie de a utiliza acest tip de autodeclaratii si credinte si sa incerce sa utilizeze autodeclaratii si credinte rationale; el va fi rugat sa pastreze o inregistrare a unor astfel de evenimente pana la sedinta urmatoare - in cazul evenimentelor in situatia carora nu a reusit sa utilizeze autodeclaratii si credinte rationale va completa un formular 'Forma dezadaptativa de perceptie a evenimentelor' iar in cazul evenimentelor in situatia carora a reusit sa utilizeze autodeclaratii si credinte rationale va completa un formular 'Forma adaptativa de perceptie a evenimentelor'; aceasta automonitorizare se va realiza pana la sfarsitul perioadei de consiliere si va avea in vedere perioadele de timp dintre sedintele de consiliere

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere constientizarea reducerii frecventei acelor credinte irationale ce determina propriilor sale pierderi de control

Consilierul va reprezenta grafic sub forma unei harti, unui tabel sau a unui grafic frecventa respectivelor tipuri de credinte irationale - in vederea unei mai bune observari si a unei mai bune analize a progresului realizat de catre client; in acest mod se va facilita de asemenea constientizarea de catre client a propriului sau progres

Coordonatele reprezentarii grafice a frecventei aparitiei respectivelor tipuri de credinte irationale vor fi saptamanile de consiliere si procentele respectivelor tipuri de credinte irationale (in cazul fiecarui tip de credinte irationale se va considera % ca fiind procentul initial, la acest procent raportandu-se saptamanal frecventa aparitiei respectivului tip de credinte irationale); reprezentarea grafica a frecventei aparitiei respectivelor tipuri de credinte irationale se va realiza saptamanal

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere constientizarea reducerii frecventei acelor emotii dezadaptative generate de credinte irationale, credinte ce determina propriile sale pierderi de control

Consilierul va reprezenta grafic sub forma unei harti, unui tabel sau a unui grafic tipurile de emotii dezadaptative intalnite in vederea unei mai bune observari si a unei mai bune analize a progresului realizat de catre client; in acest mod se va facilita de asemenea constientizarea de catre client a propriului sau progres

Coordonatele reprezentarii grafice a frecventei aparitiei respectivelor tipuri de emotii dezadaptative vor fi saptamanile de consiliere si procentele respectivelor tipuri de emotii dezadaptative (in cazul fiecarui tip de emotii dezadaptative se va considera % ca fiind procentul initial, la acest procent raportandu-se saptamanal frecventa aparitiei respectivului tip de emotii dezadaptative); reprezentarea grafica a frecventei aparitiei respectivelor tipuri de emotii dezadaptative se va realiza saptamanal

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere constientizarea reducerii frecventei comportamentelor dezadaptative

Consilierul va reprezenta grafic sub forma unei harti, unui tabel sau a unui grafic tipurile de comportamente dezadaptative intalnite in vederea unei mai bune observari si a unei mai bune analize a progresului realizat de catre client; in acest mod se va facilita de asemenea constientizarea de catre client a propriului sau progres

Coordonatele reprezentarii grafice a frecventei aparitiei respectivelor tipuri de comportamente dezadaptative vor fi saptamanile de consiliere si procentele respectivelor tipuri de comportamente dezadaptative (in cazul fiecarui tip de comportamente dezadaptative se va considera % ca fiind procentul initial, la acest procent raportandu se saptamanal frecventa aparitiei respectivului tip de comportament dezadaptativ); reprezentarea grafica a frecventei aparitiei respectivelor tipuri de comportamente dezadaptative se va realiza saptamanal

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere promovarea modului de a actiona dezirabil social

De fiecare data cand reusesc sa actioneze intr-o maniera socialmente dezirabila clientii sunt rugati sa noteze gandurile si sentimentele lor in legatura cu acest fapt; astfel intre sedintele de consiliere automonitorizarile vor fi insotite de raportari asupra propriului lor punct de vedere in ceea ce priveste modul in care au actionat - care au fost gandurile si sentimentele lor fata de aceste stari de fapt.

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere o reconsiderare a respectului de sine

Referindu-se la propria sa persoana clientul este rugat sa se concentreze asupra acelor trasaturi ce sunt pozitive; este rugat sa alcatuiasca o lista a acestora

Este rugat sa se concentreze asupra acestor trasaturi ori de cate ori este asaltat de sentimente negative in ceea ce priveste propria persoana

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere reducerea gradului de tensiune fizica si psihica

Exercitiul este cunoscut sub denumirea de relaxare musculara progresiva

Tehnica implica folosirea unor diferite grupe musculare, cate una la un interval de timp, tensionandu le pentru o scurta perioada de timp (10-15 secunde), ulterior permitandu le sa se relaxeze pentru o perioada de timp similara

Exercitiul poate incepe cu mana dreapta

Pentru inceput clientul isi inclesteaza pumnul cat mai strans posibil, dupa aceea il elibereaza, fiecare etapa durand conform perioadei de timp prestabilite

Succesiunea grupelor musculare este urmatoarea: maini, bicepsi, tricepsi, umeri, gat, gura, limba, ochi si frunte, muschii spatelui, abdomen, coapse, stomac, pulpe si labele picioarelor, degetele picioarelor

In totalitate, exercitiul dureaza aproximativ 20 de minute

sedinta 4

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere o reconsiderare a imaginii de sine

Clientul este 141g63b rugat sa se descrie pe sine insusi utilizand termenii urmatoarei liste prestabilite de cuvinte

Clientul este 141g63b rugat sa parcurga lista si sa bifeze acele adjective in legatura cu care crede ca ii corespund, oricare ar fi acelea; in acest sens el poate sa bifeze un numar nelimitat de adjective

Un scor brut poate fi obtinut prin insusi modul de constructie al scalei, lista fiind alcatuita din 30 de cuvinte pozitive si 30 negative

Ulterior clientul poate fi rugat sa totalizeze alegerile sale pozitive (numerotate impar) si cele negative (numerotate par) si sa constate cat de multe exista

Astfel, daca un client obtine un scor brut ce este particularizat printr un numar mai mare de alegeri pozitive decat negative se poate deduce faptul ca el are o imagine de sine pozitiva

Daca un client obtine un scor brut ce este particularizat printr un numar mai mare de alegeri negative decat pozitive se poate deduce faptul ca el are o imagine de sine negativa

In situatia in care se obtine un scor brut ce este particularizat printr-un numar mai mare de alegeri negative decat pozitive se va discuta fiecare item par ales (deci fiecare alegere negativa); in cazul fiecarei alegeri negative se va analiza daca respectiva alegere are fundament real (daca clientul si-a atribuit acel item pe baza unor stari de fapt); in cazul fiecarei alegeri negative se va analiza daca respectiva alegere este fundamentata pe credinte irationale; in cazul in care respectiva alegere negativa este fundamentata pe credinte irationale se va aplica ABCDE-ul mnemonic, incercandu-se constientizarea respectivelor credinte irationale si construirea unor credinte rationale

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere constientizarea consecintelor credintelor irationale

Exercitiul are in vedere constientizarea consecintelor credintelor rationale

La sedinta trecuta clientul a fost rugat ca pana la urmatoarea sedinta de consiliere in situatii in care este inclinat sa utilizeze autodeclaratii si credinte irationale sa incerce sa constientizeze aceasta inclinatie de a utiliza acest tip de autodeclaratii si credinte si sa incerce sa utilizeze autodeclaratii si credinte rationale; el a fost rugat sa pastreze o inregistrare a unor astfel de evenimente pana la sedinta urmatoare - in cazul evenimentelor in situatia carora nu a reusit sa utilizeze autodeclaratii si credinte rationale a completat un formular 'Forma dezadaptativa de perceptie a evenimentelor' iar in cazul evenimentelor in situatia carora a reusit sa utilizeze autodeclaratii si credinte rationale a completat un formular 'Forma adaptativa de perceptie a evenimentelor'

In aceasta sedinta se va relua acest formular 'Forma dezadaptativa de perceptie a evenimentelor', incercand sa se demonstreze caracterul irational al acelor autodeclaratii si credinte; in acest sens consilierul ii va cere clientului sa demonstreze ca aceste autodeclaratii si credinte sunt sustinute de stari de fapt; in masura in care clientul nu va reusi sa demonstreze acest lucru irationalitatea acestor credinte si autodeclaratii va fi considerata un fapt de la sine inteles; actul in sine de demonstrare a caracterului irational al acestor autodeclaratii si credinte se va repeta pentru fiecare credinta sau autodeclaratie in parte

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere constientizarea conduitei agresive si a factorilor ce au determinat aparitia acesteia

Clientul este 141g63b rugat sa completeze urmatorul tabel:

Clientul este 141g63b rugat sa analizeze respectivele circumstante prin prisma teoriei rational-emotive; se vor analiza respectivele circumstante utilizandu-se ABCDE-ul mnemonic

Clientul este 141g63b rugat sa isi reaminteasca credintele ce au determinat modul in care au fost percepute respectivele circumstante, respectivele consecinte in termeni ai sentimentelor si ai comportamentului

Forma dezadaptativa de perceptie a evenimentelor

Ulterior completarii acestui tabel se va insista asupra autodeclaratiilor si credintelor irationale ce au determinat modul in care clientul a perceput respectivele evenimente; clientul va fi rugat sa isi reaminteasca ce lucruri si-a spus lui insusi in acele circumstante, lucruri ce au avut drept consecinte respectivele sentimente si comportamente.In cazul fiecareia dintre respectivele credinte sau autodeclaratii clientul va fi rugat sa demonstreze faptul ca acele credinte sau autodeclaratii sunt sustinute de stari de fapt.In vederea demonstrarii irationalitatii acestor autodeclaratii si credinte clientul va fi rugat sa prezinte acele fundamente reale ce le sustin.

Clientul va fi rugat sa completeze urmatorul tabel notand credintele irationale intalnite

Ulterior constientizarii de catre client a acelor autodeclaratii si credinte de natura irationala acesta va fi rugat sa incerce sa construiasca unele mai rationale - autodeclaratii si credinte ce prezinta un raport mult mai strans cu realitatile situatiilor cu care s-a confruntat; clientul va fi rugat sa completeze urmatorul tabel notand credintele rationale ce ar fi fost indicat sa fie folosite in cazul respectivelor circumstante

Ulterior construirii de catre client a unor autodeclaratii si credinte mai rationale, el va fi rugat sa isi imagineze care ar fi fost sentimentele si comportamentele sale in respectivele circumstante; in acest sens se va utiliza procedura repetitiei imagistice; clientul va fi rugat sa evoce respectivele circumstante si sa se imagineze ca isi spune lui insusi acele autodeclaratii si credinte rationale specifice acelor circumstante in acele situatii in care anterior si-a spus autodeclaratii si credinte irationale; el trebuie sa se vizualizeze spunandu-si lui insusi acele autodeclaratii si credinte rationale; totodata trebuie sa vizualize comportamentele sale consecutive acestor autodeclaratii si credinte

Ulterior utilizarii repetitiei imagistice clientul va fi rugat sa noteze pe o foaie de hartie autodeclaratiile si credintele rationale utilizate si sentimentele si comportamentele consecutive utilizarii acestora

Forma adaptativa de perceptie a evenimentelor

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere reducerea gradului de tensiune fizica si psihica

Exercitiul este cunoscut sub denumirea de relaxare musculara progresiva

Tehnica implica folosirea unor diferite grupe musculare, cate una la un interval de timp, tensionandu le pentru o scurta perioada de timp (10-15 secunde), ulterior permitandu le sa se relaxeze pentru o perioada de timp similara

Exercitiul poate incepe cu mana dreapta

Pentru inceput clientul isi inclesteaza pumnul cat mai strans posibil, dupa aceea il elibereaza, fiecare etapa durand conform perioadei de timp prestabilite

Succesiunea grupelor musculare este urmatoarea: maini, bicepsi, tricepsi, umeri, gat, gura, limba, ochi si frunte, muschii spatelui, abdomen, coapse, stomac, pulpe si labele picioarelor, degetele picioarelor

In totalitate, exercitiul dureaza aproximativ 20 de minute

sedinta 5

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere evaluarea nivelului stimei de sine

In acest sens clientului i se va administra Scala Stimei de sine Rosenberg; clientul va fi rugat sa citeasca cu atentie fiecare fraza, marcand cu o steluta varianta care se apropie cel mai mult de propriul sau punct de vedere actual

Scala Stimei de sine Rosenberg

1.In general sunt multumit

de mine insumi.

2.Cateodata sunt de parere ca nu sunt

in stare sa fac nimic.

3.Consider ca am cateva calitati.

4.Sunt de parere ca nu prea am cu ce

sa ma mandresc.

5.Sunt capabil sa fac lucrurile la fel de

bine ca si cei mai multi dintre ceilalti oameni.

6.Cateodata ma simt absolut inutil.

7.Consider ca sunt o persoana de

valoare, cel putin la acelasi nivel cu ceilalti.

8.Mi ar fi placut sa fi putut avea mai mult

respect fata de mine insumi.

9.Adopt o atitudine pozitiva fata de mine

insumi.

10.Din toate punctele de vedere sunt inclinat sa cred ca sunt

un ratat.

Fiecarui item i se poate da un punctaj intre 1 si 4; in cazul fiecarui item un punctaj mai ridicat reprezinta un nivel mai ridicat al stimei de sine; de la un capat la celalalt al scalei ordinea scorarii celor zece itemi alterneaza, primul item fiind scorat 4-3-2-1, al doilea 1-2-3-4, si asa mai departe.

Pentru a se obtine un punctaj total trebuie sa se adune punctajele la cei 10 itemi ca si suma; in ceea ce priveste interpretarea punctajului total:

un punctaj cuprins intre 10 si 16 indica o stima de sine scazuta

un punctaj cuprins intre 17 si 33 indica o stima de sine medie

un punctaj cuprins intre 34 si 40 indica o stima de sine inalta

Consilierul il va chestiona pe client asupra fiecarui item in cazul caruia s-a obtinut un punctaj scazut; astfel in cazul fiecarui item in situatia caruia s-a obtinut un punctaj scazut se va analiza daca acordarea respectivului punctaj nu este fundamentata pe declaratii si credinte irationale - se va analiza daca respectivul punctaj a fost acordat in baza unor stari de fapt; in cazul in care acordarea respectivului punctaj este fundamentata pe credinte si autodeclaratii irationale se va aplica ABCDE-ul mnemonic, incercandu-se constientizarea respectivelor credinte irationale si construirea unor credinte rationale.

q       Exercitiu

Exercitiul vizeaza constientizarea nevoii de schimbare personala

Exercitiul consta in completarea unui chestionar ce are in vedere evaluarea necesitatii de a intreprinde eforturi de schimbare in materie de stima de sine; chestionarul este denumit 'Raportul cu tine insuti'

Raportul cu tine insuti'

Clientul va fi rugat sa citeasca cu atentie fiecare afirmatie si sa raspunda bifand cu o cruciulita in coloana care se potriveste cel mai mult cu punctul sau de vedere actual.

Acest chestionar evalueaza in ce masura este necesar sa se intreprinda eforturi de schimbare personala si indica in ce domenii este necesar sa se intreprinda aceste eforturi.

Prin urmare acest chestionar permite obtinerea a patru punctaje: un punctaj care se refera la nevoia generala de schimbare si trei punctaje care se refera la domeniile in raport cu care este necesar sa se intreprinda schimbarea.

Pentru a se obtine punctajul care indica existenta nevoii de schimbare personala se acorda 1 punct fiecarui raspuns 'mai degraba adevarat' si dupa aceea se face totalul punctelor.

Pentru a se obtine punctajul care se refera la existenta nevoii de schimbare personala in ceea ce priveste raportul cu sine insusi se vor insuma punctele obtinute la intrebarile 1,4,7,10,13,16,19

Pentru a se obtine punctajul care se refera la existenta nevoii de schimbare personala in ceea ce priveste raportul cu actiunea se vor insuma punctele obtinute la intrebarile 2,5,8,11,14,17,20

Pentru a se obtine punctajul care se refera la existenta nevoii de schimbare personala in ceea ce priveste raportul cu ceilalti se vor insuma punctele obtinute la intrebarile 3,6,9,12,15,18,21

Punctajul care indica existenta nevoii de schimbare personala poate fi cuprins intre 1 si 21 de puncte:

de la 0 la 7 puncte nevoia de schimbare personala este limitata;

de la 8 la 15 puncte nevoia de schimbare personala este medie; acest punctaj indica faptul ca in materie de stima de sine este necesar sa se intreprinda eforturi de schimbare personala

• de la 16 la 21 de puncte nevoia de schimbare personala este accentuata acest punctaj indica faptul ca in materie de stima de sine este necesar sa se intreprinda eforturi de schimbare personala

In ceea ce priveste domeniile de schimbare personala, in cazul fiecarui domeniu punctajul poate fi cuprins intre 0 si 7 puncte: cu cat nota este mai ridicata cu atat este mai indicat ca in acel domeniu sa se intreprinda eforturi de schimbare personala

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere analiza corelatiei dintre modul de manifestare a agresivitatii si modul de a gandi si de a simti la momentul respectiv

Clientul este 141g63b rugat sa completeze urmatorul tabel referindu se la propriile sale pierderi de control din propria sa experienta; clientul este rugat sa completeze acest tabel concentrandu si atentia asupra momentelor culminante ale respectivelor incidente, momente in care, verbal sau fizic, a reactionat intr o maniera agresiva

In cazul fiecarei situatii clientul este rugat sa analizeze corespondenta dintre modul de manifestare a agresivitatii si modul de a gandi si de a simti la acel moment

Ulterior clientul este rugat sa analizeze respectivele situatii utilizand teoria rational-emotiva;

clientul va fi rugat ca in cazul fiecarui incident sa incerce sa aplice ABCDE-ul mnemonic, referindu-se atat la momentele anterioare respectivelor pierderi de control cat si la momentele propriu-zise de pierdere a controlului; fiecare incident se va analiza in mod distinct, parcurgandu-se toate cele 5 etape, ulterior analizandu-se urmatorul incident

Astfel in cazul fiecarui incident clientul este rugat sa intreprinda urmatoarea analiza:

Este rugat sa isi reaminteasca acele credinte ce au determinat modul in care au fost percepute respectivele circumstante, respectivele consecinte in termeni ai sentimentelor si ai comportamentului

Forma dezadaptativa de perceptie a evenimentelor

Ulterior completarii acestui tabel se va insista asupra acelor autodeclaratii si credinte irationale ce au determinat modul in care clientul a perceput respectivul eveniment; clientul va fi rugat sa isi reaminteasca ce lucruri si-a spus lui insusi in acele circumstante, lucruri ce au avut drept consecinte respectivele sentimente si comportamente.In cazul fiecareia dintre respectivele credinte sau autodeclaratii clientul va fi rugat sa demonstreze faptul ca respectiva credinta este sustinuta de realitate.In vederea demonstrarii irationalitatii acestor autodeclaratii si credinte clientul va fi rugat sa prezinte acele argumente logice ce sunt in favoarea acestora - imposibilitatea gasirii unor argumente logice, faptice, va fi considerata o dovada certa a irationalitatii acestora

Clientul va fi rugat sa completeze urmatorul tabel notand credintele irationale intalnite

Ulterior constientizarii de catre client a acelor autodeclaratii si credinte de natura irationala acesta va fi rugat sa incerce sa construiasca unele mai rationale - autodeclaratii si credinte ce prezinta un raport mult mai strans cu realitatile situatiei cu care s-a confruntat; clientul va fi rugat sa completeze urmatorul tabel notand credintele rationale ce ar fi fost indicat sa fie folosite in cazul respectivelor circumstante

Ulterior construirii de catre client a unor autodeclaratii si credinte mai rationale, el va fi rugat sa isi imagineze care ar fi fost sentimentele si comportamentele sale in respectivele circumstante; in acest sens se va utiliza procedura repetitiei imagistice; clientul va fi rugat sa evoce respectivele circumstante si sa se imagineze ca isi spune lui insusi acele autodeclaratii si credinte rationale specifice acelor circumstante in acele momente in care anterior si-a spus autodeclaratii si credinte irationale; el trebuie sa se vizualizeze spunandu-si lui insusi acele autodeclaratii si credinte rationale; totodata trebuie sa vizualize comportamentele sale consecutive acestor autodeclaratii si credinte

Ulterior utilizarii repetitiei imagistice clientul va fi rugat sa noteze pe o foaie de hartie autodeclaratiile si credintele rationale utilizate si sentimentele si comportamentele consecutive utilizarii acestora

Forma adaptativa de perceptie a evenimentelor

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere reducerea gradului de tensiune fizica si psihica

Exercitiul este cunoscut sub denumirea de relaxare musculara progresiva

Tehnica implica folosirea unor diferite grupe musculare, cate una la un interval de timp, tensionandu le pentru o scurta perioada de timp (10-15 secunde), ulterior permitandu le sa se relaxeze pentru o perioada de timp similara

Exercitiul poate incepe cu mana dreapta

Pentru inceput clientul isi inclesteaza pumnul cat mai strans posibil, dupa aceea il elibereaza, fiecare etapa durand conform perioadei de timp prestabilite

Succesiunea grupelor musculare este urmatoarea: maini, bicepsi, tricepsi, umeri, gat, gura, limba, ochi si frunte, muschii spatelui, abdomen, coapse, stomac, pulpe si labele picioarelor, degetele picioarelor

In totalitate, exercitiul dureaza aproximativ 20 de minute

Sedinta 6

Cum ne putem modifica stima de sine?

Christophe Andre si Francois Lelord propun o impartire a eforturilor de reconsiderare a stimei de sine in trei domenii principale, fiecare domeniu fiind compus din trei dimensiuni specifice numite "solutii".

Fiecare domeniu si fiecare solutie au importanta lor, dar este posibil ca nu toate acestea sa priveasca o anumita persoana.

Clientul se va concentra cu precadere asupra domeniului in care propria sa manifestare este deficitara.

A-ti schimba raportul cu tine insuti

Solutia nr.1: a te cunoste pe tine insuti

"Sa te cunosti pe tine insuti", amintea adesea Socrate.Este prima regula in materie de stima de sine.Ea se refera si la conceptia pe care noi o avem despre noi insine si la maniera in care ne prezentam altora.Atentie: nu este vorba de a ne pierde in introspectie, ci mai ales de a lua cunostinta de capacitatile si limitele noastre.

Un instrument de reflectie asupra sinelui, folosit in psihoterapie, 'fereastra lui Johari', ne poate fi util in acest exercitiu.El postuleaza existenta a patru domenii referitoare la cunoasterea de sine:

Domeniul public": ceea ce este cunoscut atat de noi insine, cat si de anturajul nostru.Exemplu: "Se spune despre mine ca sunt fidel prieteniilor mele.Este adevarat, sunt de acord.

"Pata oarba": este vorba de ceea ce stiu ceilalti despre noi, dar de care nu suntem in mod clar constienti.De exempluse spune despre tine:"Este un tip inteligent dar prea indoielnic", atunci cand tu te vezi mai degraba ca o persoana placuta si foarte inzestrata.

"Domeniul ascuns": cuprinde tot ceea ce cunoastem despre noi insine, dar ceilalti ignora.Exemplu: "Nu sunt deloc sigur de mine: in spatele aparentei de persoana in largul ei si destinsa, ma indoiesc in permanenta de mine insumi si ascund cu grija acest fapt celorlalti."

"Domeniul necunoscut": includem aici tot ceea ce persona nu a descoperit despre sine insusi si nici anturajul sau nu intuieste.Astfel unii oameni ajung "sa se descopere" in anumite circumstante noi.Exemplu: "Mi s-au incredintat responsabilitati si mi-am dat seama ca imi place, ca eram capabil sa devin lider."

Fereastra Johari

q       Exercitiu

Clientul este 141g63b rugat sa aplice in cazul sau fereastra lui Johari - sa identifice in cazul sau "domeniul public", "pata oarba", 'domeniul ascuns" si "domeniul necunoscut".

Se considera ca ceea ce extinde "domeniul public" imbunatateste imaginea de sine.Pentru aceasta trebuie:

Sa transformam "pata oarba" in "domeniu public": pentru aceasta este necesar sa ascultam sistematic si chiar sa solicitam parerea persoanelor din anturajul nostru.Chiar si in cazul mesajelor critice este util sa multumim persoanei pentru ceea ce ne-a invatat despre noi: "Nimanui nu-i place sa auda ceea ce-mi spui, dar iti multumesc pentru franchetea ta, este important pentru mine ca m-ai pus la curent."

Sa transformam"domeniul ascuns" in "domeniu public": instrumentul principal este revelarea de sine, ce consta in a nu ezita sa ne exprimam gandurile si emotiile, chiar daca nu suntem siguri ca ele concorda cu cele ale interlocutorilor sau ca le fac placere: "trebuie sa-ti spun ca nu gandesc deloc ca tine".Alt beneficiu al acestei atitudini: ea ne permite sa ne confruntam faptele cu ceea ce gandim si ceea ce resimtim cand suntem pusi la incercare.Si adesea sa ne corectam unele greseli.Desigur revelarea de sine trebuie practicata cu precautie.Viata sociala ar fi imposibila fara un anumit grad de disimulare.Nu trebuie sa ne simtim obligati sa exclamam: Oh, ce-ai mai imbatranit de la ultima noastra intalnire!" sau "Am gasit discursul patronului complet in afara subiectului."

Sa transformam "domeniul necunoscut" in "domeniu public": este interesant sa te situezi in situatii neobisnuite, sa traiesti noi experiente.

q       Exercitiu

Avand in vedere cele mentionate anterior, referindu-se la sine, clientul va incerca sa transforme pata oarba" in "domeniu public", "domeniul ascuns" in "domeniu public", "domeniul necunoscut" in "domeniu public".

Cateva intrebari pentru a ne cunoaste mai bine pe noi insine.

Iata o lista, nelimitativa, de intrebari pe care este indicat sa ni le punem noua insine.Este recomandat totodata sa reflectam si la maniera in care aceste aspecte pot fi comunicate persoanelor din anturajul nostru.Daca stima noastra de sine este mai degraba scazuta, vom avea tendinta sa vorbim mai putin despre noi insine si intr-un mod prea neutru si "temperat": trebuie sa ne gandim sa punem mai multa culoare si sa fim mai transanti in portretizarea noastra.

imi place / nu imi place

Suntem capabili sa definim cu claritate ceea ce ne place si ceea ce nu ne place?Cum vom vorbi celorlalti despre acestea?Cum vom accepta punctele de vedere diferite de ale noastre?

cunosc/ nu cunosc

Care sunt domeniile in care avem mai multe cunostinte decat media?Cum vom vorbi despre acestea pentru a-i invata cateva lucruri si pe ceilalti?Vom indrazni sa punem intrebari in domeniile in care suntem necunoscatori?

esecurile mele reusitele mele

Putem sa vorbim despre esecurile noastre fara sa ne devalorizam?Si despre succesele noastre fara a avea impresia ca ne laudam?

defectele mele calitatilemele

Stim sa ne identificam defectele si calitatile?Si cand situatia o cere - sa le comentam celorlalti fara laudarosenie si fara lamentatii?

q       Exercitiu

Clientul este 141g63b rugat sa reflecteze asupra acestor intrebari

Solutia nr.2: sa te accepti pe tine insuti

Sa te cunosti nu este decat o prima etapa.Ce faci dupa aceea cu defectele si limitele pe care le-ai identificat?Contrar fata de ceea ce credem uneori, nu este necesar sa fii fara defecte pentru a avea o buna stima de sine.Din contra, trebuie sa fii capabili sa le asumi si sa le schimbi.Cum se explica faptul ca anumite persoane isi asuma defectele, in timp ce altora le provoaca un sentiment de rusine atat de puternic incat sfredeleste amorul propriu si stima de sine?Psihiatrii si psihologii au studiat culpabilitatea, care este remuscarea a ceea ce a fost facut, lasand rusinea,aceasta confuzie fata de ceea ce suntem, moralistilor si filozofilor.De aceea ea este atat de strans legata de problemele stimei de sine.

Rusinea este cea care transforma constiinta unui defect in complex.Daca nu stii sa dansezi si cineva te invita ti se ofera o alternativa: fie ca iti este rusine si nu recunosti, inventand un pretext oarecare - trei inconveniente totusi: nu te simti in largul tau, persoana care te invita simte acest fapt, probabil nu vei invata sa dansezi; fie marturisesti ca nu stii sa dansezi iar lucrurile se inverseaza: esti mai calm, interlocutorul intelege si poate chiar iti propune sa te ajute sa inveti.

Multi dintre oamenii care vin la consiliere sunt confruntati adesea cu aceasta problema, de exemplu persoanele timide carora le este teama sa nu roseasca.Cat timp inrosirea este asociata cu rusinea ("este ridicol sa fii asa") progresele sunt imposibile: datorita obsesiei ca "trebuie sa ascund asta" acesti subiecti se inchid in tulburarea lor.

Astfel in acest caz unul dintre obiectivele consilierii va fi acela de a-l determina pe client sa nu se mai focalizeze asupra acestui subiect si sa vorbeasca despre el (spontan sau raspunzand la remarci).Cei mai buni aliati ai rusinii sunt tacerea si solitudinea.Imediat ce clientul s-a hotarat sa vorbeasca unei persoane anume despre ceea ce ii provoaca rusine, a facut ce era esential pe aceasta cale.

q       Exercitiu

Clientul este 141g63b rugat sa reflecteze asupra gradului in care manifesta acceptare de sine.

In ce masura isi accepta defectele?

In ce masura asociaza rusinea propriilor sale defecte?

In ce masura comunica despre defectele sale cu celelalte persoane?

Solutia nr.3: sa fii sincer cu tine insuti

Uneori oamenii sunt tentati sa recurga la mecanisme de aparare, pentru a se minti, pentru a-si apara cel putin pentru scurt timp stima de sine.

Exemplu: Sunteti intr-o masina pe care soferul o conduce prea repede fata de gustul dumneavoastra.Va este teama, dar nu indrazniti sa o spuneti.Soferul simte aprehensiunea dumneavoastra si va intreaba: "Sper ca nu va este teama?".Ce raspundeti dumneavoastra?

Exemplu: Asteptati rezultatele de la un concurs pe care l-ati dat pentru a obtine o angajare.Aflati ca nu ati obtinut postul la care ati ravnit.Unul dintre colegi se apropie de dumneavoastra si spune: "Sper ca nu esti prea deceptionat".Ce ii raspundeti?

Exemplu: Sunteti pe cale sa ridicati tonul fata de cineva apropiat care a facut ceva ce nu v-a placut.El va intreaba: "Nu te-ai suparat nu-i asa?"Ce ii raspundeti?

q       Exercitiu

Referindu-se la cele trei exemple de mai sus, clientul este rugat sa raspunda cat mai sincer cu putinta cum ar fi reactionat el in acele trei cazuri.

In aceste trei cazuri, am fi avut probabil tentatia sa ne negam emotiile, din cauza unei stime de sine scazute: a nu recunoaste ca-ti este teama, ca esti trist atunci sau ca esti contrariat face parte cu certitudine din convenientele sociale.Dar, in spatele acestor conveniente, se gasesc foarte des probleme ale stimei de sine: nu dorim sa ne pierdem prestigiul recunoscandu-ne emotiile.

Putem observa doua reactii de negare a evenimentelor ce ne ameninta stima de sine: autoapararea ("Nu, deloc!") si supunerea in fata evenimentelor ("Asta e!").In primul caz, autoapararea, persoana are tendinta sa nege sistematic starile sale emotionale: ar fi fost de recunoscut angajamentul sau in anumite obiective ("tin foarte mult sa fiu admis la acest examen"), anumite exigente ("nu vreau sa mi se faca lucruri care nu-mi plac") sau anumite limite ("mi-e teama de masina").In al doilea caz, supunerea in fata evenimentelor, este vorba de o forma inversa de a te minti: se trece de la refuzul implicarii, la refuzul tentativei de a actiona pentru a schimba.Discursurile sunt atunci dominate de resemnare ("oricum nu se poate schimba nimic") sau de banalizare ("nu reusesc ceea ce imi doresc: nu-i grav")

Unii clienti procedeaza sistematic in acest fel in timpul consilierii, ceea ce ii lasa consilierului o senzatie de disconfort pana cand identifica problema.

De exemplu, o clienta puncta toate plangerile sale prin "orice ar fi, asta e" cu scopul de a dezamorsa toata interventia consilierului, dandu-i de inteles ca ea accepta aceste probleme, si cu scopul de a-l face astfel sa-i impartaseasca conceptia despre lume, supusa si resemnata.

Un alt exemplu, un client adopta o pozitie inversa: abia schitata o problema, pe care consilierul incerca sa o preia, el se precipita sa o minimizeze ("de fapt, nu-i atat de teribil, nu vreau sa dau impresia ca exagerez").Repriza de observare a durat aproape trei luni, si-abia dupa aceea el a reusit sa vorbeasca direct si onest despre suferinta sa.

Doua feluri de a te minti

q       Exercitiu

Clientul este rugat sa reflecteze in ce masura este in general inclinat sa-si nege emotiile?

In ce situatii si-a negat emotiile?Care au fost emotiile negate?Care au fost autoverbalizarile in aceste situatii?

Clientul este 141g63b rugat sa reflecteze in ce masura este in general inclinat sa se supuna evenimentelor ca refuz al tentativei de a actiona pentru a schimba?In ce situatii a refuzat implicarea, in ce situatii a refuzat sa actioneze pentru a produce schimbare?In ce situatii discursurile sale au fost dominate de resemnare?Dar de banalizare?Care au fost autoverbalizarile sale in aceste situatii?

Sedinta 7

Cum ne putem modifica stima de sine?

A-ti schimba raporturile cu actiunea

Solutia nr.4: a actiona

Actiunile sunt gimnastica de intretinere a stimei de sine.Desigur, marile reusite cresc stima de sine, dar nu cunoastem in fiecare zi succese profesionale, sentimentale sau sportive.In schimb, viata de zi cu zi ne furnizeaza o multime de obiective, chiar modeste, care o data atinse, ne permit sa simtim o ameliorare a stimei noastre de sine.

De exemplu, comparand persoane in varsta care, din proprie alegere sau din probleme de sanatate, nu mai conduc automobile, cu altele care nu incetasera sa conduca, s-a remarcat ca, in conditii egale de varsta si probleme de sanatate, cele care nu conduceau prezentau mai mult usoare semne depresive si de afectare a stimei de sine decat celelalte.

In consecinta, activitatile zilnice trebuie considerate nu doar simple corvezi, ci modalitati de crestere a sentimentului de autocontrol si de apropiere de imaginea noastra ideala de sine.Este si ceea ce resimt anumite persoane atunci cand spun: "O data ce am facut putina curatenie ma simt mai bine pentru a face si altceva" sau "Cand sunt intr-o stare proasta, ma ocup de maruntisuri."

S-ar putea spune la obiective modeste, castiguri modeste.Dar e mai bine sa te simti revigorat dupa ce ai pus in ordine vesela decat sa ramii sa ruminezi ganduri posace pentru ca nu reusesti sa te pui pe o treaba importanta.Fara a mai tine cont si ca a trece la actiune intr-un domeniu modest ar putea sa ne ajute, "ca o incalzire", sa ne apucam de o munca mai pretentioasa.

O clienta, cu stima de sine scazuta, dar dispunand de mult umor fata de sine, povestea astfel dificultatile sale de a actiona: "Sunt o mare specialista in nonactiune.As putea scrie chiar si o carte pe acest subiect.De exemplu, as putea sa le incredintez cititorilor mei reteta: A rumina, A taia firul in patru, A bombani si A nu face nimic."

Trebuie totodata sa evitam sa realizam aceste mici activitati si sa ocolim sarcinile importante sau urgente, cum face studentul care isi petrece timpul ordonandu-si cursurile, mai degraba decat sa le invete, sau salariatul care pierde ziua deschizand minutios corespondenta, in loc sa dea cateva telefoane urgente.

Un alt fel de a actiona este de a deveni expert intr-un domeniu.Regasim acest sfat in multe din tratatele despre stima de sine sau despre starea de bine interioara.Practica regulata a unui hobby sau a unei pasiuni pare sa faca bine stimei de sine, ameliorand sentimentul de competenta personala, dar favorizand si recunoasterea sociala (mai ales daca ati ales, de exemplu, bucataria ca domeniu de excelenta!).S-a putut astfel demonstra ca artele martiale favorizeaza dezvoltarea stinei de sine.

Pentru a te schimba este deci indispensabil sa actionezi.Totul incepe printr-o modificare concreta a comportamentului.Nu foloseste la nimic sa te schimbi doar la nivel mental; stima de sine nu va fi modificata durabil.Chiar minim si simbolic, un proiect care se traduce printr-un act este o promisiune pentru un viitor mai bun decat cel care ramane doar in stare de inertie.La limita, orice decizie de schimbare trebuie sa se traduca printr-un gest in urmatorul minut: sa dai un telefon, sa scrii corespondenta, sa iesi imediat afara din casa etc.

q       Exercitiu

Clientul este 141g63b rugat sa analizeze in ce masura actiunea este un concept fundamental in existenta sa?

Referindu-se la propria existenta, clientul este rugat sa analizeze relatia dintre actiune si gradul de ameliorare a stimei de sine

Clientul este 141g63b rugat sa reflecteze asupra unor obiective din viata de zi cu zi ce ar putea furniza o ameliorare a stimei de sine?

Clientul este 141g63b rugat sa reflecteze asupra modului in care activitatile zilnice pot fi considerate modalitati de crestere a sentimentului de autocontrol

Clientul este 141g63b rugat sa reflecteze asupra modului in care activitatile zilnice pot fi considerate modalitati de apropiere de imaginea de sine ideala

Clientul este 141g63b rugat sa reflecteze asupra modului in care s-a simtit dupa ce a indeplinit chiar si obiective modeste

Clientul este 141g63b rugat sa reflecteze asupra diferentei de stare psihica dintre situatiile cand realizeaza activitati zilnice comparativ cu situatiile in care rumineaza ganduri pesimiste pentru ca nu reuseste sa se angajeze in activitati importante

Clientul este 141g63b rugat sa incerce sa constientizeze durata perioadelor de timp ce au avut drept caracteristica nonactiunea - perioadele de timp in care nu a facut nimic, in care a ruminat, in care a taiat firul in patru, etc.

Clientul este 141g63b rugat sa incerce sa constientizeze situatiile in care a evitat sa realizeze activitatile importante sau urgente implicandu-se in schimb in activitati nesemnificative

Clientul este 141g63b rugat sa reflecteze asupra unor hobby-uri sau pasiuni ce i-ar produce o stare de bine interioara si sa le practice in mod constant

Clientul este 141g63b rugat sa incerce sa constientizeze care dintre proiectele sale s-au tradus in acte si care dintre proiectele sale au ramas in stare de inertie

Clientul este 141g63b rugat sa constientizeze cate dintre deciziile sale de schimbare s-au tradus in gesturi in perioadele de timp urmatoare

Solutia nr.5: a reduce la tacere "criticul interior"

Exemplu: Relatarea unei cliente: "Mi-a luat sase ani ca sa-mi dau teza in medicina.De fiecare data nu ma simteam pregatita, nu ma simteam la inaltime.De altminteri, mi-am schimbat de trei ori subiectul din cauza asta.Problema mea era simpla: imediat ce ma puneam pe lucru si scriam cateva randuri,ma simteam nemultumita.Coordonatorii lucrarii mele se straduiau in zadar sa-mi spuna ca era bine - pentru mine era epuizant, ca si cum o voce interioara mi-ar fi repetat in continuu ca nu merge, ca nu era buna.Imi imaginam membrii juriului stramband din nas in timp ce frunzaresc lucrarea.Din fericire, ultimul meu coordonator s-a enervat si mi-a spus ce trebuia: 'Fiecare cu treaba lui!Tu lucrezi si eu critic!'Asta m-a ajutat sa nu mai amestec lucrurile: aveam tendinta de a actiona si de a-mi judeca actiunile, in acelasi timp - procedand astfel, nu se ajunge la nimic."

Criticul interior este reprezentat de toate gandurile a priori critice pe care ni le adresam.Este vorba adesea de un discurs parental interiorizat, consecinta a ceea ce am auzit cand eram copii.Exista sub forma unor numeroase modalitati: inaintea actiunii ("la ce bun?", "asta nu va merge") sau dupa actiune ("era neimportant","asta n-a folosit la nimic","asta nu-i suficient").

Criticul interior si impactul sau asupra stimei de sine

q       Exercitiu

Clientul este 141g63b rugat sa incerce sa constientizeze gandurile critice pe care si le adreseaza

Clientul este 141g63b rugat sa incerce sa constientizeze discursurile parentale interiorizate - consecintele a ceea ce a auzit cand era copil

Clientul este 141g63b rugat sa incerce sa constientizeze care sunt gandurile critice pe care si le adreseaza inaintea actiunilor si care sunt gandurile critice pe care si le adreseaza dupa derularea actiunilor

Clientul este 141g63b rugat sa incerce sa constientizeze care este impactul asupra stimei sale de sine a acestor ganduri critice

Cum sa faci fata criticului interior?In primul rand, sa fii constient de existenta sa.Aceasta presupune sa intelegem ca dificultatile nu provin doar din sarcina pe care o avem de intreprins, ci si din problemele noastre legate de stima de sine (exemplu: "nu ma simt protejat decat de perfectiune").In plus este indicat sa ne obisnuim sa ne punem intrebarile potrivite in ceea ce priveste gandurilor prezente in mintea noastra in acel moment: Aceasta gandire este realista?Ma ajuta ea sa ma simt mai bine?Ma ajuta ea sa rezolv mai bine situatia?Ma va ajuta sa fac mai bine fata data viitoare?

Exemplu

Cele patru intrebari ce pot fi puse pentru a lupta impotriva criticului interior (exemplul unui barbat de treizeci si cinci de ani, nemultumit de comportamentul sau la o petrecere la care fusese in seara precedenta)

q       Exercitiu

Clientul este rugat ca in cazul gandurilor critice cele mai frecvente pe care si le-a adresat sa isi puna intrebarile potrivite (A fost acea gandire realista?Acea gandire m-a ajutat sa ma simt mai bine?Acea gandire m-a ajutat sa fac mai bine fata situatiei respective?Acea gandire m-a ajutat sa fac mai bine fata ulterior?) si sa se gandeasca la strategiile ce ar fi fost adecvate

Clientul este 141g63b rugat ca in cazul gandurilor critice cele mai frecvente pe

care si le adreseaza sa isi puna intrebarile potrivite (Aceasta gandire este realista?Ma ajuta ea sa ma simt mai bine?Ma ajuta ea sa rezolv mai bine situatia?Ma va ajuta sa fac mai bine fata data viitoare?) si sa conceapa strategiile adecvate

Solutia nr.6: a accepta ideea esecului

"Esecul este o parte din victorie".Maxima este a alpinistului Eric Escoffier, disparut in iulie 1998, in timp ce escalada Broad Peak (8407), in India.Dupa ce fusese "un monstru a carui forta ii infricosa pe alti alpinisti", Escoffier este victima, in 1987, a unui accident de masina din care a scapat hemiplegic.Intr-o atitudine de sfidare, care evoca o inalta stima de sine, el si-a reluat escaladarile in ciuda sechelelor handicapului sau.pana la moartea sa accidentala.

In general, nimanui nu-i place esecul.Dar, pentru a te schimba, trebuie sa actionezi, deci sa-ti asumi riscul de a esua.Nu esecul trebuie acceptat, ci ideea de esec.In unele momente, consilierul poate chiar "sa prescrie" esecul clientului sau, daca estimeaza ca ar fi mai bine pentru acesta sa faca aceasta experienta - pentru a dedramatiza - decat sa o evite cu orice pret!

Exemplu: un client venit la consiliere in urma unei depresii foarte severe, de care fusese vindecat cu antidepresive.Vindecat, dar nu si linistit, pentru ca se temea de o recidiva; se simtea foarte inferior din cauza a ceea ce i se intamplase.Dupa el, lipsa de incredere in sine i-a provocat aceasta depresie; iar aceasta lipsa de incredere in sine a fost si mai mult agravata de depresie.

Clientul era obsedat de frica de esec si de slabiciune.Dupa ce s-a discutat mult cu el despre acest fapt, consilierul a putut decela de unde provenea aceasta teama: tatal sau era un perfectionist anxios si autoritar, cu o judecata foarte critica la adresa copiilor sai.Carnetele de note erau citite cu voce tare, seara, in familie, la cina.Nu primea niciodata incurajari, pentru ca se considera ca era normal sa munceasca bine.Clientul a adoptat stilul sau de gandire caracterizat de injonctiuni foarte severe: "Trebuie sa intelegi din prima.", "Nu trebuie sa esuezi niciodata.", "Trebuie sa fii stapan pe tine.", etc.Stima sa de sine era foarte scazuta si neincetat amenintata de o contraperformanta.

La un moment dat in consiliere a aparut evident faptul ca clientul desi intelesese bine de unde provenea problema sa nu putea sa-si modifice modalitatea de a vedea lucrurile.Consilierul i-a propus atunci ceea ce terapeutii cognitivisti numesc "proba realitatii": sa verifice realmente daca aceste predictii erau fondate.Altfel spus, sa esueze pentru a vedea in final daca esecurile din viata sa de adult se adevereau atat de teribile ca cele din viata de copil.

Dupa ce clientul a fost convins si s-a luat decizia de comun acord, consilierul a retinut trei "teste" in care clientul trebuia sa esueze: 1) sa intre intr-un magazin de informatica si sa-i spuna vanzatorului ca nu a inteles nimic din explicatiile sale;2) sa mearga la un comerciant din cartierul sau, pe care il cunostea, cu scopul de a cumpara ceva si sa descopere atunci ca nu are bani la el;3) sa nu pregateasca o parte a unui expozeu pe care trebuia sa-l prezinte in fiecare saptamana la serviciu.Consilierul a verificat cu clientul ca fiecare din aceste situatii, de dificultate crescanda, nu putea fi usor provocata (chiar si cea care se referea la serviciul sau).

Clientul s-a achitat de exercitiile sale si a reusit sa remarce cu aceasta ocazie ca ceea ce a facut nu a provocat nici o catastrofa, si ca stima sa de sine iesea mai degraba imbunatatita din operatiunile sale: vanzatorul recunoscuse ca nu fusese clar, comerciantul a ras si i-a spus sa ia marfa si sa plateasca alta data, iar in privinta colegilor, acestia au raspuns la scuzele sale si au afirmat ca acel fapt n-avea nici o importanta.

Putin cate putin, clientul a ajuns sa se debaraseze de teama sa excesiva si de handicapul esecului.Vindecarea sa s-a accelerat vizibil.

Cum sa ai o viziune realista a esecului

q       Exercitiu

Clientul este 141g63b rugat sa incerce sa isi reaminteasca, facand apel la istoria vietii sale familiale de origine, la unele dintre celemai frecvente injonctiuni foarte severe ce ii erau adresate

Clientul este 141g63b rugat sa incerce sa constientizeze unele dintre cele mai frecvente injonctiuni foarte severe ce sunt proprii stilului sau de gandire

In cazul in care clientul a manifestat sau manifesta teama excesiva de esec acesta va fi rugat sa aplice "proba realitatii" pentru a verifica realmente daca predictiile sale sunt fondate

Clientul este 141g63b rugat ca in cazul esecurilor trecute sa incerce sa constientizeze viziunea agravanta pe care a adoptat-o in situatiile respective (respectiv gandurile catastrofale), precum si gandurile realiste ce ar fi fost adecvate situatiilor respective

Iata cateva sfaturi pentru a sti sa ne administram mai bine esecurile:

- Sa nu vedem lucrurile doar in alb-negru (gandire dihotomica).Este una dintre cele mai frecvente situatii la persoanele care au probleme in ceea ce priveste a actiona.Ele nu ajung sa-si imagineze un rezultat intermediar intre triumf si catastrofa.Cum sunt suficient de lucide pentru a vedea ca nu sunt pe calea succesului, anticipeaza catastrofa.In majoritatea timpului trebuie doar sa se nuante viziunea esecului.

- Sa ne amintim ca toata lumea a esuat, esueaza si va esua.

Societatea noastra este adesea ipocrita fata de esecuri: atunci cand celebreaza reusitele, ea uita adesea sa vorbeasca despre ratarile ce le preced.De aceea, multe persoane cred ca ceilalti nu esueaza.Dar oamenii care au reusit au inceput in general prin a esua.De exemplu, deseori, la congresele de psihiatrie se poate remarca ca foarte rar se prezinta comunicari despre esecurile unei metode; ele ar fi totusi la fel de interesante ca si cele despre succese.Discutandu-se cu tinerii consilieri, acestia au marturisit adesea ca, dupa ce ii ascultasera pe cei mai in varsta si incercasera sa aplice metodele propuse de acestia, nu reusisera sa le reproduca rezultatele.Concluzionasera deci ca sunt practicieni mediocri (alterare a stimei de sine), cand de fapt consilierii rutinati poate ca doar trecusera sub tacere primele lor incercari, pentru a nu prezenta decat rezultatele lor favorabile (promovarea stimei de sine).

- Sa tragem invataminte din esecuri.A considera propriile noastre esecuri ca pe niste surse de informatie despre noi insine si nu ca pe niste dovezi de incapacitate.Daca reusim sa ajungem la aceasta stare de spirit, atunci fiecare esec ne va apropia de reusita.

q       Exercitiu

Referindu-se la actiune, clientul este rugat sa incerce sa realizeze o analiza a modului sau de gandire - adopta el o gandire dihotomica, vede el lucrurile doar in alb-negru

Clientul este 141g63b rugat sa se analizeze - crede el ca ceilalti nu esueaza?

Clientul este 141g63b rugat sa incerce sa se analizeze: si-a considerat si isi considera propriile sale esecuri ca pe niste surse de informatie despre el insusi si nu ca pe niste dovezi de incapacitate?

Sedinta 8

Cum sa modifici stima de sine

A schimba raporturile cu ceilalti

Solutia nr.7: a te afirma

Afirmarea de sine este capacitatea de a exprima ceea ce gandesti, ceea ce vrei, ceea ce simti, respectand in acelasi timp ceea ce gandeste, vrea, simte celalalt.Este puterea de

a spune nu fara agresivitate, de a cere ceva fara a te scuza mereu, de a raspunde calm la critica, etc.

La sfarsitul anilor , primele lucrari despre afirmarea de sine au aratat foarte clar ca a te afirma nu serveste doar la a obtine ceea ce vrei si a te face respectat, ci la a te simti bine in pielea ta si a-ti dezvolta stima de sine.A te afirma necesita a te respecta suficient pentru a-ti oferi drepturi in fata altor persoane (dreptul de a te exprima, de a contrazice, de a raspunde, de a cere, etc.)Dar, a avea aceste drepturi inseamna a-ti asuma riscul de a-l deranja pe interlocutor sau de a-i displace.

q       Exercitiu

Clientul este 141g63b rugat sa incerce sa constientizeze in ce masura exprima ceea ce gandeste, ceea ce vrea, ceea ce simte, respectand in acelasi timp ceea ce gandeste, vrea, simte celalalt

Clientul este 141g63b rugat sa incerce sa constientizeze daca si-a oferit drepturi in fata altor persoane (dreptul de a se exprima, de a contrazice, de a raspunde, de a cere, etc.) si daca si-a asumat riscul de a-l deranja pe interlocutor sau de a-i displace

De aceea persoanelor cu stima de sine scazuta, prea sensibile la riscul de respingere sociala, le este cel mai adesea greu sa se afirme:"Daca refuz, interlocutorul meu se va infuria"; "Daca spun ce gandesc cu adevarat, vom ajunge sa ne certam."

"Au o stima scazuta pentru mine"

"Daca ma afirm, mi-e teama de respingere"

"Nu ma afirm"

Continuu sa ma tem de respingere

"Ce s-ar fi intamplat daca m-as fi afirmat?"

Nu-mi acord dreptul sa ma afirm in fata celorlalti/ nu am obiceiul sa ma afirm

"Au o stima scazuta pentru mine"

Stima de sine scazuta si lipsa afirmarii de sine - proces ciclic

q       Exercitiu

Clientul este 141g63b rugat sa incerce sa constientizeze gradul in care este sensibil la riscul de respingere sociala

Referindu-se la afirmarea de sine, clientul este rugat sa constientizeze autoverbalizarile pe care si le adreseaza in situatiile in care exista riscul respingerii sociale

Atunci cand nu ne putem afirma, recurgem la alte comportamente relationale:

- Comportamentul inhibat ("stergator de picioare"): consta in a suporta relatiile cu celalalt fara a indrazni sa exprimi ceea ce gandesti sau vrei.Din contra, accepti sistematic toate ideile si cerintele altora (sa nu stii sa spui nu este principalul sau simptom).Acest comportament este intotdeauna in asociatie cu o scazuta stima de sine.

- Comportamentul agresiv ("arici"): consta in a privilegia nevoile si punctele tale de vedere si a le neglija pe ale celorlalti.In cazul rezistentei interlocutorilor, nu eziti sa recurgi la conflict sau amenintare.Acest comportament este cel mai adesea asociat cu o inalta stima de sine (nevoile mele trebuie sa fie respectate ), dar in general instabila ( nu suport contradictia).O regasim uneori si la subiectii cu stima de sine scazuta atunci cand isi ies din fire.

q       Exercitiu

Clientul este 141g63b rugat sa incerce sa constientizeze daca a avut sau are un comportament inhibat (daca a suportat sau suporta relatiile cu ceilalti fara a indrazni sa exprime ceea ce gandeste sau doreste; daca accepta sistematic toate ideile si cerintele celorlalti)

Clientul este 141g63b rugat sa incerce sa constientizeze daca a avut sau are un comportament agresiv (daca privilegiaza propriile sale nevoi si puncte de vedere si le neglejeaza pe cele ale celorlalti; daca in cazul rezistentei interlocutorilor nu ezita sa recurga la conflict sau la amenintare)

Stima noastra de sine va creste inevitabil daca invatam sa ne afirmam.Dar, incepand cu momentul in care am invatat sa o facem, vom avea de ales; si uneori, vom alege sa nu ne afirmam!"Mai degraba de a incerca sa fie fericiti, oamenii prefera adesea sa aiba dreptate": a sti sa renunti -pe moment- pentru a evita un conflict inutil demonstreaza o inalta stima de sine!

Solutia nr.8: a fii empatic

Empatia este capacitatea de a asculta si de a simti punctul de vedere al celorlalti, a cauta sa-i intelegi si sa-i respecti, chiar daca nu esti total de acord cu ei.Fara acest ultim punct, empatia este de neconceput: "Inteleg foarte bine ce vrei sa spui, dar nu gandesc neaparat ca tine."

Empatia autentica este un motor puternic pentru dezvoltarea stimei de sine.Ea ne permite sa ramanem aproape de ceilalti si sa fim apreciati de ei.Ea ne permite in acelasi timp sa ne afirmam mai usor: punctele noastre de vedere vor fi ascultate mai usor daca ne-am arata capabili sa ascultam ceea ce ni s-a spus.

Atunci cand suferim de o stima de sine scazuta, ne putem arata foarte prinsi in a-i asculta pe ceilalti, uneori pana la uita de noi insine si a pierde din vedere propriile interese.Modestia si supunerea persoanei cu stima de sine scazuta traduc atunci nevoia pe care aceasta o incearca de a cumpara aprobarea celorlati prin ascultare.Este ceea ce se numeste hiper-empatie: sa asculti fara sa te afirmi.Marturia unui client este cu totul clarificatoare:

"Prea sunt gata sa-i ascult pe ceilalti.Imediat ce mi se cere ceva, fac pe dracu'n patru pentru a face placere.Si nu-mi calc pe inima: chiar imi doresc asta.Dar, cand fac bilantul vietii mele, imi dau seama ca ii ascult mult pe ceilalti si ca nu ma fac suficient de ascultat.Alaltaieri seara, la intoarcerea de la o serata, o prietena careia ii vorbeam despre acest fapt si care ma observase in timpul seratei imi spuse: 'nu ma mira, tu te-ai ascultat cand vorbesti cu oamenii?Parca spui mereu: inteleg, asa e, absolut, bineinteles.Nu faci decat sa aprobi ce spun altii.'Avea dreptate, am remarcat ca sunt mai preocupat sa fiu de acord cu ceilalti, decat sa-i fac sa asculte punctul meu de vedere.Ca si cum mi se parea ca este contradictoriu."

q       Exercitiu

Clientul este 141g63b rugat sa reflecteze asupra situatiilor in care a ascultat, a simtit punctele de vedere ale celorlalti, in care a cautat sa-i inteleaga si sa-i respecte, chiar daca nu era total de acord cu ei; in aceste situatii au constientizat posibilitatea de a ramane aproape de ceilalti, de a fi apreciat de ei, posibilitatea de a se afirma mult mai usor (punctele sale de vedere au fost ascultate mult mai usor daca s-a aratat capabili sa asculte ceea ce i s-a spus)?

Clientul este 141g63b rugat sa reflecteze asupra situatiilor in care s-a aratat foarte prins in a-i asculta pe ceilalti, uneori pana la a uita de el insusi si a pierde din vedere propriile interese

Solutia nr.9: a te baza pe sustinerea sociala

Sustinerea sociala, este constituita din ansamblul relatiilor pe care le intretinem cu persoanele din anturajul nostru si de ajutorul pe care il obtinem de la ele.Acest raport cu altii este un element esential al stimei de sine.Teoreticienii sustin adesea ca sustinerea sociala se compune din patru "ingrediente": sustinerea stimei ("stim ca esti de valoare"); sustinerea afectiva ("suntem alaturi de tine, te iubim"); sustinerea materiala ("te vom ajuta"); sustinerea informativa ("iata o informatie care iti va fi de folos").Ea va conferi doua resurse pretioase stimei de sine: sentimentul de a fi iubit si sentimentul de a fi ajutat.

Cum sa ne dezvotam sustinerea sociala?Iata cateva sfaturi:

Este indicat sa nu ezitam sa cerem sustinerea si sa acceptam ca nu ni se poate oferi pe moment.Sustinerea sociala nu poate fi o carja permanenta.

Este indicat sa ne activam cu regularitate reteaua noastra sociala.Nu trebuie sa utilizam sustinerea sociala doar pentru a ne plange sau doar in cazul unei lovituri grele.

Este indicat sa ne diversificam sustinerea sociala.Apropiatii nu sunt singurele persoane de la care primim sustinerea sociala.Se considera ca exista trei cercuri concentrice: persoanele intime, colegii si camarazii,cunostintele.Aceste trei categorii sunt importante in diverse grade.Studiile au aratat ca, atunci cand esti in somaj, regasesti cel mai usor de lucru mai ales datorita cunostintelor (cercul extins al sustinerii sociale).

q       Exercitiu

Clientul este 141g63b rugat sa reflecteze asupra faptului daca in momentul prezent are sentimentul de a fi iubit si sentimentul de a fi ajutat

Referindu-se la sine, la momentul prezent, clientul este rugat sa analizeze cele patru componente ale sustinerii sale sociale: sustinerea stimei, sustinerea afectiva, sustinerea materiala, sustinerea informativa

Clientul este 141g63b sfatuit sa nu ezite sa ceara sustinere, sa activeze cu regularitate reteaua sa sociala, si sa isi diversifice sustinerea sociala (evident reteaua sa sociala se refera la persoane cu un comportament social dezirabil)

sedinta 9

q       Exercitiu

Exercitiul vizeaza constientizarea modului general de a reactiona

Clientul este 141g63b rugat sa completeze foaia de automonitorizare de mai jos referindu se la modul sau general de a reactiona

Auto-monitorizare

Instructaj

Aceasta foaie de hartie este destinata inregistrarii frecventei situatiilor in care ai reusit sa-ti controlezi propriile tale sentimentele sau propriul tau comportament

Scop  Frecventa

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Discutiile in contradictoriu cu ceilalti  I__I__I__I__I__I__I__I__I__I

nu au degenerat in cearta.

Nu am reactionat intr o maniera agresiva  1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

atunci cand cineva se uita lung la mine. I__I__I__I__I__I__I__I__I__I

Nu am spus lucruri pe care ulterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

le as fi regretat.  I__I__I__I__I__I__I__I__I__I

M-am calmat atunci 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

cand m-am simtit manios.

I__I__I__I__I__I__I__I__I__I

Am fost constient de imprejurari atunci 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

cand o situatie mi-ar fi putut scapa de

sub control.

I__I__I__I__I__I__I__I__I__I

Am vorbit linistit in loc sa tip. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

I__I__I__I__I__I__I__I__I__I

N-am injurat pe cineva pe care 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

vroiam sa-l injur. I__I__I__I__I__I__I__I__I__I

N-am lovit pe cineva pe care 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

vroiam sa-l lovesc. I__I__I__I__I__I__I__I__I__I

Mi-am spus mie insumi 'in privinta  1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

acestui lucru nu are nici un sens 

sa ma ambalez.'

I__I__I__I__I__I__I__I__I__I

Am discutat cu cineva care 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

imi displace fara sa fiu ostil

I__I__I__I__I__I__I__I__I__I

M-am simtit furios dar mi-am spus 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

mie insumi sa nu fac nimic

pana nu ma linistesc.

I__I__I__I__I__I__I__I__I__I

Mi-am pastrat stapanirea de sine 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

atunci cand 

cineva tipa la mine.

I__I__I__I__I__I__I__I__I__I

Se va analiza frecventa fiecarui item prin prisma autodeclaratiilor si a credintelor ce au stat la baza acestor manifestari; in cazul fiecarui item o frecventa mica a respectivei manifestari va indica posibilitatea existentei unor credinte si autodeclaratii irationale; in cazul fiecarei manifestari ce a avut la baza autodeclaratii si credinte irationale se va aplica ABCDE-ul mnemonic

q       Exercitiu

Exercitiu vizeaza constientizarea credintei sale generale in ceea ce priveste relativa influenta a factorilor interni si externi in conducerea propriei sale vieti

In timp ce este un adevar de necontestat faptul ca in cadrul tuturor aspectelor din viata noastra exista reale arii de libertate si reale limitari, exista alte domenii de libertate si control ce sunt determinate de propriile noastre credinte.Anumite restrictii pot fi clasate ca "obiective", altele insa, in special in arii mult mai fluide ale actiunii interpersonale, sunt probabil provocate de propriile perceptii ale indivizilor asupra a ceea ce ei pot sau nu pot sa faca.Diferentele dintre oameni in ceea ce priveste gradul in care ei cred ca-si domina propriile lor destine au fost conceptualizate de psihologi in termeni ai pozitiei controlului.Unii indivizi atribuie cauzele celor mai multor lucruri care li se intampla propriilor lor decizii si actiuni; ei se vad pe ei insisi ca si autori ai majoritatii evenimentelor din viata lor, sau cel putin ai conditiilor generale in care traiesc.Altii, in timp ce poate nu se vad pe ei insisi cu totul ca si pioni ai soartei, cu toate acestea tind sa atribuie cele mai multe dintre lucrurile ce li se intampla sau ce se intampla in jurul lor, sansei, sau fortelor ce sunt dincolo de puterea lor de control.Primii ar putea fi caracterizati ca avand o pozitie interna a controlului, ultimii interpreteaza evenimentele ca fiind determinate de factori externi.

Nutreste clientul o credinta generala in ceea ce priveste relativa influenta a factorilor interni si externi in conducerea propriei sale vieti?

Clientul este 141g63b rugat sa-si prezinte propriul sau punct de vedere in ceea ce priveste relativa influenta a factorilor interni si externi in conducerea propriei sale vieti

Dezbaterea deschisa cu el a propriilor sale sentimente sau a propriului sau comportament si a cauzelor actiunilor sale poate in sine sa dezvaluie unele dintre prezumtiile sale fundamentale; si daca el a formulat puncte de vedere fataliste acest fapt va iesi cu siguranta la iveala in multe dintre lucrurile pe care le spune

Respectiva credinta generala va fi analizata prin prisma autodeclaratiilor si a credintelor ce stau la baza propriilor sale afirmatii; in cazul in care acestea au la baza credinte si autodeclaratii irationale se va aplica ABCDE-ul mnemonic

Clientul este 141g63b rugat sa schiteze limitele propriului sau autocontrol in cadrul diferitelor domenii din viata sa

Este indicat sa se discute cu el pe larg despre punctele de vedere ce ies la suprafata, si motivele pentru care, de exemplu, el vede o sfera a vietii ca fiind sensibila la influenta personala si alta cu totul in afara ei

Ulterior se va analiza in ce masura aceste perceptii sunt fundamentate pe stari de fapt.In cazul in care aceste perceptii au la baza credinte irationale se va aplica ABCDE-ul mnemonic

In vederea evaluarii limitelor propriului sau control poate fi utilizata o scala de evaluare ca cea prezentata mai jos

Aceasta lista a fost construita cu scopul de a scoate in evidenta perceptiile oamenilor in ceea ce priveste abilitatea lor de a hotari ce se va intampla in diferite sectoare ale vietii lor

Scala de evaluare

In totalitate sub In totalitate in afara

controlul meu controlului meu

1 2 3 4 5 6

1.Ora la care ma trezesc de dimineata

2.Tipul de hrana pe care o mananc

3.Tipul de haine pe care le port

4.Alegerea de catre mine a unei slujbei

5.Ceea ce fac in timpul meu liber

6.Tipul de casa in care locuiesc

7.Cu cine interactionez din punct de vedere social

8.Starea mea generala de sanatate

9.Ceea ce gandesc alti oameni despre mine

10.Cantitatea de alcool pe care o consum

11.Dispozitiile mele in general

12.Faptul de a avea sau nu probleme

13.Pe cine votez la alegerile electorale

14.Faptul de a fi in viitor un om de succes sau un ratat

15.Stapanirea mea de sine

16.Faptul de a lua sau nu parte la confruntari

17.Ce voi face anul viitor pe vremea aceasta

18.Cat de multi bani cheltuiesc

19.Faptul de a obtine in viitor ceea ce doresc de la viata

20.Faptul de a ma simti tensionat sau relaxat

In ceea ce priveste clientul, tot ceea ce i se cere sa faca este sa puna un cerculet in jurul numarului ce corespunde gradului de control pe care considera ca il are in raport cu fiecare item din stanga; in cazul fiecarui item un scor de 1 ar putea indica un control absolut, un scor de 6 o totala lipsa a acestuia; alte scoruri ar putea indica grade intermediare in ceea ce priveste autocontrolul.Un scor total ar putea fi obtinut prin insumarea scorurilor tuturor celor 20 de itemi, furnizandu-se, in sensul descris mai sus, un indice general al locului intern-extern; ar putea fi intocmita o harta care sa cuprinda factorii ce intr-adevar influenteaza tipurile de lucruri incluse pe lista

Ulterior se va analiza in ce masura perceptia fiecarui item este fundamentata pe stari de fapt; in cazul fiecarei perceptii ce are la baza credinte irationale se va aplica ABCDE-ul mnemonic

Ar putea exista posibilitatea ca oamenii sa fie ajutati sa defineasca o granita reala care sa imparta domeniile vietilor lor in arii controlate 'intern' si arii controlate 'extern'

sedinta 10

q       Exercitiu

Exercitiul vizeaza identificarea acelor persoane, circumstante, evenimente ce au precipitat, precipita, sau ar putea precipita actele de violenta

Clientul este 141g63b rugat sa alcatuiasca o lista a acelor persoane, circumstante, evenimente ce l-a determinat, il determina sau l-ar putea determina sa aiba manifestari agresive

q       Exercitiu

Exercitiul vizeaza o evaluare a modului in care sentimentele clientului raspund diferitelor lucruri ce li s-a intamplat, li se intampla sau li se pot intampla

Exercitiul are in vedere construirea unui termometru al sentimentelor

Clientul trebuie sa construiasca o ierarhie a ceea ce pentru el sunt stari de fapt din ce in ce mai generatoare de manie (in acest sens poate sa utilizeze lista acelor persoane, circumstante, evenimente ce l-a determinat, il determina sau l-ar putea determina sa aiba manifestari agresive)

In practica un termometru al sentimentelor ideal contine 10-12 itemi; prin urmare, pentru utilizare, vor fi selectati doar 10-12 itemi (se vor selecta itemii semnificativi din lista acelor persoane, circumstante, evenimente ce l-a determinat, il determina sau l-ar putea determina sa aiba manifestari agresive)

Clientului i se reprezinta grafic un termometru al acestei emotii; clientului i se precizeaza faptul ca scala gradata de pe termometru indica cresterile graduale in intensitate ale acestei emotii

_I I 100

_I I 90

_I I 80

_I I 70

_I I 60

_I I 50

_I I 40

_I I 30

_I I 20

_I I 10

_I I 0

Pentru inceput clientul este rugat sa isi imagineze o situatie ce pentru el este cu desavarsire relaxanta: in care se simte linistit si netulburat, eliberat de orice emotii sau ganduri suparatoare; aceasta situatie va fi considerata echivalentul zero-ului de la baza scalei

Totodata clientul este rugat sa adopte extremele acestei scale: itemul ce evoca o puternica stare de manie va fi situat in partea de sus a scalei, itemii ce evoca o slaba stare de manie vor fi situati in partea de jos a scalei; itemii intermediari vor fi situati intre acestia

Ulterior fiecare item este plasat pe termometru scriindu-se scurte detalii despre el adiacent la temperatura relativa pe care clientul considera ca acel item ar putea sa o produca

Un termometru al acestei emotii constituie un punct de pornire pentru o dezbatere foarte detaliata asupra sentimentelor clientului: la ce stadiu acestea devin de nestapanit, de ce anumiti oameni, circumstante sau evenimente sunt mai nelinistitoare decat altele; in cazul fiecarui item al scalei se va analiza daca potentialitatea respectivului item este fundamentata pe credinte irationale; in cazul in care potentialitatea respectivului item este fundamentata pe credinte irationale se va aplica ABCDE-ul menmonic; astfel in cazul fiecarui item a carui potentialitate este sustinuta de credinte sau autodeclatratii irationale se va aplica ABCDE-ul mnemonic

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere obtinerea unui mai mare grad de relaxare fizica si psihica

Exercitiul este cunoscut sub denumirea de desensibilizare sistematica

Se va utiliza o ierarhie a situatiilor ce atrag dupa sine diferite grade de manie; in acest scop se poate utiliza acel termometru al sentimentelor ce a fost construit; constructia ideala a unui astfel de termometru al sentimentelor presupune ca acesta sa contina 10 12 itemi ce starnesc variate grade de manie, grade ce cresc in mod progresiv

Sesiunea de desensibilizare sistematica va incepe cu relaxare; clientul este rugat sa incerce sa se relaxeze atat fizic cat si psihic (timp de 2 minute); ulterior i se cere sa se gandeasca la acel item ce este situat cel mai aproape de baza ierarhiei, ce il face sa resimta cel mai moderat grad de disconfort; clientul trebuie sa isi imagineze acel item cat mai realist posibil incercand in tot acest timp sa ramana calm si relaxat; el este rugat ca in momentul in care are o imagine clara in minte sa semnaleze (ridicand un deget), iar in situatia in care experimenteaza unul dintre sentimentele pe care incearca sa si le stapaneasca sa semnaleze din nou; daca timp de 10 secunde el reuseste sa zugraveasca respectiva scena fara efecte suparatoare, i se cere sa inceteze brusc sa se gandeasca la ea si dupa aceea sa si-o imagineze din nou, de data aceasta pentru un interval de timp de pana la un minut; daca clientul semnaleaza faptul ca simte o stare de disconfort i se cere sa inlature scena din minte si sa se relaxeze; daca aceasta stare de disconfort continua sa persiste i se poate cere sa descrie alte scene, mai putin tulburatoare, scene ce ulterior vor fi incluse in ierarhie, si in schimb sa inceapa sa lucreze cu acestea; daca reuseste sa contempleze scena si sa ramana relaxat este invitat sa treaca la urmatorul item si cu acel item intreaga procedura este repetata; aceasta procedura se va repeta in cazul fiecarui item; aceasta procedura se va repeta pana ce clientul a reusit sa ajunga la itemul situat cel mai sus pe scala termometru

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere obtinerea unui mai mare grad de relaxare fizica si psihica

Clientul este 141g63b rugat sa enumere scene placute, linistitoare

Ulterior clientul va fi rugat sa evoce in minte aceste scene

Scenele evocate variaza de la un client la altul, ele vor depinde de experientele, preferintele, capacitatile lor imaginative

Clientul este 141g63b rugat sa evoce scenele cat mai viu posibil

Intr o sedinta de consiliere clientul va fi rugat sa evoce o singura scena

Fiecare scena se va proiecta pentru cateva minute la un interval de timp (fiecare scena se va proiecta pentru 2 minute, dupa aceea se va anula pentru 10 secunde si ulterior se va reproiecta pentru 2 minute)

sedinta 11

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere constientizarea acelor lucruri pe care socialmente este dezirabil sa le gandeasca, sa le spuna, sa le faca

Clientul este 141g63b rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care este indicat sa le gandeasca atunci cand este in circumstante in care anterior a manifestat tentative infractionale

Clientul este 141g63b rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care este indicat sa le spuna atunci cand este in circumstante in care anterior a manifestat tentative infractionale

Clientul este 141g63b rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care este indicat sa le faca atunci cand este in circumstante in care anterior a manifestat tentative infractionale

Clientul este 141g63b rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care este indicat sa evite sa le gandeasca atunci cand este in circumstante in care anterior a manifestat tentative infractionale

Clientul este 141g63b rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care este indicat sa evite sa le spuna atunci cand este in circumstante in care anterior a manifestat tentative infractionale

Clientul este 141g63b rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care este indicat sa evite sa le faca atunci cand este in circumstante in care anterior a manifestat tentative infractionale

Ulterior se va construi o matrice a schimbarii raportata la acele circumstante in care anterior a manifestat tentative infractionale

Prima coloana se refera la declaratii pe care oamenii si le pot face propriei lor persoane pentru a se ajuta sa-si mentina sentimentele si comportamentul in cadrul limitelor pe care si le-au stabilit din punct de vedere al dezirabilitatii sociale

A doua coloana se refera la lucruri pe care oamenii le pot spune celorlaltor persoane atunci cand ei sunt la 'risc' (cand sunt in confluente de circumstante in care in ocazii precedente au manifestat tentative infractionale)

A treia coloana se refera la actiuni in sine; pentru catalogarea acelor activitati pe care oamenii si le pot da lor insisi sa le faca pentru a elimina dificultatile cu care se confunta sau cu care s-ar putea confrunta si care anterior i-au coplesit

Randul de la baza matricei se refera la autoverbalizari, interlocutiuni, comportamente, ce, in scopul atingerii propriilor norme de autocontrol, sunt interzise

Clientul este 141g63b rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care ar fi fost indicat sa le fi gandit anterior comiterii infractiunii

Clientul este 141g63b rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care ar fi fost indicat sa le fi spus anterior comiterii infractiunii

Clientul este 141g63b rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care ar fi fost indicat sa le fi gandit anterior comiterii infractiunii

Clientul este 141g63b rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care ar fi fost indicat sa fi evitat sa le fi gandit anterior comiterii infractiunii

Clientul este 141g63b rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care ar fi fost indicat sa fi evitat sa le fi spus anterior comiterii infractiunii

Clientul este 141g63b rugat sa alcatuiasca o lista de lucruri pe care ar fi fost indicat sa fi evitat sa le fi facut anterior comiterii infractiunii

Ulterior clientul va fi rugat sa construiasca o matrice a schimbarii raportata la situatia comiterii infractiunii

In mod alternativ se sugereaza ca clientul sa isi puna lui insusi o serie de intrebari asupra propriilor sale pierderi de control:

La ce gen de lucruri ma gandesc atunci cand sunt departe de a avea probleme?'

In mod normal, in aceasta situatie clientul ar trebui sa isi concentreze atentia asupra unor lucruri dezirabile social si care in acelasi timp vin in acord cu propriile sale nevoi

Clientul este 141g63b rugat sa enumere lucrurile la care se gandeste atunci cand este departe de a avea probleme Ulterior este rugat sa bifeze acele lucruri care socialmente sunt indezirabile

In general, in ce masura lucrurile la care se gandeste sunt unele indezirabile social (se va lua in considerare o scala de la 1 la 10)

Caror nevoi personale, intime, corespund aceste lucruri?

Cum altfel ar putea fi satisfacute aceste nevoi, respectiv concentrandu-si atentia asupra altor lucruri socialmente dezirabile

Atunci cand este departe de a avea probleme in ce masura autoverbalizarile, verbalizarile, comportamentele sale respecta un model al dezirabilitatii sociale, in ce masura sunt unele adaptative (se va lua in considerare o scala de la 1 la 10)

Se va aplica aceasta matrice a schimbarii in raport cu unele lucruri la care obisnuieste sa se gandeasca atunci cand este departe de a avea probleme (lucruri indezirabile social)

Care sunt tipurile de conversatii pe care le intretin (si cu cine) ce cateodata genereaza probleme

'Exista lucruri pe care le-as putea gandi, spune, face, pentru a indrepta o conversatie intr-o directie diferita?'

In raport cu fiecare tip de conversatie ce genereaza probleme se va completa o matrice a schimbarii

'Ce alte modalitati de petrecere a timpului am

Clientul este 141g63b rugat sa isi concentreze atentia asupra unor modalitati de petrecere a timpului socialmente dezirabile si care in acelasi timp vin in acord cu propriile sale nevoi, cu propriile sale preferinte

Cum si-ar dori sa isi petreaca timpul?

Exista lucruri ce nu genereaza probleme pe care le pot face pentru a mi ocupa timpul

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere pregatirea in avans a acelor momente in care anterior si a pierdut propriul sau control

Exercitiul este cunoscut sub denumirea de repetitie imagistica

Exercitiul are in vedere imaginarea acelor momente si meditarea asupra lucrurilor pe care ar fi indicat sa le faca atunci cand acestea se ivesc

Exercitiul consta in parcurgerea unei scene imaginate cu scopul de a incerca sa fie mai capabil sa o trateze atunci cand aceasta in cele din urma apare

Clientul este 141g63b rugat sa isi reaminteasca momentul comiterii infractiunii; este rugat sa zugraveasca momentele anterioare comiterii infractiunii si sa se imagineze facandu-le fata cu suces.Clientul trebuie sa se gandeasca asupra lucrurilor pe care le-ar putea gandi, spune, face in scopul de a face fata acestor momente intr-un mod dezirabil social; ulterior el va fi rugat sa actioneze in plan imaginar intr-un asemenea mod incat sa se vada pe sine insusi gandind, spunand, facand lucrurile pe care in acea situatie ar fi fost indicat sa le gandeasca, sa le spuna, sa le faca; este necesar sa se concentreze asupra lucrurilor pe care ar fi fost indicat sa le gandeasca, sa le spuna, sa le faca in conformitate cu acele circumstante, cu reactiile celorlalti; totodata modul sau de a gandi, de a simti, de a se comporta va fi unul asertiv, guvernat de un curs intermediar intre doua extreme: pasivitatea spiritului refractar si neautorizata agresivitate a infractorilor violenti

Pentru client acest fapt ulterior va actiona ca un exemplu al modului in care ar putea fi tratate evenimente similare din viata reala

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere constientizarea consecintelor savarsirii respectivei infractiuni

Exercitiul are in vedere constientizarea consecintelor manifestarilor sale agresive

Clientul este 141g63b rugat sa isi reaminteasca momentele anterioare savarsirii respectivei infractiuni

Clientul este 141g63b rugat sa noteze pe o foaie de hartie scenariul respectivei situatii cat mai fidel cu putinta

Respectiva situatie se va interpreta prin intermediul jocului de rol

Clientul este 141g63b rugat sa interpreteze prin intermediul jocului de rol rolul victimei; in acest scenariu consilierul va interpreta rolul clientului; clientul va incerca sa constientizeze ce a gandit si ce a simtit victima in acele momente; ulterior interpretarii prin intermediul jocului de rol respectiva situatie clientul va fi rugat sa verbalizeze ce a simtit si ce a gandit din perspectiva victimei in acea situatie

Ulterior se vor interpreta prin intermediul jocului de rol momentele anterioare manifestarilor sale agresive

Clientul va enumera situatii in care s-a comportat agresiv; in cazul fiecarei situatii se va scrie un scenariu care sa corespunda cat mai exact posibil cu realitatea; fiecare situatie va fi interpretata prin intermediul jocului de rol; clientul va interpreta rolul persoanei ce a fost subiectul atacurilor agresive iar consilierul va interpreta rolul clientului; dupa fiecare scena jucata clientul va fi rugat sa verbalizeze ce a simtit si ce a gandit in acea situatie

Sedinta 12

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere pregatirea in avans a acelor momente in care anterior si a pierdut propriul sau control

Exercitiul este cunoscut sub denumirea de inoculare a stresului

Clientul isi va concentra atentia asupra termometrului sentimentelor; potentialitatea fiecarui item are drept baza o relatie de natura interpersonala;

Fiecare situatie din cadrul termometrului sentimentelor va fi interpretata prin intermediul jocului de rol; in cazul fiecarei situatii se va scrie un scenariu care sa fie cat mai fidel realitatii celor intamplate; clientul va interpreta rolul sau, consilierul va interpreta rolul persoanei care a fost, este sau ar putea fi subiectul propriilor sale atacuri agresive

Se va incepe cu itemul situat la baza termometrului sentimentelor, avansandu se treptat pana la situatiile situate in partea de sus a scalei

In fiecare situatie clientul va incerca sa isi spuna lui insusi lucruri pe care in acea situatie ar fi fost indicat, este indicat sau ar fi indicat sa si le spuna, va incerca sa spuna celuilalt/celorlalti lucruri pe care in acea situatie ar fi fost indicat, este indicat sau ar fi indicat sa le spuna, va incerca sa manifeste comportamente ce in acea situatie ar fi fost indicat, este indicat sau ar fi indicat sa le manifeste;

Fiecare situatie din cadrul termometrului sentimentelor poate fi tratata prin prisma unei succesiuni de patru stadii; aceste stadii sunt urmatoarele: a.pregatirea pentru provocare; b.impactul si confruntarea; c.a face fata; d.reflectia ulterioara; fiecare din aceste patru stadii va fi insotit de autoverbalizari specifice; in fiecare stadiu el va fi rugat sa ramana relaxat in tot acest timp

Exemple de autoverbalizari ce ar putea fi date in fiecare dintre aceste patru stadii

a.pregatirea pentru provocare

'Aceasta ar putea fi o situatie dificila dar eu stiu cum sa o tratez.'

'Adu-ti aminte, ramai neclintit in fata problemelor si nu o lua personal.'

b. impactul si confruntarea

'Atata timp cat imi pastrez calmul, controlez situatia.'

'Nu trebuie sa iti dovedesti tie insuti.Nu insista asupra acestui lucru mai mult decat trebuie.'

c. a face fata

'Muschii mi se incordeaza.Relaxeaza-te si incetineste lucrurile.'

'Probabil el vrea sa ma enerveze, dar eu am de gand sa tratez cu el in mod constructiv.'

d.a.conflict nerezolvat

'Uita de suparare.Gandind asupra ei nu faci decat sa te tulburi.'

'Nu o lua personal.Probabil nu e o chestiune atat de serioasa.'

b.conflict rezolvat

'M-as fi putut supara mai tare decat merita.'

'Eu realmente am trecut prin chestia asta fara sa ma enervez.'

Clientul este 141g63b rugat ca in cazul fiecarei situatii, pentru fiecare stadiu, sa isi construiasca autoverbalizari ca acestea; astfel, anterior interpretarii prin intermediul jocului de rol a fiecarui item din cadrul termometrului sentimentelor, clientul este rugat ca in cazul fiecarui stadiu al fiecarui item sa noteze pe o foaie de hartie acele autoverbalizari ce sunt specifice acelui stadiu al respectivului item; ulterior construirii pentru fiecare stadiu al fiecarui item a unor autoverbalizari specifice, se va interpreta prin intermediul jocului de rol fiecare item, incercandu-se utilizarea de catre client a respectivelor autoverbalizari; dupa fiecare item parcurs clientul ar trebui sa isi automonitorizeze propriile sale performante - in ce masura a reusit sa utilizeze acele autoreplici ce ar fi fost indicat sa le foloseasca (scala de la 1la 5); in ce masura au reusit sa spuna acele cuvinte ce ar fi fost indicat sa le spuna (scala de la 1 la 5); in ce masura au reusit sa manifeste acele comportamente ce ar fi fost indicat sa le manifeste (scala de la 1 la 5).

Pentru inceput indivizii isi vor concentra atentia asupra acelui item situat la baza ierarhiei; clientii sunt rugati sa-si reaminteasca acel moment; sunt rugati sa scrie pe o foaie de hartie scenariul acelui moment exact asa cum s-a intamplat in realitate; clientul va juca rolul lui iar consilierul va juca rolul persoanei cu care acesta a avut altercatia.

In acest scenariu clientul va incerca sa foloseasca autoinstructiuni de linistire, va incerca sa spuna lucruri pe care in acea situatie ar fi fost indicat sa le spuna, va incerca sa foloseasca comportamente ce in acea situatie ar fi fost indicat sa le manifeste, autodeclaratii, verbalizari, comportamente ce ii vor da posibilitatea sa-si rezolve problemele intr-un mod mai curand verbal decat fizic; totodata ei sunt rugati sa incerce sa ramana relaxati in tot acest timp

Odata ce primul item a fost parcurs intr-un mod dezirabil social se va trece la cel de al doilea item de la baza ierarahiei; ulterior se va parcurge fiecare item al ierarhiei

Ulterior ei vor incerca sa aplice inocularea stresului in situatii similare din viata reala ori de cate ori acestea survin

q       Exercitiu

Exercitiul are in vedere evaluarea propriilor lor progrese

In acest sens pot fi comparate grafice ale dispozitiilor pentru o evidenta a tendintelor

Totodata pot fi comparate profile ale scalei de evaluare a controlului pentru o evidenta a modului in care ei considera ca isi pot controla propriile lor vieti

Totodata pot fi comparate termometre ale sentimentelor pentru o evidenta a tendintelor