Aspecte psiho-dianamice ale personalitatii criminalului

Aspecte psiho-dianamice ale personalitatii criminalului -

Aspecte psiho-dianamice ale personalitatii criminalului

Cercetarea de fata îsi propune sa evidentieze anumite particularitati ale personalitatii criminalului care îl deoseb 242v216c esc de ceilalti indivizi, din punct de vedere psiho-pulsional. Termenul de "pulsional" este folosit aici cu referire directa la teoria pulsiunilor elaborata de psihiatrul maghiar Leopold Szondi (1896-1986), teorie care postuleaza existenta în fiecare individ a patru pulsiuni fundamentale care îi dirijeaza existenta. Aceste patru pulsiuni formeaza un sistem de trebuinte ce stau la baza comportamentului subiectului, inclusiv în alegerile sale destinologice esentiale: în iubire, prietenie, profesie, boala si chiar moarte.

Pentru o mai buna întelegere a specificului pulsional al criminalului, vom prezenta mai jos cele patru pulsiuni (sau trebuinte) din sistemul szondian:

Pulsiunea sexuala = acea pulsiune care declanseaza comportamentele de reproducere si implica energia libidinala investita în aceste comportamente. Pulsiunea sexuala se sub-împarte în doua sub-trebuinte, si anume h¸ care este energia erotica propriu-zisa sau latura feminina a sexualitatii, si trebuinta s, adica energia activa, sau dimensiunea masculina a sexualitatii.

Pulsiunea paroxismala = responsabila de reactiile afective în conditii de pericol (fuga sau lupta). Ea se împarte în doua sub-trebuinte, si anume trebuinta epileptiforma (e), care declanseaza reactiile afective violente, si trebuinta isteriforma (hy), care este implicata în comportamentele de camuflare sau ascundere.

Pulsiunea de contact = energia investita în relatia cu lumea. Ea se împarte în trebuinta depresiva (d), care mobilizeaza comportamentele de cautare în mediu a obiectelor necesare supravietuirii sau reproducerii si trebuinta maniacala (m), care implica atasarea de sau abandonul acestor obiecte.

Pulsiunea Eului = este o forma de energie specific umana care organizeaza si regleaza modul de manifestare a celorlalte trebuinte, astfel încât sa se asigure un echilibru între satisfacerea lor si supravietuirea organismului. Ea este compusa din trebuinta p (sau paranoida), prin care subiectul ia constiinta de tensiunea pulsiunilor sale si trebuinta k, adica o energie prin care individul ia atitudine fata de aceste trebuinte (de exemplu, le lasa sa se manifeste în conduita sau le blocheaza).

Szondi explica deviantele comportamentale, inclusiv boala mentala, prin anomalii aparute în cadrul acestor pulsiuni. Aceste anomalii ar avea cauze genetice (fiind mostenite de la ascendenti) si se manifesta prin cresterea intensitatii anumitor trebuinte în dauna altora. De exemplu, trebuinta sadica (s) poate fi prezenta la unii indivizi într-o cantitate mai mare decât la altii, ceea ce, coroborat cu o slabire a trebuintei de control (k), poate duce la acte violente, anti-sociale.

In acest context, am presupus ca personalitatea individului anti-social ar avea niste caracteristici pulsionale distincte fata de individul "mediu", în sensul unor tendinte agresive mai accentuate, al unei reactivitati paroxismale mai intense, al unei mai slabe capacitati de control si al unor mai slabe capacitati de a întretine relatii obiectuale stabile si satisfacatoare.

Studiul a fost realizat prin profilelor obtinute de la subiectii detinuti(N=87) de sex masculin, vârsta adulta, condamnati pentru delicte grave (tâlharie, omor, viol) si un lot martor format din 58 de subiecti adulti de sex masculin, fara antecedente penale.

Pentru a evalua caracteristicile lor pulsionale, toti subiectii au fost testati o singura data cu tehnica Szondi (sau testul pulsiunilor), elaborata de autorul cu acelasi nume. Este vorba de o metoda proiectiva care masoara intensitatea si tipul reactiilor afective (de atractie/respingere) ale subiectilor în fata unor fotografii cu caracter evocator al celor patru pulsiuni (sau opt trebuinte) descrise mai sus. Astfel, exista fotografii care evoca trebuinta de erotism, de agresivitate, de atasament etc.

În baza alegerilor subiectilor, am alcatuit un profil pulsional individual(profilul de fatada), conform regulilor de codificare a alegerilor testului. Rezultatele obtinute au fost prelucrate atât prin analiza statistica descriptiva(frecvente absolute si relative, distributii, etc.), cât si prin cea inferentiala testarea semnificatiei diferentei dintre cuantumurile procentuale (distributia Z). De exemplu, în figura nr. 1 poate fi observata repartitia empirica a tensiunii (încarcaturii) factorului s la subiectii detinuti, iar în figura nr.2 distributia pentru subiectii fara antecedente penale.

Putem observa din histogramele de mai sus faptul ca distributiile se apropie, prin forma lor, de "normalitatea" curbei teoretice a lui Gauss, fiind usor asimetrice. Acest fapt ne-a permis realizarea unor prelucrari de tip parametric ale datelor.

În privinta prelucrarilor statistice de tip inferential, calculele au demonstrat existenta unor diferente semnificative între cele doua esantioane la urmatorii factori: s, e, k, p, d si m (vezi tabelul nr.1)

În baza acestor diferente, putem enunta urmatoarele interpretari psihologice:
a) surprinzator, în ceea ce priveste trebuinta de agresivitate, nu se constata diferente semnificative de orientare hetero-agresiva între cele doua loturi. În schimb, la subiectii normali predomina o reactie ambivalenta fata de aceasta trebuinta, care denota un conflict între tendinta de a lua o priza activa asupra obiectelor si tendinta de a fi mai pasivi si de a-si socializa agresivitatea. Este o reactie care poate indica si un control compulsiv al sadismului, care duce adesea, conform teoriei szondiene, la simptome nevrotice de constrângere si la dileme privind identificarea psiho-sexuala.

b) în ceea ce priveste pulsiunea e (epileptiforma), se constata la detinuti o acumulare superioara de ostilitate, furie si dorinte revendicative si un mai slab control al agresivitatii. Acest lucru indica si lipsa unei instante interioare etice (a Supra-eului). De asemenea, mai indica si tendinta lor în general recunoscuta de a refuza sa-si asume responsabilitatea pentru faptele comise sau tendinta de a da vina pe celalalt pentru ceea ce li s-a întâmplat. Subiectii din lotul de control prezinta într-o proportie superioara o reactie care denota prezenta acestei cenzuri etice, deci un control activ al comportamentului agresiv prin formatiuni reactionale împotriva ostilitatii. Este o reactie socializata (sau umanizata, cum spune Szondi), care sugereaza uneori si prezenta sentimentelor de culpabilitate ca manifestare nevrotica a Supra-eului.
Totusi, trebuie spus ca subiectii fara antecedente prezinta mai des decât detinutii o reactie care indica descarcarea ostilitatii(figura nr.3). În lumina celorlalte date ale testului, aceasta reactie sugereaza mai curând o evacuare fortata a agresivitatii prin refulare, decât o manifestare directa si brutala a afectelor "dure".

Diferenta dintre mediile esantioanelor este de 0.63 , iar intervalul de încredere(95%) este cuprins între 0.15 si 1, 11

c) În factorul (sau trebuinta) k, cea responsabila de gestionarea de catre Eu a instinctelor, detinutii dau mai frecvent decât "normalii" o reactie care indica un deficit al capacitatii de organizare pulsionala sau lipsa unei pozitii active a Eului în a regla celelalte pulsiuni. Aceasta înseamna ca ele se pot manifesta într-o forma mai nemodulata sau nesocializata în conduita.

Diferenta dintre mediile esantioanelor este de 0.54, iar intervalul de încredere(95%) este cuprins între 1.06 si 2.58

Astfel de indivizi sunt descrisi de catre S. Deri ca fiind mai infantili si neretinuti în comportament. Subiectii din lotul de control au într-o proportie semnificativ mai mare o reactie care sugereaza un control al manifestarilor pulsionale prin refulare, adica o adaptare mai buna la constrângerile realitatii(figura nr.4).

d) În factorul p, se constata o frecventa superioara la normali a unei reactii care indica o priza mai buna de constiinta a propriilor trebuinte sau stari psihologice, o tendinta de a le reprezenta si elabora mental, adica, implicit, si de a le verbaliza. Acest mecanism reprezinta de fapt o alta forma de control mental, întrucât capacitatea de a-ti constientiza si a-ti asuma starile psihologice si trebuintele poate duce la forme mai elaborate, mai planificate sau prospective de conduita, si deci mai adaptative social.

e) În factorul d, cel raspunzator de relatia cu obiectele lumii, se constata la detinuti o frecventa superioara a unei reactii indicând o dorinta de a cauta si a schimba noi si noi obiecte, persoane sau centre de interes pe care sa le investeasca afectiv, dar fara a se fixa prea mult la ele. Asadar, o instabilitate relationala si o orientare foarte concreta a intereselor. Este o reactie care, în corelatie cu celelalte, sugereaza o functionare psihologica mai simpla, dominata de imperativul momentului si cu slabe capacitati prospective. Subiectii fara antecedente penale dau în schimb mai des o reactie de indecizie în acest factor, adica un conflict între nevoia de a investi obiecte noi si de le pastra sau de a cola la cele vechi. Este o reactie care implica ceva mai multa stabilitate la vechile relatii, obiecte sau centre de interes, chiar daca individul traieste un sentiment de indecizie vizavi de ele.

f) În fine, în factorul m, cel responsabil de atasamentul si satisfactia relationala, subiectii detinuti dau mai frecvent decât ceilalti o reactie indicând un sentiment de tristete si abandon, precum si o dificultate în initierea si întretinerea unor relatii obiectuale satisfacatoare si securizante. Asa cum afirma Szondi si S. Deri, o astfel de reactie, în contextul unor tendinte anti-sociale este periculoasa, întrucât sentimentul de alienare, de dezamagire si insatisfactie trait de subiect în relatia cu lumea poate deveni motorul unui act violent si disperat orientat împotriva celorlalti, priviti ca sursa a acestei insatisfactii.

Pe de alta parte, subiectii normali prezinta semnificativ mai des o reactie care indica dorinta de atasament si o atitudine pozitiva si empatica fata de lume. De asemenea, ea sugereaza dorinta de a se bucura de relatiile lor obiectuale si de gasi în aceste relatii mai curând o sursa de confort si securizare, ceea ce stimuleaza sentimentul de apartenenta si constituie un semn pro-social al conduitei lor.

Integrând aceste date pulsionale, se poate articula un profil mediu sau robot al individului anti-social, tinând cont în acelasi timp de gradul de relativitate al unui astfel de demers. Astfel, asa cum am vazut, acest profil se diferentiaza de profilul "normal" nu atât printr-o acumulare a agresivitatii orientate spre exterior, ci mai curând printr-un deficit al mecanismelor de control al ei (impulsivitate), combinat cu un deficit mai general de gestionare a instinctelor si printr-o mai slaba capacitate de a-si constientiza starile psihologice si a-si planifica comportamentul. Ca atare, ca structura globala de personalitate, el indica o functionare psihologica mai simpla (mai apropiata de structurile pulsionale infantile), interese concrete si incapacitatea de a lega relatii realmente satisfacatoare si productive cu ceilalti, în ciuda faptului ca se afla într-o cautare avida de multiple obiecte sau centre de interes. Una din frustrarile lor esentiale rezida de fapt chiar în acest contact "dispersat" si nefericit cu lumea, care, ca sursa de insatisfactie, poate duce la conduite violente anti-sociale, pe fondul unei lipse a cenzurilor sociale si a unei atitudini extrapunitive.

În mare parte, reactiile din acest profil mediu sunt similare cu cele ale copiilor din faza de latenta: conduita extraverta, slabe abilitati introspective si de verbalizare, cenzuri afective mai rudimentare. De asemenea, din punct de vedere psihopatologic, acest profil are multe în comun cu "sindromul maniacalului" în faza de agitatie psiho-motorie. În fine, profilul nostru global corespunde aproape în totalitate cu ceea ce Szondi descrie ca fiind "sindromul criminalului".

Prin comparatie, la subiectii din lotul martor, semnele de socializare pulsionala sunt mult mai pronuntate, ele tinzând spre ceea ce K. Horney denumea "structura nevrotica" a epocii noastre, bazate pe refulare, culpabilitate si auto-constrângere ca mecanisme de control al "raului" instinctual.