Argumentarea

2.1 Formulare argumentelor

2.1.1 Teza sau concluzia

Atunci cānd formulam un argument, sau cānd citim unul, atunci cānd ne certam cu un coleg argumentānd un punct de vedere, cel mai important este sa ne īntrebam: care este de fapt concluzia? Ce vreau sa demonstrez prin aceasta argumentatie? (sau ce vrea interlocutorul meu sa demonstreze? Sau ce vrea autorul sa demonstreze īn textul pe care tocmai īl cititi?).

Exemplu: "Pentru ca vechile adevaruri sa-si mentina puterea asupra spiritului omenesc, ele trebuie reformulate īn limbajul si conceptele generatiilor succesive. Cele mai adecvate exprimari - la un moment dat - se uzeaza cu timpul īn asemenea masura īncāt īnceteaza sa mai poarte vreun sens definit. Ideile de baza pot fi la fel de valabile ca īntotdeauna, dar cuvintele, chiar atunci cānd se refera la probleme īnca actuale, nu mai transmit aceeasi convingere, argumentele nu se mai misca īntr-un context familiar, si ne ofera rareoriraspunsuri directe la īntrebarile pe care le punem. Poate ca acest lucru era inveitabil, caci nici o definire a v 636h75g reunui idel ce ar pune stapānire pe mintile oamenilor nu poate fi completa; ea trebuie adaptata unui anumit climat de opinie, trebuie sa presupuna multe lucrur acceptate de toti contemporanii si sa ilustreze principiile generale facānd apel la problemele care le suscita interesul" (F.A. Hayek, Constitutia libertatii, Institutul European, 1998, p 25).

Ce argumenteaza autorul īn pasajul de mai sus? Care este concluzia de adevarul careia vrea sa ne convinga?

Ce argumentam ? De obicei argumentam o « teza », o afirmatie cu valoare de adevar pe care o putem sustine, credem ca o stim si putem aduce temeiuri īn favoarea ei.

Exemplu 1. "Alcibiade", 106c-113c

Tot acest destul de lung pasaj este un argument. Ce vrea Socrate sa-l convinga pe Alcibiade? Īn ce mod? Puteti transcrie prescurtat acest dialog īntr-un argument pe tipul celor de mai sus?

2.1.2 Teza sau concluzia unei argumentatii

Atunci cānd sustinem īntr-o discutie un anumit punct de vedere este totdeauna util sa formulam o teza sau o concluzie. Este important ca aceasta sa fie exprimata cāt mai precis, pentru a nu lasa locul unor interpretari diferite (de cāte ori, īntr-o discutie, nu descoperim dupa o gramada de timp ca ne certam pentru ca n-am īnteles, de fapt, ce voia sa spuna preopinentul?). La fel, atunci cānd scriem un eseu, o lucrare, un discurs, cānd exprimam o opinie īnsotita de argumente este adesea util sa īncepem prin a formula o teza pe care s-o sustinem apoi cu argumente.

Exercitiu: Cum se scrie un eseu

Redactati un eseu de o pagina īn care īncercati sa raspundeti la īntrebarea: "Care au fost motivele pentru care a fost condamnat Socrate la moarte?"

Etape de redactare:

Cititi cu atentie si cu creionul īn māna Apararea lui Socrate (Platon, Opere, vol I, Editura Humanitas)

Prezentati schematic capetele de acuzare prezente īn text. Ce īnseamna fiecare dintre ele? Cine le formuleaza? Cine sta īn spatele formularii acestor acuzatii?

Documentarea: aveti nevoie de documentare suplimentara privind

a.       Functionarea justitiei īn Atena secolului V ī Chr

b.      Democratia ateniana

c.       Persoanele implicate īn dialog

d.      Religia īn Grecia antica (ce īnseamna "Socrate nu crede īn zeii cetatii si introduce zeitati noi"; dar "Socrate cerceteaza peste masura cele din cer si cele de pe pamānt"?)

Īncercati sa formulati un raspuns la īntrebare, nu mai lung de un paragraf. Acesta va fi teza dumneavoastra. Cu aceasta īncepeti. Restul eseului va contine premisele necesare demonstrarii acestei teze.

Reguli de redactare:

Eseul este o lucrare personala. Īn general plagiatul se pedepseste. Prin plagiat se īntelege orice preluare a formularilor sau ideilor altora fara citarea sursei

Eseul va avea bibliografie (citita) si note de subsol (īn care recunoasteti paternitatea ideilor preluate de la altii si le distingeti de propriile dvs. idei)

Evitati tot ce nu tine de stabilirea argumentului. Nu divagati, nu compuneti introduceri, nu va ocupati de lucruri "interesante" care nu sunt la subiect. Īncercati sa va exprimati cāt mai clar si cāt mai concis.

Exemplu: a) cum nu se scrie un eseu cu exemple de eseuri proaste ale studentilor

b) exemplu de constructie organizata a unui eseu (Exemplu: Hayek, Introducere, Conditiile Libertatii, Editura Institutul European, 1998).

Exercitiu: Scrieti un text de o pagina īn care sa argumentati urmatoarea teza:

a)      Fiecare student ar trebui sa plateasca o taxa suplimentara pentru biblioteca

b)      Īntr-o democratie incipienta cum e cea romāneasca, fiecare cetatean ar trebui sa fie obligat sa se prezinte la vot sau sa plateasca o amenda

Atentie: Nu conteaza daca sunteti de acord cu concluzia! Ce conteaza este sa īncercati sa construiti cel mai bun argument īn favoarea unei astfel de concluzii. (Dupa ce ati terminat, puteti construi si un argument īn favoarea concluziei contrare)

Cum construim "cel mai bun argument" īn favoarea unei teze? Pentru īnceput sa dam cāteva reguli empirice:

1. alcatuiti o lista cu motive pro si contra
2. evaluati motivele pro si contra si vedeti care lista este mai "tare" (mai completa)
3. expuneti cāt puteti mai clar argumentele pro si īncercati sa raspundeti argumentelor contra
4. fiti cāt mai precisi, cāt mai expliciti

Exemplul 1: Fiecare student ar trebui sa plateasca o taxa suplimentara pentru biblioteca

Īncepem prin a observa ca aceasta teza (concluzie) nu este suficient de bine (de clar) formulata. De ce? La ce ar folosi aceasta taxa suplimentara? Sa zicem ca e nevoie de o taxa suplimentara pentru a cumpara carti. Puneti-va īn situatia adiministratorului bibliotecii universitare care vrea sa strānga bani pentru carti: cum ar sustine acesta necesitatea unei taxe suplimentare?

a.       adunānd de la fiecare student o suma anuala am putea cumpara un numar de ....carti, am putea face abonamente la reviste

b.      acestea ar fi puse la dispozitia studentilor la biblioteca

Care ar putea fi acum punctul de vedere al studentului. Exista vreun motiv pentru care el ar fi dispus sa plateasca aceasta taxa suplimentara? Sa zicem ca īn acest fel ar fi scutit sa-si cumpere singur niste carti mult prea scumpe pentru a si le putea permite. Ar avea acces la de 10 sau de 100 de ori mai multe carti decāt poate cumpara, sau la reviste de specialitate. Acestea ar fi "alese" de specialisti, deci am sti ca sunt bune. Mai sunt si alte puncte īn favoarea acestei masuri?

Īn continuare trebuie sa analizam argumentele contra: un student ar putea spune, de exemplu, ca nu este suficient de convins ca din banii sai se vor cumpara cartile utile pentru anumite cursuri, sau nu se vor cumpara destule carti pentru ca mai multi studenti sa poata īnvata īn paralel. Sau poate ca la biblioteca nu sunt destule locuri, sau nu sunt conditii destul de bune de studiu. Sau poate ca unii studenti au bani de carti si nu vor sa cumpere carti si pentru altii.

Cum am putea raspunde, pe rānd, acestor puncte? Exista argumente care sa le dovedeasca studentilor care cred acest lucru ca se īnseala? Dupa ce lamurim toate aceste puncte avem de scris argumentul. Īn primul rānd trebuie sa precizam concluzia.

Īn loc sa pretindem studentilor sa-si cumpere cursurile sau cartile necesare, mai bine instituim o taxa pentru biblioteca.

Explicatia termenilor: Concret, este vorba despre o suma de 100.000 de lei pe luna (10 luni pe an) care sa fie folosita pentru achizitionarea de carti si cursuri de specialitate dintre cele aflate pe listele bibliografice de la cele mai importante materii (sau pe listele de licenta). Aceste carti vor fi achizitionate īn minimum 2 exemplare.

Cu toate aceste explicatii am precizat putin concluzia. Īn felul acesta ne este ceva mai clar ce anume avem de argumentat. Sa listam acum premisele care pot sustine aceasta concluzie. Ele ar putea fi ceva de genul:

Exista o serie de carti mai greu de gasit si pe care studentii nu stiu cum sa si le procure.

Majoritatea cartilor sunt tot mai scumpe si studentii care vor sa se pregateasca nu-si pot permite sa si le cumpere pe toate.

O taxa suplimentara ar permite bibliotecii sa fie īntr-adevar bine dotata si sa achizitioneze carti īn mai multe exemplare, carti mai scumpe sau carti straine.

(Mai adaugati si alte premise)

Acum trebuie sa ne gāndim cum putem raspunde argumentelor contra care se pot formula īn acest subiect. Avem de raspuns de exemplu argumentului care ar putea spune ca nu stim cum se vor folosi banii astfel strānsi.

Fiecare student are posibilitatea sa vada cu ochii lui ce carti se achizitioneaza la biblioteca. Eventual, listele de achizitie pot fi facute publice.

Cum raspundem unui argument contra care sustine ca studentii platesc deja o taxa de studii? Aici avem mai multe variante. Putem īncerca de exemplu sa spunem ca taxa suplimentara este mai mica decāt banii pe care studentii i-ar plati oricum pentru a-si trage cursuri sau carti la xerox (sau mai rau,pentru a trage la xerox notitele colegilor). Sau putem invoca exemplul altor mari biblioteci universitare din tara sau din lume, unde abonamentele se platesc (uneori destul de scump).

Exemplul 2: īn cazul acestui exemplu, cel mai important este sa precizam teza si sa definim termenii. Totdeauna cānd argumentam teze care contin concepte complicate exista pericolul de a dezbate īn contradictoriu complet nefructuos pentru ca folosim termenii īn feluri foarte diferite. Cu atāt mai mult īn cazul unor concepte des uzitate: "libertate", "democratie", "frumos". Īn exemplul de mai sus e mai bine sa evitam cu totul conceptul sau sa-l definim cāt mai simplu posibil. De asemenea, restul tezei este extrem de discutabil formulat (e mult mai usor sa gasim argumente contra acestei teze - de exemplu ca o astfel de masura īncalca libertatea persoanei - decāt argumente "pro"). Īncercati totusi sa formulati cel mai bun argument de care sunteti īn stare.

2.2 Ce argumentam?

Ce poate sa fie subiect de dezbatere - sau de "teza"?

Aproape orice; iata numai cāteva exemple:

Exemplul 1

« Sistemul solar are 9 planete » - un lucru īnvatat la scoala - ce se poate argumenta īn legatura cu el ? Ei bine, si faptul ca Pamāntul este centrul universului se īnvata la scoala īntr-o vreme. Recent, s-a descoperit o « noua planeta » sau, mai precis, un nou corp ceresc de dimensiunile lui Pluton la granitele sistemului solar. Atāt de asemanator cu Pluton īncāt astronomii argumetneaza acum ca s-ar putea ca Pluton sa nu fie o planeta, ci doar un planetoid, si ca sistemul solar sa aiba ..8 planete.

Exemplul 2:

« Marele zid chinezesc se vede din spatiu »

UN alt lucru īnvatat la scoala si dovedit fals, cel putin īn ce priveste posibilitatea de a-l vedea cu ochiul liber din spatiu.

Exemplul 3:

Fenomenele UFO sunt semnul existentei printre noi a unei civilizatii extraterestre care ne supravegheaza - aici toata lumea are o opinie si adesea ajungem sa ne certam pe aceasta tema. Cum putem argumenta ? Cum s-ar putea transa dezbaterea ?

2.4 Sunt un "gānditor critic"?

Caracteristicile gānditorului critic?

Tipurile de persoane (Isaac Wats, Logick, 1772) :

Credulul - tendinta lui naturala este sa ia de bun ce aude - de la ceilalti, din sursele obisnuite de informare. Este cel care raspāndeste mai departe vestile bune sau proaste care circula printre oameni, prin ziare (astazi) sau la televizor.

Iubitorul de controverse - nu e niciodata multumit daca nu discuta cu ceilalti īn contradictoriu ; īi place sa contrazica si sa fie contrazis si admira disputele ca pe un spectacol (controversele si rolul lor educativ īn Evul Mediu)

Dogmaticul - nu accepta contrazicerile, este mereu sigur de ce afirma, se exprima adesea īn sentinte

Scepticul - este convins de limitele ratiunii umane si nu are o parere prea buna despre natura umana īn general ; e mai degraba pesimist īn privinta posibilitatilor de cunoastere sau de a ajunge la un acord (scepticismul īn secolul al XVII-lea)