ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Nu exista moment al vietii n care omul sa nu fie pus n situatia de a alege; la fiecare pas al vietii sale, omul este pus n fata mai multor modalitati (posibilitati) de actiune si obligat sa se decida pentru una dintre ele. C nd este copil el si alege jucariile si locul de joaca, m ncarurile preferate, prietenii, cartile etc.
Mai t rziu, ca adult, si alege scoala, profesia, partenerul de viata
Alegerea partenerului de viata este una dintre optiunile fundamentale ale omului, de care depinde ntr-o masura cov rsitoare ntreaga sa viata
Din totdeauna tinerii s-au calauzit dupa cele mai diferite criterii, o ierarhizare a acestora fiind greu de stabilit.
Criteriile se schimba, de la individ la individ, n functie de temperament, nivel de cultura, traditii, educatie etc.
Totusi, prejudecatile continua sa joace de multe ori un rol nepermis de mare la acest final de mileniu. Din nefericire, absurdul continua sa dainuie peste secole p na n zilele noastre. n anul 1944 presa din ntreaga lume relata zguduita, tragedia unor tineri indieni: sfid nd traditia locala si prejudecatile, s-au casatorit n secret.
Familiile lor si toti cunoscutii i-au prigonit, i-au prins si i-au executat, iar autoritatile au asistat neputincioase la aceasta tragedie.
La acest sf rsit de mileniu familia, nucleul de baza a unei socetati civilizate, este zguduita din temelii.
n 1990 s-a nregistrat asa numita "explozie a divorturilor". Dar acest fenomen nu s-a nregistrat numai n Rom nia. Presa din Cehia si Slovacia n anii 1990, 1991 privea cu surprindere si ngrijorare spre noul partid nfiintat: "Partidul amorului liber", n Polonia, "Partidul celibatarilor".
n Rusia Biserica rasariteana, s-a zbatut zadarnic: activitatile homosexuale au fost legiferate! n Statele Unite ale Americii, opozitia Bisericii catolice si a protestantilor a reusit sa determine congresul american sa considere " n afara legii" casatoriile homosexuale pe teritoriul american, dar, toate predictiile prevad un viitor sumbru casatoriilor firesti- monogame si heterosexuale. Asa cum s-a aratat ceva mai nainte, nici n Rom nia situatia nu este nici pe departe linistitoare.
n 1994 rata casatoriilor a fost de 6,8 casatorii la 1000 de locuitori (mai mica fata de 1993), n timp ce rata divorturilor a crescut de la 1,37 la mie n 1993, la 1,76 la mie n 1994.
Nici analiza facuta pe un interval mai mare de timp nu este mai ncurajatoare: ntre 1990-1996 s-a constat ca n 1991 se destrama 1 din 5 casatorii, iar spre sf rsitul intervalului 1 din 4.
Ce denota acest fapt? Ca cel mai serios lucru din viata este din ce n ce mai superficial! ntrebarea care se ridica este: cum se pot evita dezamagirile, erorile, esecurile? Iata c teva opinii privind criteriile cu care ar trebui sa se opereze n alegerea partenerului de viata
Unii cred ca rolul preponderent revine criteriilor de ordin etic-uman, n competitie cu cele natural-biologice sau economico-administrative.
Astfel casatoria se elibereaza de meschinaria calculelor si intereselor materiale, dar si de diverse prejudecati sociale, etnice, religioase sau de alt fel. Idealurile si aspiratiile lor comune, sentimentele de afectiune reciproca, respect, dragostea fata de frumosul din natura, societate, arta, din fiinta umana, altruismul si altele asemenea, vor da casniciei atributele necesare pentru a fi viabila si propice de a se dezvolta prin nasterea si cresterea de fii.
Dar, atentie, n ziua de azi nu te poti aventura sa ntemeiezi o familie fara asigurarea unei anume securitati materiale si financiare.
Timpurile sf rsitului sunt cumplit de grele si trebuie sa luam aminte si la aceste aspecte. Absenta unor conditii materiale minime duce la o stare de disconfort pe fondul careia pot aparea ne ntelegeri, apoi conflicte cu consecinte, de multe ori imprevizibile.
Dar la fel de riscant este de a pune n prim planul alegerii starea materiala si financiara. Riscul consta n posibilitatea de a-i descoperi acestuia, pe parcursul convietuirii, anumite defecte care daca sunt trasaturi definitorii de caracter, pot constitui obstacole de netrecut pentru cei doi parteneri casatoriti, indiferent de v rsta. Se poate folosi n acest sens binecunoscuta maxima a lui Socrate adoptata problemei pusa n discutie:"Cunoaste-ti viitorul partenerei de viata ca pe tine nsati" (NOSCE TE IPSUM Cunoaste-te pe tine nsati.) Acest lucru nseamna nsa a cunoste personalitatea, un domeniu pe c t de complex, pe at t de delicat.
O definitie simpla si bine acceptata de specialisti este cea care spune despre personalitate ca reprezinta suma particularitatilor psihoindividuale n baza careia un individ se deosebeste de altul.
Unii autori nu fac deosebire ntre persoana (care etimologic nseamna "masca") si personalitate.
Altii, nsa, considera ca personalitati sunt si au doar cei cu o dotare superioara (intelectual, moral etc.). Disputele pe acest tar m nu s-au stins pentru simplu motiv ca personalitatea este ceva fascinant. Personalitatea este de fapt ceva uimitor format din: temperament, caracter, aptitudini, talente, trebuinte, interese, idealuri etc.
Temperamentul reprezinta tipul de activitate nervoasa superioara (forta, echilibru, stabilitate) dupa care oamenii pot fi grupati astfel:
1. Coleric -puternic
-neechilibrat
-excitabil
2. Sangvinc: -puternic
- echilibrat
- mobil
3. Flegmatic: -puternic
- echilibrat
- inert
4. Melancolic: -slab
Colericul este rezistent la eforturi fizice si intelectuale (dar inegal ca intensitate n participare) si cu o mare capacitate de refacere; este agitat nervos, dar si calm, trec nd repede de la o stare la alta; sentimente puternice si violent manifestate nsa de o slaba calitate n timp (putin durabile). Popular, colericii sunt cei "imprevizibili", "iuti la m nie", "foc de paie".
Sangvinicul este rezistent la efort, dar poate si chiar mentine un echilibru ntre activitate si starea de oboseala, o mare calitate: stie sa astepte, sentimente puternice dar nu trec proba timpului, trece usor de la o persoana la alta din dorinta de nou si diversitate. Populer este cunoscut ca "om de viata", "sufletist", "altruist".
Flegmaticul desi este lent n g ndire si actiune, este profund si de o mare capacitate de efort, dublata de o rezistenta pe masura. Este cel mai profund si stabil n sentimente; desi este inert (mai degraba aceasta este doar impresia pe care o face, fiind vorba mai cur nd de lentoare dec t de inertie) este necunoscut pentru prezenta sa.
Melancolicul are un tonus vital slab, este slab si intelectual, dar si afectiv. Desi are sentimente stabile si profunde nu si le manifesta din lipsa de ncredere n sine; prefera izolarea, singuratatea deoarece nici nu vrea si nici nu poate face fata vietii reale.
Caracterul se exprima prin atitudinea fata de sine, fata de altii, fata de viata si cerintele ei n general. Spre deosebire de temperament care tine mult de ereditate, caracterul poate fi modelat, este de fapt modul tuturor factorilor de educatie. De un lucru trebuie sa se tina neaparat cont: pe fundalul oricarui tip temperamental se poate manifesta un caracter frumos sau ur t. Esential este sa nu facem aprecieri superficiale, pripite, sa nu punem etichete, ci sa ne aplecam cu grija si atentie asupra propriei personalitati, a celor din jurul nostru, sa ne modelam si sa modelam si pe altii cu rabdare, pricepere si tandrete, iar dragostea a dovedit ca face adevarate minuni. Pentru a putea sa te ajuti n primul r nd pe tine si apoi pe altii trebuie sa te cunosti c t mai bine cu putinta. Testele de temperament sunt un bun instrument n acest sens.
Iata un exemplu de astfel de test.
Daca apreciati ca vi se potriveste ceea ce este scris deasupra liniei punctate, ncercuiti semnul +; daca vi se potriveste ce este scris sub linia punctata ncercuiti semnul -; daca nu vi se potriveste nici una din variante, ncercuiti semnul +-.
1. Lasati sa se vada usor tulburarile dumneavoastra interioare, fie prin expresia fetei (roseata, variatii ale mimicii, paloare), fie printr-o schimbare sensibila a vocii. +
Va pastrati constanta fata si o voce calma, nesigura -
2. R deti sau pl ngeti usor si des +
Radeti sau pl ngeti rar -
3. Va impacientati atunci c nd lucrurile nu merg usor cum doriti dumneavoastra +
Dati dovada de multa rabdare. -
4. Puneti la inima cea mai mica dojana sau observatie. +
Sunteti putin afectat de o dojana sau observatie. -
5. Sunteti susceptibil si iritabil c nd cineva va tachineaza sau jigneste. +
Va iritati greu. -
6. Aveti toane pentru nimicuri sau pricini ne nsemnate. +
Aveti ntotdeauna o dispozitie egala -
7. Utilizati cuvinte tari (fara a produce v lva +
Folositi un limbaj obisnuit (fara a produce v lva -
8. Va entuziasmati sau va indignati cu usurinta; va manifestati simpatia sau va impuneti cu d rzenie. +
Ignorati, evitati, nu cunoasteti exploziile de entuziasm sau de indignare, elanurile de simpatie sau opozitiile violente. -
9. Aveti tendinta de a nfrumuseta sau de a ntuneca realitate n povestirile dumneavoastra +
Relatati evenimentele asa cum s-au petrecut. -
10. Manifestati neliniste naintea unui eveniment (va exprimati temerile, va pierdeti pofta de m ncare, dormiti prost). +
Nu manifestati nici o temere demna de luat n seama -
1. Lucrati cu bucurie, spontan, fara a fi nevoie sa fiti mpins de la spate, supravegheat sau pedepsit. +
Lucrati numai daca sunteti constr ns sa o faceti. -
2. Va puneti imediat n actiune c nd ncepeti o noua zi sau o noua lucrare. +
Va puneti n actiune lent, cu greutate, cu efort. -
3. Va achitati imediat de sarcinile impuse, de obligatii. +
Va place sa le am nati. -
4. Duceti la bun sf rsit chiar si sarcinile care nu corespund gusturilor dumneavoastra +
Le evitati sau le nlaturati repede. -
n fata unei dificultati mergeti nainte si dati dovada de spirit de initiativa, decizie, opinie. -
Renuntati sa mai actionati, renuntati rapid. -
6. Va plac dificultatile n probleme ce trebuie rezolvate. +
Preferati solutiile simple si economicoase. -
7. Dati dovada de perseverenta n sarcinile (activitatile) prelungite. +
Preferati sa schimbati activitatile. -
8. Aveti un randament mare n munca desfasurata +
Aveti un randament mic ntr-un timp prelungit. -
9. Acordati ajutor unor persoane c nd vedeti ca acestea au intrat n ncurcatura sau ca sunt obosite. +
Evitati sa dati ajutor. -
10. Va ocupati cu "activitati" orice clipa de timp liber. +
Va place sa visati, sa hoinariti prin lumea ntreaga cu g ndul. -
1. Sunteti greu de mpacat dupa un moment de furie, de dojana, de ofensa +
Sunteti usor de mpacat dupa un moment de furie, de dojana, de ofensa -
2. Ram neti mult timp sub impresia penibila a unui esec. +
Uitati foarte repede acest fapt. -
3. Va organizati munca pentru a nu fi prins pe nepregatite de momentul imediat urmator. +
Va g nditi n ultimul moment la ce a-ti fi putut face mai nainte.
4. Va g nditi ntotdeauna la ce ar putea interveni n activitatea dumneavoastra (succes, esec, ceva nepravazut). +
Sunteti nepasator si nu va intereseaza ce va urma. -
5. Respectati cu strictete legile si regulamentele. +
Dati o interpretare personala a acestora. -
6. Faceti imposibilul pentru a va tine promisiunea. +
Promiteti cu usurinta dar uitati sa va tineti de cuv nt. -
7. Sunteti capabili de a rezista la perturbarile exterioare (zgomote, revolta, explozie de r s, exclamatii) +
Incapabil de a rezista.
8. Sunteti ndragostit, fascinant de tot ceea ce este nou. +
Respingeti noul, neprevazutul. -
9. Sunteti fidel si cinstit n simpatiile dumneavoastra +
Sunteti inconstant. -
10. Aveti dorinte, pofte stabile p na c nd acestea pot fi satisfacute. +
Aveti dorinte, pofte care trec, se schimba, chiar daca nu au fost satisfacute. -
n urma prelucrarii datelor obtinute se va face diagnosticarea care se va rezuma ntr-o formula de tipul:
1. Nervos: emotiv-neactiv-primar
2. Sentimental: emotiv-neactiv-secundar
3. Coleric: emotiv-activ-primar
4. Pasionat: emotiv-activ-secundar
5. Sangvinic: nonemotiv-activ-primar
6. Flegmatic: nonemotiv-activ-secundari
7. Amorf: nonemotiv-neactiv-primar
8. Apatic: nonemotiv-neactiv-secundar
Se remarca prin: vivacitatea sentimentelor, nevoia de emotii, vagabondaj afectiv, puterea de seductie, impulsivitatea, violenta, actiuni n contradictie evidenta cu principiile afisate, sensibilitate dereglata, debilitatea sentimentelor morale, vanitate; vor sa uimeasca si sa atraga atentia asupra lor, simt nevoia de a nfrumuseta realitatea (merg de la minciuna la fictiune poetica); au un gust pronuntat pentru bizar, macabru, pentru tot ce este negativ; lucreaza n salturi si numai n domeniile care le produc placere, folosesc excitatii pentru a se mobiliza; sunt usor de sedus si usor de consolat.
Valoare dominanta: divertismentul.
Se caracterizeaza prin: extrem de vulnerabili, sentimentali, introvertiti, melancolici, meditativi, timizi, vulnerabili, scrupulosi, au un cult pentru natura, resemnati, mizantropi.
Valoare dominanta: intimitatea.
Simt nevoia de actiune, de initiativa, au o dispozitie oratorica, gust pentru politica, pentru noutate. Generosi, cordiali, plini de viata si exuberanta, extrovertiti, bine dispusi, dar nu prea si cunosc masura.
Valoarea dominanta: actiunea.
Sunt dominati de ambitii si succese, concentrati pe un scop unic, apti de a comanda, si cunosc masura si stiu sa si dozeze tot ce joc n functie de mprejurari, stiu si pot sa improvizeze, nu vad n oameni dec t prieteni sau dusmani; sunt duri cu cei din jur, dar si cu ei ajung nd p na la ascentism, austeritate.
Valoarea dominanta: atingerea telului.
Sunt extravaganti, au un remarcabil simt practic, iubesc lumea, politicosi, spirituali, ironici, sceptici, apti de a fi conducatori, abili, pretuiesc experienta, au initiativa si un spirit suplu; greu de tulburat, nu simt conflictul ce i apasa pentru a-i zdrobi, dificultatile ce apar le privesc ca pe un divertisment.
Exista o sub mpartire a sangvinilor n:
a. Sangvinicul viu: febril, sarcastic, ascutit;
b. Sangvinicul calm: cinic, libertin, avizat, prudent, istet
c. Sangvinicul uscat???: sec, critic, pozitiv, abstract;
d. Sangvinicul lent: sceptic, analitic, sur zator, binevoitor.
Valoarea dominanta: succesul social.
Toata activitatea lor se rezuma la dob ndirea strictului necesar fara agitatie, dar cu o perseverenta dusa p na la tenacitate; obiectivi, metodici, respect deosebit pentru cei din jur dar cu conditia ca acestia sa nu vina n conflict cu ei, sunt inflexibili au tabieturi, si respecta principiile, punctuali, obiectivi, demni de ncredere, pedanti, rabdatori, tenaci, cu o dispozitie egala; au un viu simt al umorului, un optimism rece.
Valoarea dominanta: legea.
Se caracterizeaza prin neglijenta, lipsa de energie, toleranta din indiferenta, concilianti, ncapat nati p na la absurd, indiferenti, nclinati spre muzica
Valoarea dominanta: placerea.
Sunt nchisi n sine, sumbri, taciturni, conservatori, robi ai obiceiurilor de la care nu se abat; iubesc linistea interioara si singuratatea, indiferenti la viata sociala, onesti, onorabili, au tendinta spre perversiune.
Valoarea dominanta: linistea.
1. Va g nditi permanent la modul n care ati fi putut rezolva mai bine anumite situatii.
2. Exista permanent o voce interioara care critica tot ceea ce faceti, precum si ceea ce fac si ceilalti.
3. Obisnuiti sa faceti lista programului dumneavoastra zilnic.
4. Considerati ca nt mpinati greutati n tot ceea ce ncercati sa obtineti.
5. Va displac oamenii care par mereu neajutorati si asteapta ajutorul celor din jur si considerati ca ar trebui sa si asume responsabilitatea vietii lor.
6. V-ati sacrifica adesea pentru altii care au stiut sa si exprime nevoile cu mai multa agresivitate.
x x x
1. Sunteti at t de sensibil, ncat cei din jur va numesc "cititori de g nduri".
2. Va este greu sa va limitati timpul si energia oferita celor care au nevoie de dumneavoastra
3. Considerati ca va lansati n prea multe proiecte, rezolv nd nsa foarte putine.
4. Sunteti o persoana flexibila, care rar gaseste raspunsuri potrivite la problemele vietii.
5. Considerati o realizare atunci c nd i ajutati pe cei din jur sa si atinga scopurile.
6. Sunteti o persoana atragatoare pentru cei necunoscuti.
x x x
1. Considerati ca uneori sunteti prea cinic atunci c nd intuitia va ajuta sa cunoasteti obiectivele ascunse ale celor din jur.
2. Sunteti capabil sa afisati optimism chiar si atunci c nd sunteti pesimist.
3. Va este teama sa nu deveniti emotional vulnerabil si sa nu fiti manipulat.
4. Va simtiti obligat sa simulati interes ntr-o conversatie atunci c nd dumneavoastra aveti cu totul alta idee.
5. Renuntati usor la relatiile care devin prea complicate sau care va solicita prea mult timp.
6. Va este greu sa va relaxati atunci c nd aveti probleme nerezolvate.
x x x
1. Aveti tendinta sa am nati sau sa evitati sarcini care necesita concentrarea atentiei asupra unor lucrari de detaliu plictisitoare.
2. Atunci c nd vi se prezinta un plan sau un proiect va intereseaza n primul r nd punctele slabe ale acestuia, pentru a evita o eventuala dezamagire.
3. Va aflati mereu n cautarea sensului si scopului vietii.
4. Sunteti capabil sa traiti cu maxima intensitate experienta.
5. Traiti adesea sentimente at t de numeroase si variate nc t va este greu sa hotar ti prioritatea lor n exprimare.
6. Va simtiti atras de dramatic si neobisnuit.
x x x
1. Simtiti nevoia de perioade lungi de singuratate n dorinta de a medita.
2. Simtiti o sete nestavilita pentru ce este nou. Va plictiseste repetitia.
3. Punctul dumneavoastra de vedere este, de obicei, diferit de al celorlalti si adesea sunteti uimit de lipsa g ndirii rationale a celor din jur.
4. Planificati cu placere un proiect, dar am nati realizarea acestuia.
5. Va simtiti adesea frustrat si preferati sa va retrageti atunci c nd intentiile dumneavoastra sunt ntelese gresit.
6. Interactiunile sociale din viata dumneavoastra sunt adesea initiate de catre altii, chiar si atunci c nd simtiti nevoia de comunicare.
x x x
1. Preferati zilele cu program ncarcat.
2. Preferati petrecerile la dumneavoastra acasa, cu toate ca acestea implica prea multa munca
3. Devotamentul fata de familie, casa, casnicie, comunitate reprezinta valoarea de baza a dumneavoastra
4. Respingeti adesea pe cei care si fac din iresponsabilitate un fel de viata
5. Simtiti nevoia sa cunoasteti parerea celorlalti nainte de a lua o hotar re.
6. Aveti mai multa ncredere n reprezentantul autoritatilor care nfrunta anumite reguli, dec t n tipul flexibil.
x x x
1. Sunteti tentat sa cautati o solutie pentru problemele generale cu care aveti ocazia sa va confruntati.
2. Va stimuleaza experientele noi si variate si nu acceptati ideea unei vieti stabile.
3. Apreciati flexibilitatea si evitati aranjamentele pe termen lung.
4. Sunteti o companie placuta, dar cei din jur dau impresia ca nu vad partea ascunsa a personalitatii dumneavoastra
5. Va considerati o persoana comunicativa care poate ntretine cu oricine o conversatie.
6. Sunteti tipul care poate gasi o utilizare lucrurilor pe care altii le considera nefolositoare.
x x x
n situatii limita, aveti idei clare, hotar te despre ceea ce este bine si rau.
2. Sunteti prevazator cu oamenii care pastreaza agende.
3. Ur ti nehotar rea si dezagreati luarea deciziilor n grup.
4. Actionati natural si cu multa usurinta atunci c nd detineti functii de conducere.
5. Va mpotriviti cu hotar re injustitiei, mai ales nedreptatilor cu care se confrunta cei incapabili de a se apara.
6. De obicei, va exprimati parerea cu aceiasi intensitate pe care o simtiti si chiar va dispune o discutie n care nimeni nu va mpartaseste parerea.
x x x
1. Sunteti considerata o persoana comoda n ciuda parerii dumneavoastra
2. Exista un loc preferat n locuinta dumneavoastra unde va simtiti foarte bine.
3. Disputele va indispun si va determina sa faceti orice spre a le evita.
4. Va simtiti atras de activitatile n aer liber si considerati viata n mijlocul naturii ca pe o experienta
5. Va pastrati parerile pentru dumneavoastra si ascultati parerile celorlalti, chiar si atunci c nd le acceptati.
6. Sunteti de parere ca oamenii si creeaza cele mai multe dificultati, lu nd viata prea n serios si insist nd asupra lucrurilor minore din viata
Predispozitie: m nie.
Critici cu ei nsisi si cu ceilalti. Unii sunt convinsi ca n viata exista o singura cale corecta. "Ar trebui" si "trebuie" sunt cuvintele cel mai des utilizate si au tendinta de a se simti superiori din punct de vedere emotional.
Urasc imperfectiunea de orice fel si astfel viata lor interioara este ntotdeauna controlata si adesea sterila. Sunt persoane active, care se simt nesatisfacute, frustrate, vinovate si chiar suparate pentru orice proiect neterminat. Au fost copii buni, chiar de timpuriu au fost capabili sa si asume responsabilitati si sa fie mereu corecti n ochii celorlalti.
si amintesc durerea de a fi criticati si, n concluzie, au nvatat sa se judece cu severitate. Considera ca cei din jur le mpartasesc dorinta de autoperfectionare si uneori sunt dezamagiti de lipsa de moralitate a celorlalti. n dragoste sunt devotati, vulnerabili, relatiile lor sunt puternice si ntotdeauna trainice.
Calitate majora: simt critic abil, eroi din punct de vedere moral.
Predispozitie: m ndrie.
Cauta sa fie iubiti de cei din jur, ncerc nd sa devina indispensabili acestora, nsa ntotdeauna sunt devotati nevoilor prietenilor.
Au fost educati sa creada ca supravietuirea depinde de acceptarea celor din jur: astfel, relatiile inter-umane reprezinta latura cea mai importanta a vietii lor.
Obiceiul lor de a se schimba pentru a fi pe placul celorlalti i poate face pe acestia sa se simta nselati. n dragoste, nu pot mpartasii sentimentele si prefera intimitatea n care pot ram ne usor distanti. Adesea trateaza pe cei din jur cu manifestari generoase si complimente.
Calitate majora: grija si ajutor pentru cei din jur.
Predispozitie: duplicitate, nselatorie.
Doresc sa fie iubiti pentru realizarile lor, dovedindu-se atrasi de competitii. Sunt obsedati de imaginea lor de nvingatori, adesea las nd impresia ca sunt mai productivi dec t sunt n realitate. Considera viata un joc de noroc n care vor sa detina mereu cartea c stigatoare.
De ndata ce si-au atins scopul, acesta este considerat inexistent si ncepe preocuparea pentru urmatoarea competitie. n copilarie au fost recompensati pentru realizari. Sunt interesati, n primul r nd, de c stigarea pozitiei care le poate garanta dragostea celor din jur.
Par sa fie mereu optimisti, uit nd uneori ca au pierdut o legatura esentiala pentru viata lor interioara
n dragoste se confrunta cu teama de a fi respinsi ceea ce i face timizi; pastreaza distanta fata de cei din jur, ncearca sa se convinga ca nimeni nu este interesat de persoana lor.
Calitate majora: conducatori eficienti, promotori, talentati, capitani, nvingatori.
Predispozitie: invidie.
Acestea sunt persoanele mereu inabordabile. Pentru ei, idealul nu este prezent nicaieri, niciodata, aici si acum. Tragici, cu simt artistic deosebit si foarte sensibili, sunt interesati n primul r nd de aspectele triste ale vietii. Sunt preocupati sa schimbe lumea, impun nd propriul lor model.
Iubesc schimbarea drastica, mai ales sansa unui nou nceput. si amintesc de problemele din copilarie si sufera de un sentiment al ratarii.
Deciziile se bazeaza at t pe o stare de spirit schimbatoare, c t si pe fapte actuale.
Dintr-o conversatie iau aminte mai mult la ton, dec t la continut. Sunt lipsiti de respect fata de propria lor persoana
n dragoste, doresc cu disperare sa fie cunoscuti si ntelesi, dar se tem de responsabilitati. Tind sa mpartaseasca numai o parte din fiinta lor, nsa regreta ca nimeni nu-i cunoaste n intimitate.
Calitate majora: creativi, ncredintati frumusetii si pasiunii.
Predispozitie: lacomie.
si traiesc viata n turnuri de fildes, de unde privesc lumea cu raceala. Mentin distanta emotionala si evita implicatiile inutile.
Se simt epuizati datorita nevoilor celorlalti si a obligatiilor fata de acestia.
Tind sa fie obiectivi, nsa detasarea lor de restul lumii provoaca pierderea contactului cu fortele lor interioare. n copilarie, actiunile lor au fost ntotdeauna impuse.
Apararea lor consta n retragere, urmarind sa si protejeze spatiul propriu c t mai bine posibil. n dragoste sunt napastuiti de sentimentul de vid interior.
n general, sunt retrasi, nu daclara ceea ce g ndesc despre sentimentele lor si nu declara ceea ce simt cu adevarat. Traiesc mereu teama de a deveni vulnerabil.
Calitate majora: factori de decizie, spirituali si intelectuali.
Predispozitie: teama
Sunt supusi, chinuiti de ne ncredere, tematori. Se identifica cu tipul umil, loial, gata oric nd de sacrificiu. Unii se prabusesc de ndata ce sunt marginalizati, altii fac fata situatiilor conflictuale n mod agresiv.
si traiesc viata urm nd un program strict; o fereastra n agenda lor reprezinta un adevarat cosmar. n copilarie se temeau de cei puternici, action nd adesea n numele lor. Ei ncearca sa reduca acest sentiment de insecuritate caut nd un protector puternic. Ne ncrederea n propriile lor impulsuri i determina sa si am ne actiunile. n dragoste doresc cu nfocare securitatea relatiilor. Sunt absolut loiali si atasati, dar au nevoie de o securitate sigura si o asigurare permanenta a valorii ce o reprezinta pentru partener.
Calitate majora: buni jucatori de echipa, buni prieteni.
Predispozitie: veracitate.
Reprezinta tipul "tineretii eterne". Amatori de dragoste, sunt aventurieri, stimul nd si savur nd o interpretare gastronomica a vietii. Obisnuiesc sa nceapa actiuni pe care nu le rezolva
Daca nu sunt atenti, exista riscul de a se transforma n v natori de lucruri minore. Evadarea n lumea imaginatiei i-a ajutat sa scape de sentimentul de teama, mostenit n copilarie.
Tind sa fie sinceri si optimisti, sprijinindu-se pe convingerea ca viata nu cunoaste limite. Se afla n siguranta at ta timp c t pot spera ntr-un viitor succes.
n dragoste, se simt bine doar atunci c nd sunt iubiti dar nu vor recunoaste niciodata adevarul. ncearca sa aiba numai pareri bune despre cei din jur, risc nd sa para naivi.
Calitate majora: buni teoreticieni de tip renascentist.
Predispozitie: setea de putere.
Prezenta lor este ntotdeauna sesizata. Sunt mereu controlati, adesea si afiseaza m nia si forta, nsa au mult respect pentru adversarii care accepta lupta.
Forma dominanta a contactului inter-uman este reprezentat de sex si confruntare.
Viata lor este plina de excese: prea mult, prea t rziu, prea tare etc. Sunt deosebit de protectori si tin la prieteni la fel de mult ca si la propria persoana. Indiferent de domeniul de activitate, sunt ntotdeauna primii.
Au avut o copilarie plina de confruntari, n care numai cei puternici se bucura de respect. Au nvatat sa se apere, verific ndu-si puterea prin presiuni asupra punctelor slabe ale celorlalti si urmarind reactiile.
n dragoste, sunt niste excelenti protectori ai celor dragi, loiali si extraordinar de tandri.
Acasa pot fi bl nzi, iubitori, rabdatori cu copiii, batr nii si animalele, dar niciodata nu-si permit sa si expuna vulnerabilitatea.
Calitate majora: excelenti conducatori.
Predispozitie: comoditate.
Sunt ambivalenti. Ei receptioneaza toate parerile celorlalti si sunt gata sa si schimbe propriile dorinte cu ale celor din jur. Sunt tentati de narcotice sub orice forma. Adesea, nivelul energiei lor este scazut si refuza sa se enerveze sau sa se supere pe lucruri ce considera ca nu merita
n dragoste, par bl nzi si buni, inspir nd celor din jur nevoia de protectie, nsa adesea si stap nesc sentimentele.
Calitate majora: sunt excelenti sfatuitori si mediatori.
|
