Alte chestionare de personalitate

Alte chestionare de personalitate

Chestionarul de personalitate Guilford - Zimmerman - GZTS

(Guiford - Zimmerman Temperament Survey)

Prima variant* a testului GZTS a ap*rut în 1949 *i include 10 tr*s*turi majore ale personalit**ii, dintre care 9 sunt identice cu cele incluse în chestionarele anterioare (de*i pentru unele a fost schimbat* denumirea cu scop de simplificare *i cre*tere a clarit**ii) iar una este o combina*ie a dou* dintre tr*s*turile înalt corelate din chestionarele anterioare. Ultima revizie a GZTS a fost f*cut* în 1976.  

Testul este rezultatul final al unei munci începute în anii 30, Guilford fiind unul dintre primii psihologi care a aplicat analiza factorial* în construirea chestionarelor de personalitate.

Ini*ial, Guilford a pornit de la metodele interviului clinic anamnestic, construind înainte de 1950 o serie de chestionare, fie singur: SEM *i STDCR, fie împreun* cu Martin: G - M Personel Inventory *i Inventory of factors GAMIN. Aceste chestionare au fost rezultatul unei munci de cercetare *i calcul al intercorela*iilor itemilor mai multor tipuri de chestionare. În urma acestor studii au fost identifica*i 13 factori: 1. Introversia social* - S, 2. Introversia cognitiv* - T, 3. Depresia - D, 4. Tendin*a cicloid*, 5. Rhathymia - R, 6. Activism general - G, 7. Ascenden** vs submisivitate - A, 8. masculinitate vs feminitate - M, 9. Inferioritate - I, 10. Nervozitate - N, 11. Obiectivitate - O, 12. Cooperare - Co, 13. Agreabilitate - Ag.

Inventarul STDCR acoper* primii 5 factori descoperi*i prin analiza factorial* aplicat* unor chestionare de introversie - extraversie. GAMIN include pe ceilal*i 5 factori iar ultimii 3 fac obiectul lui G - M Personel Inventory. 

Testul este aplicabil începând de la vârste de 16 ani *i poate fi utilizat în special în activit**i de evaluare, selec*ie *i orientare profesional*. 

Testul prezint* o bun* validitate de con*inut, scalele au consisten** bun*, precum *i o bun* fidelitate test - retest (reaplicat dup* 1 an), ceea ce îl face apt a fi utilizat în evaluarea subiec*ilor individuali (ceea ce nu este valabil de exemplu pentru 16 PF). 

Ceea ce s-a repro*at testului este legat de lipsa de validare empiric* *i de lipsa controlului legat de atitudinea subiectului fa** de prob*. De asemenea, s-a repro*at lipsa de claritate a factorilor, ceea ce ridic* unele probleme legate de validitate. Fiind unul dintre primele teste construite prin analiza factorial*, nu este considerat relevant pentru aceast* abordare în investigarea personalit**ii. 

Cu referire la controlul atitudinii subiectului respondent, autorii recomand* corectarea fiec*rui factor în dou* p*r*i: temii pari *i cei impari. Aceasta nu pentru aevalua fidelitatea, ci pentru a observa dac* subiectul se comport* egal fa** de tr*s*tura respectiv*. Dac* cele dou* jum*t**i sunt în acord (considerând eroarea standard) interpretarea poate decurge normal, dac* diferen*a dep**e*te valoarea a 2 erori standard, rezultatul poate fi pus la îndoial*. Dac* pe acela*i profil individual apar mai multe astfel de diferen*e, validitatea profilului este pus* la îndoial*. Erorile standard pentru cele 10 scale sunt: G - 2.5, R - 2.2, A - 2.5, S - 2.4, E - 2.4, O - 2.6, F - 2.5, T - 2.2, P - 2.2, M - 2.3. O explica*ie pentru o astfel de trucare este gradul de tensiune psihic* *i conflicte intrapsihice. Num*rul sporit de diferen*e peste dublul erorii standard admise devine un indice ce semnaleaz* gravitatea tulbur*rilor psihice. 

În interpretare se pune accent *i pe intercorelarea datelor, o not* ridicat* la un factor putând modifica prognosticul dac* este asociat* cu o not* sc*zut* la un alt factor. De exemplu, un scor înalt la dominan** aspciat cu unul sc*zut la agreabilitate condce spre imaginea unui stil dur, autoritar. Un scor înalt la stabilitate emo*ional* asociat unui scor sc*zut la activitate conduce spre ipoteza unui comportament comod, lene*. 

 

Chestionarul de m*surare a tendin*elor accentuate Schmiescheck

A fost construit de Schmiescheck pornind de la tipologia personalit**ilor accentuate construit* de Karl Leonhardt *i prezentat* în lucrarea "Personalit**i accentuate în via** *i literatur*". Prteocuparea ainiu*ial* a constuctorului chestionarului a fost aceea de a analiza validitatea constructelor propuse de Leonhardt, a tipologiei acestuia. Eviden*ierea unei bune validit**i a acestei tipologii l-a condus c*tree ideea construirii chestionarului, care m*soar* tendin*ele spre accentuare ale subiec*ilor. 

Chestionarul î*i propune investigarea aspectelor care conduc spre diagnoza unor structuri de personalitate accentuate, fiind un instrument subsumat de regul* practicii clinice. A fost construit în 1970 *i tradus *i adaptat în limba român* în a975 de c*tre Nestor. 

Testul are un num*r de 88 itemi cu r*spuns dihotomic, pentru majoritatea punctându-se r*spunsul negativ. Itemii sunt structura*i în 10 scale corespunz*toare celor 10 tipuri de personalit**i (tr*s*turi) accentuate, fiecare scal* având în componen** un num*r de 12, 8 sau 4 itemi. În func*ie de num*rul de itemi din componen*a scalei, scorul brut pentru fiecare scal* suport* o corec*ie pentru a ob*ine scorul final prin înmul*irea cu 2 (pentru scalele cu 12 itemi), 3 (8 itemi) *i 6 (4 itemi). Ace*ti coeficien*i realizeaz* practic ponderarea r*spunsurilor. 

Nu exist* propriuzis o normare a testului îns* prin ponderare nota maxim* ob*inut* este aceea*i - 24, indiferent de num*rul de itemi ai scalei. Aceast* not* are semnifica*ie de accentuare semnificativ* a acelei tendin*e (tr*s*turi) de personalitate. Indica*iile de interpretare date de autor sunt urm*toarele:

24 - accentuare semnificativ*

18 - 23 - tendin** puternic* de accentuare

12 - 17 tendin** spre accentuare

Scorul de 12 la o scal* este scorul minim de la care putem lua în calcul ipoteza unei tendin*e spre accentuare.