Aspecte specifice ale comunicarii cuvintelor afectogene in situatii de stres - TEZA

UNIVERSITATEA DIN BUCUREsTI

Facultatea de Psihologie si stiintele Educatiei

Sectia de Psihologie

Student:

Georgescu Cristian Florin

UNIVERSITATEA DIN BUCUREsTI

Facultatea de Psihologie si stiintele Educatiei

Sectia de Psihologie

Coordonator:

Lector dr. Cornel Laurentiu Mincu

Student:

Georgescu Cristian Florin

Introducere

Începem lucrarea de fata prin a mentiona ca alegerea problematicii propuse spre analiza nu a fost un proces usor. Înca de la început ne-am dorit sa îndeplinim o serie de criterii de utilitate si de validitate a temei abordate.

În primul rând ne-am dorit o tematica relevanta mediului socio-cultural în care traim, relevanta nivelului de dezvoltare al psihologiei la ora actuala, si relevanta în cadrul sistemului nostru de cunoastere; în alte cuvinte, am vrut sa aducem la lumina un suboiect inedit, care sa contribuie la îmbogatirea cunostintelor în domeniul de specialitate, iar pe de alta parte sa deschida noi perspecive pentru studii viitoare.

Daca am reusit sa îndeplinim toate aceste criterii, ramâne la latitudinea cititorului sa decida.

Cercetarea a pornit de la o observatie empirica: multe dintre personale cu care intram în contact în viata de zi cu zi folosesc expresii si sintagme în limba engleza pentru a se exprima în anumite situatii. Unele dintre acestea chiar considera aceasta o conditie pentru realizarea unei conversatii fluente. Este momentul în care ne întrebam carui fapt se datoreaza acest fenomen? Cum se explica aparitia din ce în ce mai frecventa a acestuia?

Este adevarat ca orice limba sufera transformari si infuente, iar limba româna nu face exceptie. Nu este prima oara când limba româna este supusa unei adevarate avalanse de neologisme.

Un aspect particular al acestui fenomen ne-a atras însa atentia în mod special: am observat ca o serie dintre cuvintele provenite din limba engleza si prezente in limbajul uzual nu erau folosite din cauza brevitatii lor si nu tineau de un anumit câmp de specialitate dominat de termeni de origine anglo-americana. Nu era vorba nici despre o expresie intraductibila, existenta doar în limba engleza ci erau cuvinte care aveau un echivalent în limba româna perfect accesibil. Cu toate acestea, erau înlocuite. Mergând mai departe cu observatia empirica, am constatat ca este vorba despre cuvinte cu o mare încarcatura afectogena. Cuvinte cu o mare încarcatura emotionala. Un adevar neplacut, "îndulcit" de eufemisme cum ar fi "kind of" sau "sort of". Pareri de rau, exprimate, dupa pauze lungi, in limba engleza. O serie de reactii emotionale exprimate, de multe ori în public numai sub forma unei comunicari în limba engleza.

Astfel s-a conturat o serie de întrebari: este mai usor pentru unii indivizi sa comunice mesaje încarcate emotional în limba engleza? Daca da, de ce? Cum se realizeaza aceasta "dezamorsare" afectiva?

Am ales tema, astfel, în primul rând, pentru relevanta sa socio-culturala. De asemenea am considerat-o o tema cu un potential mare de a genera cunostinte noi; desi fenomenul patrunderii puternice a neologismelor de origine anglo-saxona este departe de a fi unul neclar, subiectul nefiind tratat aproape deloc în literatura de specialitate, dintr-o perspectiva psihologica.

Trebuie sa mentionam ca nu avem de-a face cu un simplu fenomen de achizitie a unei limbi secundare, prin intermediul învatarii într-un cadru scolar sau academic. Majoritatea persoanelor din generatia la care ne referim si pe care o identifocam cu personane cu vârsta cuprinsa între 16-25 de ani, sau poate chiar mai mult, au învatat limba engleza prin experienta directa, prin intermediul canalelor mass-media, si de multe ori fara sprijinul unor studii formale în aceasta directie. Fortând putin putem vorbi chiar despre o forma de bilingvism. Indivizi care pot opera în doua registre lingvistice: unul real, si unul "fictiv", inspirat de portretizari mai mult sau mai putin reale ale culturii anglo-americane. Daca sunteti de parere ca aceasta afirmatie este exagerata, e nevoie doar sa aruncati o privire la simtul umorului al tinerilor de azi sau la stilul de viata spre care aspira. Veti vedea ca aveti de-a face cu indivizi "multiculturali" fara ca ei sa-si fi parasit neaparat tara.

Astfel putem spune ca limbajul, si felul în care se transforma, este un fenomen de sine statator sau mai degraba un simptom al unei transformari mai ample, mai profunde?

si daca da, atunci ce rol joaca fenomenul tratat în aceasta lucrare?

Un alt motiv pentru alegerea temei este tratarea relativ superficiala subiectului achizitiei celei de-a doua limbi în literatura de specialitate. Punctul de vedere psihologic nu este bine reprezentat si suntem de parere ca studiul actual poate sa aduca informatii noi si relevante asupra domeniului mai sus mentionat cât si asupra cuvintelor afectogene si felul în care acestea pot fi folosite ca stimuli intr-un scenariu experimental.

Unle dintre cela mai importante obiective ale lucrarii de fata consta în evidentierea existentei fenomenului în cadrul populatiei tinta precum si încercarea de a propune o posibila explicatie pentru acesta.

Ne-am propus asadar în aceasta lucrare sa testam observatiile empirice prin metode stiintifice. De asemenea, ne-am propus sa dezvoltam un model experimental coerent pentru testarea ipotezelor înaintate si sa privim fenomenul din diferite unghiuri, în încercarea de a demonstra implicatiile sale de natura psihologica.

Fara îndoiala, cea mai mare dificultate în realizarea lucrarii a constat în elaborara unui model metodologic coerent care sa conduca la rezolvarea dilemelor expuse anterior. Cautarea unor instrumente relevante studiului a fost costisitoare din punct de vedere al timpului, însa consideram ca am obtinut recompense pe masura. Familiarizarea cu tehnologia de tip Voice Stress Analysis (VSA) a prezentat o provocare pentru propunatorul acestei lucrari dar si un prilej de învatare continua din practica.

O alta dificultate notabila a fost realizarea programului de validare a listei de cuvinte afectogene, instrument ce consideram ca îsi va dovedii utilitatea si pe viitor.

1.Cadrul teoretic

1.1 Abordari psiholingvistice

Odata ce studiem fenomene legate de limbaj este firesc sa ne întrebam cum functioneaza acesta? Cum ne putem explica abilitatea extraordinara a copiilor de a asimila atât de repede limbajul culturii în care traiesc? si cum achizitionam a doua limba? Exista asemanari între modelul de achizitie a primii limbi si a celei de-a doua sau sunt acestea fenomene complet separate?

Exista doua ipoteze concurente în ceea ce priveste achizitia limbajului.

Ipoteza continutului si cea a procesului (Aitchinson 1983). Pe scurt ipoteza continutului apartinând lui Noam Chomsky pleaca de la urmatoarea premia: copiii se nasc cu un sistem de reguli si informatii specifice limbajului. Este vorba despre o asa numita structura "abisala" a propozitiei despre care Chomsky sustine ca ar fi "preprogramata" în mintea oricarui nou nascut.

Teoria însa este puternic disputata de o serie de cercetatori, care adopta o abordare bazata pe proces. Aceasta abordare sustine ca mai degraba decât a avea un set de cunostinte gramaticale prestabilite, copiii se nasc pur si simplu cu abilitatea de a "rezolva" probleme lingvistice. Altfel spus se nasc cu un tip de mecanism procesual ce le permite sa analizele datele lingvistice.

Desigur daca aceasta abilitate se rezuma sau nu la limbaj sau face parte dintr-o categorie mai mare de capacitati de rezolvare a problemelor si analiza a copilului ramâne o întrebare fara raspuns.

Una dintre cele mai importante reprosuri aduse la adresa teoriei chomskiene este una bazata pe studii axate pe felul în care copiii achizitioneaza limbajul si cum acesta se dezvolta pe parcursul dezvoltarii psihoindividuale.

Structura "abisala" propusa de Chomschy pentru propozitia "Alex has bought a cow" "What has Alex Bought?" Ar arata cam asa:

Figura 1: Structura "abisala" la Chomsky. Sursa: Aitchinson (1983)

Daca copiii ar face apel la structurile "abisale" atunci ne-am astepta sa existe o perioada în timpul achizitiei cand ar formula întrebarea în felul urmator:

"Alex has bought what"

Însa acest lucru nu se întâmpla. Copiii pun de la bun început cuvintele cu "WH" la inceputul frazei:

"What cowboy doing? "

"Where milk go?"

(Aitchinson 1983)

Se considera ca desi ambele teorii ar conduce la rezultate identice în ceea ce priveste achizitia limbajului, disputa este nula si nu are nici o valoare practica.

Un singur lucru este cert insa, ambele teorii au un numar de sustinatori si criticii care aduc argumente convingatoare atât în sprijinul uneia cât si celeilalte.

O ipoteza interesanta însa legata de modelul lui Chomsky care vorbeste despre inferenta existentei unui limbaj al gandirii. Bazata pe observatia conform careia "sintaxa" unui gând este asemanatoare cu cea a unei propozitii s-a pus întrabarea daca nu exista un limbaj al gandirii. Ipoteza sustine ca gândurile sunt asemenea propozitiilor limbajelor umane. Gândurile sunt propozitii mentale, iar partile lor, conceptele, sunt cuvinte mentale (Devitt si Sterelny 2000).

Pe scurt, "continutul" reprezentational al unui gând pare a diferi numai ca nume de "semnificatia" reprezentationala a propozitiei folosite pentru a exprima sau a comunica gândul.

Apare întrebarea: în ce limbaj se gândeste? Pare limpede ideea ca limbajul gândirii unei persoane este similar în diferite feluri cu limbajul public în care îsi exprima gândirea. Dar este identic? Este deci limbajul gandirii echivalentul limbajului public sau este acesta un limbaj aparte? Autorii numesc acest limbaj al gandirii "mentaleza".

O obiectie la adresa ipotezei limbajului public al gândirii poate fi imediat respinsa: nu întreaga gândire poate fi într-un limbaj public. Animalele superioare si copiii la vârste prelingvistice gândesc, dar sigur nu într-un limbaj public. Iar o parte a gândirii adultului nu are loc nici ea, în mod sigur, într-un astfel de limbaj.

Mai mult decât atât, exista dovezi introspective si experimentale care par sa fie împotriva ipotezei publice.

"Deseori parem a avea un gând, însa avem greutati în a-1 exprima: "cuvintele îmi stau pe vârful limbii".(Devitt si Sterelny, 2000)

Dar, daca gândul ar fi chiar în cuvintele care îl exprima, de ce am avea greutati? Fenomenul sugereaza mai degraba ca ne luptam sa traducem gândul din Mentalese în engleza.

Experimentele arata ca, atunci când citim un pasaj, tindem sa retinem mai degraba "mesajul" decât cuvintele (Devitt si Sterelny, 2000).

O alta diferenta subliniata de faptul ca limbajele publice sunt ambigue, în vreme ce limbajul gândirii nu poate fi ambiguu. Astfel, propozitia 'Vizita rudelor poate fi plictisitoare' e de o ambiguitate notorie. Dimpotriva, ori de câte ori o persoana are un gând exprimat în forma acestei propozitii, gândul nu poate fi ambiguu daca gândirea persoanei este de a proceda într-o maniera rationala

Un alt motiv pentru a crede ca sintaxa Mentalesei unei persoane este similara celei a limbajului ei: trebuie sa dam seama de viteza mare de procesare a limbajului: "cu cât este mai mare similaritatea structurala între ceea ce este enuntat si reprezentarea sa interna, cu atât mai putin va trebui persoana care întelege sa proceseze enuntul.

Toate acestea fiind spuse putem deduce cu o relativa siguranta un lucru: gandirea este strâns legata de limbaj.

Dar ce poate spune acest lucru despre legatura limbajului cu afectivitatea? Este clar ca felul în care gândim, procesul decizional, etc. sunt influentate puternic si de factori motivationali si emotionali.

Aceasta ipoteza ridica întrebari interesante cu privire la achizitia celei de-a doua limbi. (Steinberg, 1982) propune doua modele de achizitie: un bilingv "compus" proceseaza a doua limba prin intermediul primei, învatând cea de-a doua limba prin traducere, pe când un bilingv "coordonat" învata cea de-a doua limba fara medierea primei, învatarea având loc prin experienta directa.

Invocând faptul ca majoritatea tinerilor români au învatat engleza intr-o circumstanta naturala, nu planuita (altfel spus achizitia a avut loc prin experienta directa decat printr-una formala, cum ar fi orele predate la scoala), putem adopta cel de-al doilea model de achizitie a limbi secunde.

Astfel, putem considera ca grupul nostru tinta dispune de doua modele paralele de limbaj în care ar putea sa traduca "Mentaleza".

Astfel ar fi o inferenta exagerata sa propunem un model paralel cu cel propus de Devitt si Sterelny, însa legat de afectivitate? În alte cuvinte, alegem sa ne exprimam în enleza doar pentru ca sintaxa enuntului în engleza este mai apropiata de cea a Mentalezei decât aceeas enunt în limba româna, sau avem de-a face si cu o "economie" a procesarii afective?

Alegem astfel sa credem ca enuntul afectogen transformat din limba materna în engleza confera subiectului o "detasare" emotionala; înscriindu-se într-un patern de comunicare prezent de cele mai multe ori în medii rupte de realitatea cotidiana (mass media, filme carti etc) comunicarea capata si ea un aspect "mai putin real" mai putin costisitor din punctul de vedere al resurselor emotionale.

1.2 17117h74r Influente lingvistice engleze asupra limbii romane actuale

În acest subcapitol vom încerca sa analizam prin prisma unei abordari stiintifice ceea ce am observat deja la nivel empiric: folosirea masiva a cuvintelor de origine engleza în vocabularul tinerilor români din ziua de azi. Ne vom folosi în acest scop de lucrarile unor lingvisti români si de studiul materialelor existente pe aceasta tema în literatura româna

Limba româna, ca orice alta limba, nu este una statica, ci dinamica, plina de schimbari, de împrumuturi si modificari. Putem invoca influenta masiva a frantuzismelor, cu nu atât de mult timp în urma; asta numai pentru a ne limita la istoria relativ recenta a limbii române. Putem mentiona de altfel infuentele slavone, grecesti si unguresti.

Oprindu-ne la influenta limbii engleze, primul fapt demn de mentionat este ca vorbim de un fenomen international (nu numai european, ci si mondial). Imprumutul masiv de termeni anglo­americani s-a manifestat dupa al doilea razboi mondial în majoritatea limbilor europene si nu numai. Vorbim de un fenomen explicabil mai ales prin progresul anumitor domenii ale tehnicii.

Mentiunile la adresa fenomenului nu sunt greu de gasit. Publicatiile de specialitate abunda în articole si carti dedicate studierii fenomenulului (peste 20 mentionate în lucrarile Mioarei Avram (1997) si Adrianei Stoichitoiu Ichim (2006), asta ca sa nu mai mentionam studiul canalelor media si a diverselor publicatii ce denota o masiva influneta anglica. Astfel propriile noastre observatii empirice sunt dedublate de studii lingvistice, putând fii astfel relativi siguri de existenta fenomenului.

Semnalam chiar aparitia unui dictionar de cuvinte împrumutate din limba engleza sub egida editurii ALL Educational, (2004).

Aici este demn de mentionat polarizarea parerilor legate de acest fenomen pe de o parte a lingvistilor pe de cealalta a persoanelor publice facuta de Adriana Stoichitoiu Ichim:

Atitudinea oamenilor de cultura din Romania fata de avalansa de anglicisme intâlnite in toate registrele stilistice ale limbii (limbaje specalizate, limba literara Standard, limbaj colocvial familar, argoul adolescentilor sau asa numita teenspeak") oscileaza intre indignarea produsa de manifestarile de anglomanie (careia ii dau glas scriitori si cameni din presa si relativa toleranta exprimata de lingvisti de prestigiu (Mioara Avram, Th. Hristea, Rodica Zafìu), preocupat preponderent de normarea uzului si mai putin de aspectele sociolingvistice sau socioculturale ale "romglezei".

Sa tratam asadar acest subiect de stricta actualitate din domeniul vocabularului românesc: avalansa de împrumuturi din engleza britanica si americana care au invadat limba noastra mai ales în ultimele decenii. E o patrundere masiva, care continua sa creasca într-un ritm accelerat, dar care îsi gaseste motivatia în necesitatea de a desemna anumite realitati extralingvistice noi.

Vom încerca în continuare o abordare a problemei sus-numite din perspectiva normativa. Vom viza pe de o parte norma socio-culturala, iar pe de alta parte norma lingvistica.

Luând în discutie prima dintre cele doua norme enuntate, cea socio-culturala, vom adopta pozitia lui Sextil Puscariu cit. in. (Ichim 2006) conform careia vorbim de doua categorii de împrumuturi: necesare si de lux. Sunt termeni preluati apoi de alti lingvisti mentionam aici pe Mioara Avram, 1997), pe care îi aplica la problema anglicismelor.

Împrumuturile necesare sunt acele cuvinte, sintagme sau unitati frazeologice care nu au un corespondent în limba romana sau care prezinta unele avantaje în raport cu termenul autohton. În acest sens, anglicismele necesare au avantajul preciziei, al unei forme succinte si nu în ultimul rând al circulatiei internationale. Ele sunt motivate de multe ori de noutate. În acelasi timp, luam în calcul si o motivare denotativa si, riscam a afirma chiar una stilistica, în anumite situatii, chiar daca mai putine la numar.

Anglicismele denotative nu au, în general, echivalente în limba romana, întrucât denumesc realitati aparute recent în diferite domenii ale culturii materiale si spirituale. Vom face o scurta trecere în revista a domeniilor în care apar aceste anglicisme, cu exemplificari si unele explicatii, acolo unde este necesar.

În domeniul sportului, avem exemple precum: fotbal (fotbalist), baschet (baschetbalist), rugby (rugbist), schi, meci, volei, karate, eros, skateboard etc. Acesta din urma este o trunchiere a compusului din limba engleza skateboarding (sportul practicat cu ajutorul unei plance pe role); similar este termenul snowboard.

În domeniul economic, tehnic: lap-top, site, walkman, pager, sponsor, hard, soft (din nou trunchieri din engleza: hardware, software) etc.

Un termen precum airbag este folosit în româna cu sensul din franceza: perna gonflabila destinata sa protejeze, în caz de ciocnire, pasagerii de pe locurile din fata ale unui automobil. Apar aici sj verbe precum a scana, o forma adaptata la realitatea lingvistica româneasca din englezescul to scan (a examina ceva în detaliu).

În domeniul comunicatiilor si presei: computer, web, clip (video-clip), e-mail etc.

Clip si-a extins sfera, ajungând sa fie utilizat nu numai în muzica si film, ci si într-o sintagma precum ,,clip electoral".

În domeniul învâtâmântului: Curriculum (chiar daca e un termen latin, noi l-am împrumutat din engleza) si derivatul sau adjectival curricular. Grant apare des întrebuintat în cercetarea stiintifica, drept urmare el fiind acceptat în terminologia oficiala. Master si masterat sunt alte doua exemple care nu mai necesita explicatii.

În domeniul gastronomiei: fast-food, ketchup, hamburger, hot-dog, chips etc. (Avram, 1997)

În mod cert numarul domeniilor în care îsi fac aparitia anglicismele este mult mai mare decât cel expus aici, dar intentia nu a fost de a epuiza exemplele, ci de a sublinia diversitatea acestor domenii. Principalul avantaj al utilizarii acestor termeni este caracterul lor international, care faciliteaza schimbul de informati si tehnologii între specialisti. Am mai putea adauga: precizia sensului, scurtimea si simplitatea structurii (mass-media în comparatie cu mijloace de comunicare în masa).

Anglicismele conotative sau stilistice sunt cele care dubleaza un cuvânt românesc preexistent, cu scopul de a dezvolta anumite nuante stilistice. party pentru petrecere happy-end pentru sfârsit fericit weekend pentru sfârsit de s pt mân penalty pentru lovitur de la metri live pentru în direct summit pentru întâlnire la vârf etc. (Avram, 1997)

Tot în aceasta categorie intra si anglicismele întâlnite în varianta colocviala: boss, high-life (folosite aproape exclusiv peiorativ) Unii dintre cei mai folositi termeni în limbajul familiar din perioada actuala sunt OK, full si party (anglicisme utilizate nu numai de tineri, ci si de presa actuala).

Pentru situatia frazeologismelor de tip colocvial dam un singur exemplu: no comment formula consacrata în cadrul interviurilor pentru a se evita raspunsul la o întrebare.

Anglicismele ,,de lux" sunt împrumuturi inutile, care tin de tendinta de ordin subiectiv a unor categorii sociale de a se individualiza lingvistic în acest mod. Nu vom insista decât cu putine exemple: advertising (publicitate), band (orchestra), fashion (moda), toast (pâine prâjitâ) etc.

Norma lingvistica presupune mai multe aspecte, unele dintre ele chiar contradictorii. Vorbim totusi de norma, întrucât studiile care dezbat problema anglicismelor au relevat anumite aspecte care, prin caracterul lor regulat, repetabil, pot fi considerate ca având caracter de norma.

Dificultati apar adesea în scrierea compuselor englezesti cu sau fara cratima, precum si în utilizarea cratimei în cazul formelor articulate enclitic, flexionate sau derivate. Normele actuale nu sunt explicite în aceste situatii.

Anglicisme masculine si feminine sunt mai putine ca pondere, dar nu neglijabile.Ex.: masculine - lider, lideri; suporter, suporteri; clovn, clovni; dealer, dealeri etc., feminine - stewardesa, stewardese; tenismena, tenismene; reportera - reportere etc.

Verbele împrumutate din limba engleza sunt mai putine decât substantivele. Astfel avem:a dribla, a accesa, a procesa, a sponsoriza, a implementa, a scana, a lista etc.

Vom lua în discutie la norma lexico-semantica extinderile de sens, restrangerile, deprecierile si chiar sensurile figurate.

Termenul blugi, trunchiat din englezescul blue jeans (pantaloni stramti, confectionati dintr-un material special, foarte rezistenti), si-a largit sensul în registrul colocvial, desemnand materialul specific. Lider apare acum cu sensul generic ,,sef, de frunte", evoluat de la cel de ,,conducator politic, sindical etc." Similar avem pe top, care nu se mai foloseste numai în muzica, ci în toate domeniile, cu sensul generic ,,clasament".Un exemplu pentru restrângerile de sens ar fi know-how (în engleza cu sens general "cunostinte tehnice sau stiintifice"), care în limba româna apare drept ,,transfer de tehnologie".

Deprecierea sensului este evidenta în cazul termenului bisnita (din englezescul business) folosit colocvial cu sensul binecunoscut ,,afacere dubioasa, necinstita". Bisnita si bisnitar au conotatii peiorative.

si sensurile figurate sunt utilizate frecvent cu conotatii peiorative. Asa avem: killer,,, puzzle politic", ,joker electoral", ,,time-out etc.

Anglicismele sunt o realitate, iar atitudinea vorbitorilor si a specialistilor trebuie sa fie una rationala în aceasta privinta, cârtarind atât avantajele, cât si dezavantajele. Acestea din urma nu sunt numeroase, dar exista. Dintre acestea mentionam: nesiguranta de adaptare, crearea de forme inculte (vezi ciunga, plovar) sau forme hipercorecte (clovn pronuntat ca în limba engleza, desi el s-a adaptat total), riscul pleonasmelor.

Pe de alta parte, însa, putem vorbi si de multe avantaje. Anglicismele nu au determinat o ,,alterare" a limbii române, ci, dimpotriva, au contribuit la permanenta ei înnoire si reconstructie, la nuantarea ei semantica si stilistica, la modernizarea lexicului. Influenta limbii engleze nu trebuie sa fie considerata un fenomen negativ, nefind cu nimic mai periculos decât alte influente straine care s-au manifesta de-a lungul timpului în limba noastra, atâta timp cât nu se exagereaza folosirea lor. Adoptarea în vorbire a acestor termeni corespunde unor necesitati de expresie atât culturale, cât si sociale (aparitia unor realitati extralingvistice noi, determinata de fapte ce tin de progresul umanitatii), cât si functionale (necesitatea existentei în limba a unor termeni care sa desemneze aceste realitati noi din viata oamenilor).

Esenta limbii este aceea de a se reînnoi în permanenta. Împrumutul din alte limbi reprezinta un aspect al creativitatii lingvistice prin care limba se schimba, îmbogatindu-se neîncetat pentru a corespunde unor realitati în permanenta noi.

Adriana Stoichitoiu Ichim (2006) face o analiza interesanta a fenomenului în domeniul politic. Iata cum îsi motiveaza acesta studiul:

Analiza de fata este motivata de cresterea semnificativa a ponderii influentei engleze în terminologia politica româneasca, în contextul general al "invaziei" de anglicisme si americanisme".

Acesta cireaza cateva exemple desprinse din presa scrisa si din televiziune:nume proprii: Commonwealth, Downing Street, Pentagon, Amnesty International, Greenpeace, NATO, FBI, CIA;

nume comune (cu referent politic sau consacrate în comunicarea politica): agreement, Big Brother, board, boss, briefing, congressman, establishment, exit poll, gentelman's agreement, grey area, impeachement, leadership, lider, lobby, mcdonaldizare, miting, political correctness, road map, shadow government, soft money, speaker, speech, staff, summit, yankeu.

semantice: agrea (engl. agree) "a fi de acord"; cârtita (engl. mole) "spion infiltrat"; determinat (engl. determined) "hotarât"; domestic (engl. domestic) "intern, propriu unui stat"; imagine (engl. image) "perceptie publica"; provocare (engl. challenge) "dificultate de învins"; uliu (engl. hawk) "personalitate oficiala cu spirit belicos"

frazeologice: axa raului (engl. axis of evil); Carte Alba (engl. White Paper); câine de paza (engl. watchdog); corectitudine politica (engl. political correctness); clasa de mijloc (engl. middle class); cortina de fier (engl. iron curtain); discriminare pozitiva (engl. positive discrimination); foaie de parcurs (engl. road map); foc prietenesc (engl. friendly fire); Fratele cel Mare (engl. Big Brother); gulere albe (engl. white collars); guvern din umbra (engl. shadow government / cabinet); lider de opinie (engl. opinion leader); ONG (dupa engl. NGO) "organizatie non-guvernamentala"; pierderi colaterale (engl. colateral damages); prima doamna (engl. first lady), principiul dominoului (engl. domino effect); razboi rece (engl. cold war); state-tâlhar (engl. rogue states); Unchiul Sam (engl. Uncle Sam) (Adriana Stoichitoiu Ichim 2006)

Conchidem atfel ca exista suficiente dovezi pentru a ne sprijinii ipoteza conform careia limba engleza are o influenta majora asupra limbajului tinerilor. Desi în studile lingvistice citate nu s-a facut mentiune de "termenii afectogeni", suntem de parere ca acestia nu au patruns în limbaj suficient de mult pentru a fi considerate ca facând parte din vocabularul extins al limbii române.

Ne punem însa intreba oare ce alte schimbari provoaca aceast import masiv?

1.3 Cuvântul de spirit si umorul vazute de Freud

Încercând sa întelegem fenomenul convertirii unor mesaje cu un potential emotional ridicat din limba materna in limba engleza, vom cauta sa gasim fenomene similare din punct de vedere al efectului pe care îl au asupra emitatorului.

Asumptia Convingerea noastra este ca efectul aceastei convertiri intr-o limba straina a mesajelor verbale are loc in vederea evitarii transmiterii intregii incarcaturi emotionale a mesajului catre receptor; în esenta o încercare de a evita intreaga "forta" a trairii emotionale. Daca receptorul percepe acest lucru sau un este mai putin important. Ceea ce este important este credinta emitatorului in acest fenomen.

În incercarea noastra de a face o paralela între acest fenomen si alte comportamente ce indica reticenta emitatorului de a-si comunica mesajul din diferite motive putem evoca o serie de gesturi întâlnite în interactiunile noastre zilnice: coborârea tonului vocii, bâlbâitul, râsul nervos, etc. Legat de acest ultim comportament, am gasit similitudini mari intre fenomenal studiat de noi si felul in care Freud trateaza si explica subiectul umorului.

În lucrarea sa "Cuvantul de spirit si raportul sau cu inconstientul", (Freud, 2002), acesta studiaza umorul asa cu îl putem gasi în piese de teatru, opere literare, etc. Prin cuvantul de spirit Freud se refera la umorul "premeditat", gândit in prealabil si transmis intr-un tip de mediu sau altul. Desi gasim si aici informatii utile, mult mai relevant subiectului tratat de catre noi este eseul sau din 1927, Umorul, un eseu care se refera mai mult la umorul spontan, asa cum apare în conversatii cotidiene.

Ceea ce ne atrage in mod deoebit atentia este felul in care trateaza "geneza beneficiului de placere umoristica", fapt pe care îl pune pe seama principiului economic.

Iata cum: autorul ia ca exemplu unui pungas ce este dus la spanuratoare intr-o luni, iar acesta exclama: "Iata o saptamana care începe bine". Freud continua prin a explica cum un ascultator ar percepe situatia de fata. Pungasul are in acel moment potentialul trairii unui afect negativ puternic, cu care ascultatorul va empatiza. El neaga însa aceasta traire: nu da voce emotiilor sale si nu le comunica siesi sau celor din jurul sau, ci recurge la umor. Astfel, ascultatorul este scutit de "risipa afectiva" ce ar fi survenit odata cu empatia simtita fata de pungas.

"Fara indoiala, esenta umorului consta in aceea ca ne economisim afectele pe care le-ar prilejui situatia si trecem peste aceasta cu o gluma despre posibilitatea unor astfel de manifestari" Freud (2002).Oare acesta "economie" a afectelor, asa cum a fost ea descrisa de Freud utilizând umorul ca pe o "portita de scapare", nu poate fi regasita si în fenomenul studiat de catre noi? si daca da atunci cum?

Este clara tendinta psihicului nostru de a îsi conserva energia, de a nu o dispensa decât atunci cand este absolut necesar. Dar cum transpare aceasta tendinta in simpla transformare a mesajelor din limba româna in engleza?

Putem presupune ca transmiterea mesajelor intr-o limba straina (predominant engleza, in cazul nostru) confera acestora o doza de "irealitate". Pot parea ca provin   dintr-o lume straina, departata, astfel facând si continutul mesajului mai putin real, mai putin tangibil, apartinând, in mintea emitatorului, mai putin acelui context, acelei situatii. Ne confruntam aici cu "o respingere a cerintei realitatii" (Freud, 2002), generate de beneficiul evitarii trairii emotiilor la intensitatea lor maxima.

Sa nu uitam de masiva influenta pe care cultura anglo-americana o are asupra populatiei romanesti, mai ales asupra celor ce aveau inca o varsta frageda in preajma evenimentelor din 1989. Nu este oare mai uaor sa înlocuiesti o exprimarea emotiilor si trairilor veridica, proprie, cu o fraza sau un cuvant cliseu dintr-o productie Holywood-iana? Nu este oare mai simplu sa furam fraze si expresii dintr-o cultura straina, dintr-un mediu desprins de realitatea propriei noastre existente, decât sa formulam in propriile noastre cuvinte, si in propriul nostru fel, mesajul care necesita atâta risc, energie si investire din partea noastra?

Presupunem, astfel, ca folosind aceasta strategie ne desprindem de rolul nostru social si adoptam un model împrumutat, astfel diminuând semnificativ energia investita de noi in actul comunicarii.

1.4 Jung si teoria complexelor

În cautarea unor abordari teoretice ale cuvintelor afectogene, nu putem trece cu vederea pe jung si Testul asociativ-verbal.

Spre deosebire de Freud, care considera ca eul este centrul personalitatii, pentru Jung inconstientul precede constiinta, care este ca un fel de emanatie a masei energetice inconstiente.

Egoul, eul personal, preexista în inconstient, precum o samânta în Pamânt si se dezvola progresiv, încetul cu încetul. La început este vulnerabil si slab, simtindu-se permanent amenintat de a fi înghitit în masa inconstientului, pentru ca apoi, cu timpul si experienta, prin largirea treptata a câmpului de constiinta sa devina din ce în ce mai ferm, odata cu rationalizarea, constientizarea si stapânirea propriilor reactii inconstiente.

Este extrem de dificil sa ne dam seama de reactiile noastre inconstiente.

Daca, în ceea ce priveste reactiile noastre constiente, este destul de simplu sa le sesizam, nu putem spune acelasi lucru despre reactiile inconstiente.

În acest caz, singurul lucru pe care-l putem percepe este, ceea ce se cheama, simptomul. Simptomul se produce atunci când pulsiunile energetice sunt perturbate în necesitatea lor de a se manifesta.

O pulsiune este o forta, un puseu, un impuls nestapânit al unei tendinte organice sau psihice. De exemplu frigiditatea sau impotenta sunt simptomuri ale pulsiunilor sexuale care nu se pot elibera.

Bulimia este un simptom al unor frustatii afective.

Simptomul este un semnal de alarma care ne avertizeaza ca ceva esential nu este în regula, sau este în dezacord, în ceea ce priveste atitudinea noastra constienta si ca se impune o largire a câmpului de constiinta.

Daca dezacordul între vointa constienta si pulsiunile inconstiente afecteaza grav capacitatea de adaptare atât la lumea trairilor interioare cât si la mediul exterior, atunci este vorba de o nevroza, care presupune recurgerea la psihoterapie, în scopul de a restaura echilibrul psihic.

Aceste procese inconstiente, cu întreg continutul lor, pozitiv sau negativ, sunt încarcate cu o mare forta emotionala si poarta numele de complexe de natura afectiva, sau mai pe scurt complexe.

Complexul este deci un manunchi de tendinte inconstiente dotate cu o mare forta emotionala.

Complexele se manifesta ca niste energii de sine statatoare, caracterizate prin autonomie, independenta si capacitatea de a se manifesta liber în sânul psihismului uman, iesind la iveala pe neasteptate, fara a putea fi subordonate vointei constiente.

Când un complex invadeaza constientul cu întreaga lui încarcatura afectiv - emotionala nu mai este eul constient cel care decide ci complexul este cel care ia frâiele în stapânire.

Forta acestuia este teribila si reaproprierea controlului constient este o munca dificila care necesita o analiza minutioasa a psihicului individual, cu atât mai mult cu cât, de regula, la forta complexului se adauga sentimente de inferioritate si culpabilitate.

Jung porneste în studiul asociatiilor în perioada cercetarilor de la spitalul Burghöltzli, condus de Bleuler, cu scopul de a determina o corelatie între grupe de asociatii si sindroame psihopatologice. El îsi pusese întrebarea daca boli specifice conduc spre asociatii specifice. Ulterior si-a orientat atentia investigativa spre asa numitele "erori", sau reactii tulburate în cadrul experimentului asociativ verbal (problematica lasata de o parte în cercetarile de pâna atunci).

Jung determina ca "erorile" sunt întotdeauna încarcate puternic emotional si aduc la suprafata continuturi care au o importanta speciala pentru întelegerea subiectului/ pacientului. Observa ca exista anumiti indici care scot în evidenta un anumit blocaj al subiectului în asociere. El s-a întrebat daca acesti indici nu releva altceva decât, de exemplu, un defect de memorie (Dumitrascu 2005).

Exemplu de indici: timp de reactie prelungit, adesea fara ca subiectul sa-si dea seama de timpul de latenta mare; neântelegerea sau întelegerea gresita a cuvântului stimul; repetarea lui; lipsa de reactie; greseli de exprimare, bâlbâieli.

Jung trage concluzia ca daca subiectul nu este constient înseamna ca atentia a fost tulburata din interior, ceea ce îl conduce spre ideea, originala si deschizatoare de drum, ca probabil exista în inconstient idei încarcate emotional, numite de el complexe - care pot tulbura cursul asociatiilor. Modelul experimental aduce astfel dovezi despre felul cum functioneaza inconstientul.

Initial, Jung a crezut ca doar în cazul imaginilor încarcate emotional neplacut s-ar produce perturbari, pentru a se preveni constientiarea lor. Ulterior, s-a dovedit ca si imaginile încarcate placut produc tulburari si devine clar ca cea mai corecta supozitie este ca un complex încarcat emotional - indiferent daca starea este pozitiva sau negativa, placuta ori neplacuta - atrage atentia asupra sa. Diferenta consta în faptul ca tonul emotional placut produce timpi de reactie foarte rapizi, caracteristica atribuita faptului ca placerea tinde sa aiba un efect de accelerare (Minulescu 2001)

Complexele sunt grupari de imagini sau idei încarcate afectiv privind un anumit obiect sau relatie din realitate. Ele sunt în interrelatie si se formeaza în jurul unui miez de înteles comun numit nucleu. Nucleul reflecta o "necesitate vitala", o constanta antropologica numita de Jung arhetip. În evolutia ontogenetica, aceste tendinte fundamentale se coloreaza conform experientei particulare a biografiei persoanei, care constituie, metaforic vorbind, "carnea" complexului respectiv. Complexele sunt substanta bazala a inconstientului personal.

Exemplu: Trairile personale achizitionate din relatia propiu-zisa cu mama sau substitutele materne se vor grupa de la început în jurul unui miez de înteles comun: arhetipul matern Minulescu Mihaela (2001).

În planul trairii, complexele se manifesta prin proiectie. Un anumit eveniment

de viata, o întâlnire, un conflict, o imagine, un miros, un vis, o fantezie pot trezi în individ amintirea - retrairea unui eveniment foarte semnificativ din biografia personala, a unei situatii care a fost legata de emotii puternice, sau a unor rani mereu asociate unei anumite problematici. Emotia care însoteste acest proces este traita ca disproportionata fata de semnificatia reala a situatiei prezente. În acest moment putem spune ca în interioritatea fiintei s-a constelat un complex (Jung, 1910).

Constelarea (ce e asta?) complexului reprezinta activarea lui de catre o situatie, un stimul. Complexul ne ajuta sa diagnosticam o dispozitie a persoanei.

Complexele sunt motivele - dar nu singurele - pentru care uneori ne confruntam ineficient cu realitatea, suntem dominati de o idee fixa pe care o sustinem ca adevar absolut. Sunt centre emotionale, prin care informatia din mediul extern dar si cea din inconstient sunt vehiculate, puse în relatie, traite. Intervin în directionarea perceperii realitatii. Traim teama, frica, tristetea, bucuria, dorul cu orice intensitate posibila, legate de reactii somatice posibile si simultan observam ca ne comportam, actionam, reactionam stereotip.

Astfel, apar mecanisme de aparare inexplicabil de rigide sau modele comportamentale care par adaptate unei situatii dar nu sunt; reactionam diferit de ceea ce am fi gândit rational daca am putea sa ne implicam astfel în situatie, reactiile proprii ne coplesesc, vointa apare considerabil redusa sau total blocata.

Complexele sunt si centre emotionale care directioneaza informatia din mediu

si din inconstient, ele ne trezesc interesul pentru si, într-un sens, ne marcheaza personalitatea. De exemplu, o persoana al carei complex matern în structura sa primara este pozitiv, va trai în mod fundamental relatia cu lumea si viata în termeni pozitivi, de încredere. si invers, neîncrederea bazala în viata tine cel mai adesea a continuturile profund negative asociate complexului matern.

Complexele actioneaza si ca factori organizatori si sunt, conform datelor lui

Jung, puncte focale în viata psihica, organizându-ne interesele si conceperea realitatii si, fiind organizate emotional, ofera energia necesara vietii, evolutiei, transformarilor. Complexele sunt vii, se pot modifica, fapt care permite evolutia personala.

Constelarea, ca termen specific dinamicii interioare a continuturilor inconstientului, descrie aparitia simultana, activarea simultana, a unor fatete diferite ale unor complexe de catre o situatie, un stimul. E un fenomen natural în psihism. Întotdeauna sunt activate mai multe complexe ale caror fatete interrelationeaza. Arii diferite ale unor complexe pot fi puse în legatura astfel încât sa activeze o întreaga problematica dominanta pentru realitatea interioara a persoanei si care va imprima si relatiei cu realitatea o coloratura specifica. Jung vorbeste de "pozitia de asteptare" în care exista un anumit complex, în care parca asteapta un cuvânt tragaci, un gest inductor, un eveniment eliberator si întregul complex iese la suprafata, emerge în viata psihica a persoanei. Vorbim astfel de domeniile complexului si despre zonele centrale sau periferice care se activeaza în aceasta constelare ca forme de comportament obisnuite sau neobisnuite pentru individ. Când este constelat un complex el va determina de exemplu ca o anumita persoana sa fie perceputa ca simpatica (sau antipatica); odata cu constelarea altor complexe, aceeasi persoana va primi conotatii diferite, mai realiste, poate chiar contrare.

Psihologic, complexul apare partial ca un continut quasi autonom, care nu a

fost pe deplin integrat. În masura în care complexele sunt inconstiente sau chiar daca sunt partial constientizate, ele se pot comporta relativ autonom, respectiv independent de dorintele, controlul si vointa Eului. Ideile, afectele provocate de complexul respectiv intra si ies din câmul constiintei incontrolabil, se impun acesteia, apar în comportamentul persoanei fara sa le poata stapâni, sunt acompaniate de puternice trairi emotionale.

Un complex inconstient si un continut inconstient iradiaza în constiinta si face ca acele continuturi ale constiintei care i se asociaza sa fie supraâncarcate, ceea ce va avea ca efect ramânerea sa tenace în constiinta sau, dimpotriva, disparitia brusca, aprin atractia exercitata de inconstient. Acest ultim fenomen este trait ca o "lacuna", o eclipsa a constientului, însotita de sentimentul sentimentul vag de a fi uitat sau neglijat ceva anume.

Complexele pot reactiona deasemenea la nivel corporal, ele pot produce tensiuni. O persoana cu o constientizare corporala buna va fi capabila sa determine când un complex este activat prin perceptia tensiunilor sale corporale.

Complexele par a avea tendinta sa stimuleze tendinte similare la o alta persoana. Complexele se conecteaza unele cu altele în grupuri largi. Se poate spune ca noi ne infectam unii pe altii cu complexe. Emotia astfel produsa este foarte puternica: ea poate conduce la sporirea creativitatii într-un întreg grup, dar poate, deasemenea, spori destructivitatea sau faptul de a vedea o problema prea unilateral sau compulsiv.

Aceasta dinamica va determina si ceea ce se întâmpla în cadrul Experimentului Asociativ Verbal. Acelasi cuvânt poate fi trait diferit de persoane diferite si interpretat diferit: aceste trairi sunt determinate de structura fundamentala a complexului precum si de constelarea actuala a complexelor. De exemplu: o persoana care are o structura materna fundamental pozitiva poate trece printr-o faza a vietii în care aspectul negativ, care tine de totalitatea arhetipului, va fi traita prin actualizare si de aceea va fi constelata si va colora într-o maniera specifica interpretarea. Complexele se consteleaza foarte rar singular si, pentru ca toate complexele interactioneaza, nu este simplu întotdeauna sa stii exact ce s-a constelat într-un moment anume al vietii individului. Testul Asociativ Verbal este menit sa clarifice aceste aspecte.

Nu se cunoaste numarul de complexe, adesea existând tendinta de a le particulariza în functie de persoana si de situatie. Jung vorbea de complexe erotice, materne, paterne, despre complexul banilor, al puterii, al inteligentei, etc.

Toate aceste concluzii au fost obtinute de Jung în urma Experimentului Asociativ Verbal. El a descoperit ca un cuvânt sau altul din lista se leaga de una sau alta din fatetele acestor complexe. Dar raportul cuvântului cu complexul nu este de ordin informational, ci simbolic. Cuvintele pot activa, subliniaza Jung, anumite complexe inconstiente, iar aceasta activare a inconstientului poate duce la obnubilarea constientului. Cuvintele pot face aluzie la anumite stari emotionale despre care subiectul prefera sa nu vorbeasca.

Testul asociativ verbal este un excelent detector de complexe.: aa presupunem ca un subiect are o problema cu controlul impulsurilor agresive. Atunca când cuvândul inductor va fi în mod natural asociat unui cuvânt indus ce participa la un complex agresiv (de ex: "gât" evoca "a rasuci") care va poseda el însusi o încarcatura agresiva punând în miscare acelasi complex (ex: "impertinenta"). Subiectul va cauta sa evite cuvântul indus, care va fi prea revelator, dar el va fi invadat de emotia agresiva si nici un cuvânt ordinar nu-i va veni în minte. Complexul se comporta atractiv si asimilator. Subiectul se va gasi blocat. Principalii indicatori de complex sunt alungirea timpului de reactie si uitarea cuvântului în faza de reproducere sau cel putin dificultati în evocarea sa.

Jung lucreaza initial cu o lista de 400 de cuvinte în ideea de a oferi un câmp cât mai mare de stimuli. Ulterior aceasta lista se reduce la 100 de cuvinte - stimul. Exista în uz 4 liste de câte 100 cuvinte. Desi nu specifica modul cum selectat aceste cuvinte, Jung mentioneaza ca ele acopera o gama larga de complexe ale persoanei. (Jung, 1910)

1.5 Cuvintele afectogene, abordari contemporane

Cuvintele afectogene au fost folosite într-un numar de studii pâna la ora actuala. Astfel avem o baza solida de abordari ale subiectului pe care ne putem baza. În continuare vom trece în revista câteva dintre acestea.

În studiul realizat de Siegle et. al. (2002) se investigheaza ipoteza conform careia indivizii cu trasaturi depresive acorda excesiv de multa atentie informatiilor negative. Totusi, nu le este clar ce aspecte negative în mod explicit intra in atentia acestor persoane. Diferite raspunsuri la aceasta întrebare sugereaza diferite roluri ale atentiei de la debutul pâna la întretinerea de stari depresive.

Studiul a investigat diferite aspecte ale informatiilor afectogene carora studentii le-au acordat atentie deosebita.

Participantilor la cercetare le-a fost cerut sa rezolve doua tipuri de sarcini: unul una numit "identificarea valentei" si care solicitacerea studentilor sa identifice valenta afectiva a unei serii de cuvinte, desemnandu-le fie neutre, pozitive, sau negative; in cea de-a doua sarcina, numita "decizie lexicala afectogena", studentilor le era cerut sa "decida" daca o serie de litere formau un cuvânt pozitiv, negativ sau afectogen.

Sarcina de identificare a valentei fost efectuat în modul urmator. Participantului i s-a cerut sa îsi plaseze mâna sub tastatura, având degetul aratator pe butonul de "spatiu". Astfel pentru fiecare cuvant ce i se prezenta subiectului acesta trebuia sa apese pe una din tastele "+" "-" sau "N" pentru a desemna valenta pozitiva negativa sau neutra a cuvântului.

Diferite taste au fost utilizate pentru diferite sarcini, astfel încât toate tastele au putut fi desemnate la inceput de experimentului.

Rezultatele experimentului legat de identificarea valentei emotionale sunt conform asteptarilor, cuvintele desemnate ca fiind neutre având cel mai mare timp de reactie atât pentru studentii disforici cât si pentru cei non-disforici.

Un studiu asemanator este realizat si de Danion (1995), care foloseste la rândul sau cuvinte afectogene ca stimuli în studiul depresiei clinice.

Figura 2: Timpii de reactie pentru sarcina de identificare a valentei emotionale

Sursa: Siegle et. al. (2002)

Berlin Affective Lista Word (BAWL) a fost introdusa în scopul de a oferi cercetatorilor o baza de date cu valenta emotionala pentru mai mult de 2200 de cuvinte germane. BAWL a fost validata folosind o sarcina de alegere fortata în care doua categorii distincte de valenta (pozitiva sau negativa) a trebuit sa fie atribuit unei selectii de 360 de cuvinte, variind în functie de continutul emotional (negativa, neutra sau pozitiva). Timpii de reactie au fost coroborati cu rezultatele alegerii polarizate; astfel, cuvinte care au fost apreciate ca fiind "neutre" sunt cele care au produs timpi de reactie maximi.

Este de notat faptul ca optiunea de "neutru" nu a mai fost introdusa, participantii fiind "fortati" sa aleaga o valenta.

Un proiect asemanator, doar folosind cuvinte din limba engleza apartine lui Siegle, 1994 "The Balanced Affective Word List Creation Program"

În ultimii ani, mai multe si mai multe studii au folosit cuvintele ca stimuli pentru a studia influenta continutul emotional asupra memoriei implicite ( Dietrich et all 2000)

Un avantaj al stimulilor verbali este abilitatea de a controla o serie de factori cuantificabili cunoscuti a afecta prelucrare de text, ceea ce nu este cazul altor tipuri de stimuli, cum ar fi imagininile sau filmele.

Cu toate acestea în vederea creearii materialelor stimul bazate pe cuvinte nu trebuie luati în considerare doar varii factori despre care se stie ca afecteaza perceptia cuvintelor, dar de asemenea o masuratoare valida a continutului emotional.

Exista o serie întreaga de factori ce pot afecta un studiu ce foloseste cuvinte ca material stimul.

Imaginabilitatea, asa cum am discutat anterior este doar unul dintre factorii ce pot determina schimbari în felul în care cuvantul este procesat si memorat.

Melissa L.-h. Võ, Arthur M. Jacobs, si Markus Conrad reusesc sa creeze o lista de cuvinte afectogene in limba germana, obtinând rezultate interesante pe parcurs.

Desi în general conceptul s-a dovedit a fi valid, cuvintele afectogene avand tmpuri de reactie mai mici decat cele neutre, s-au putut distinge o serie de fenomene interesante; de exemplu timpul de reactie pentru cuvintele afectogene ce au fost desemnate ca fiind negative a fost semificativ mai mare decat pentru cele pozitive.

Figura. 3:

(Ttimpi de reactie pentru cuvinte stimul desemnate pozitive negative sau neutre

Sursa: MELISSA L.-H. VÕ et. All, 2006)

1.6 Stresul emotional si analiza stresului vocal

Hans Selye defineste stresul ca Reactia organismului la circumstantele sau la tranzactiile cu mediul ambiental care sunt percepute ca având un efect nociv asupra bunastarii fizice si psihologice, în general asupra capacitatii de adaptare. Selye 1965, cit. in Baiceanu, 2004

Mihai Golu (1980) defineste stresul psihic ca stare de tensiune, încordare sau disconfort, determinata de agenti afectogeni cu semnificatie negativa, stare de frustrare (reprimare) a unor trebuinte, dorinte sau aspiratii.

Stresul psihic are un dublu caracter: primar si secundar. Caracterul primar vorbeste depre stres ca rezultat al unei agresiuni receptionata direct în plan psihic. Caracterul secundar vorbeste depre stres ca reactie de constientizare în plan psihic a unui stres fizic, caruia individul îi acorda o semnificatie de realipula. Printre agentii stresori psihici, mentionam stimulii verbali (inclusiv cei care apartin limbajului interior). Acestia se diferentiaza total de celelalte categorii de agenti stresori din cauza semnificatiei lor, pentru individ ei având caracter potential de a produce stres psihic. Acest caracter potential este validat de semnificatia cu care îl investeste individul.

Unul si acelasi agent stresor psihic, în afara de faptul ca nu produce stres psihic la toti indivizii, nu produce stres psihic de fiecare data la acelasi individ. Acest lucru este conditionat de dispozitiile de moment ale individului si de semnificatia pe care o acorda în acel moment individul. Aparitia si amploarea stresului psihic depind mult de caracterele genetice ale individului (caractere cognitive, volitionale, motivationale si afective).

Situatii generatoare de stres psihic:

existenta unor circumstante neobisnuite pentru individ care îl surprind pe acesta nepregatit pentru a le face fata.

semnificatia unui eveniment.

angajarea individului într-o actiune sau relatie exagerata.

particularitatile contextului social.

lipsa conditiilor interne.

modul subiectiv de a percepe solicitarile mediului.

subsolicitare / suprasolicitare.

situatiile conflictuale existente în familie, profesie sau la nivel intelectual.

criza de timp.

izolarea.

aparitia unui obstacol fizic sau psihic în calea unui scop care duce la frustrare.

situatii perturbatoare cauzate de agenti fizici (zgomote, vibratii, fluctuatii de temperatura).

Exista doua forme speciale de stres Selye, cit. in Goupil (1991): distress si eustress. Distress-ul implica toate tipurile de stres enumerate (stresul obisnuit). Eustress-ul este starea de stres speciala care este validata prin anumite reactii endocrine specifice. Se diferentiaza de distress prin:

natura agentilor stresori (eustress - stimuli placuti ai ambiantei, trairile placute ale individului).

consecintele actiunii agentilor stresori care de cele mai multe ori sunt placute.

în plus fata de distress, eustress-ul are implica si stres fizic.

Agentii stresori ai stresului psihic au urmatoarele caracteristici: caracter potential stresant (genereaza stres psihic doar în anumite conditii), caracter de amenintare permanenta pentru individ si caracter negativ al consecintelor agentilor stresori. Exista doua categorii de agenti stresori: unii care actioneaza pe calea celui de-al doilea sistem de semnalizare (agentii psihogeni) si stimulii senzoriali externi, care devin agenti stresori psihici veritabili atunci când bombardeaza repetat scoarta cerebrala si când au intensitate peste medie.

Parametrii de actiune ai unui agent stresor: intensitate, durata, repetabilitate, noutate si bruschete. Asupra individului actioneaza constelatii de agenti stresanti. Clasificarea agentilor stresori:

în functie de numarul lor, ei sunt: unici si multiplii.

în functie de asociere, ei sunt: conglomerati si configurati.

în functie de dominanta actiunii, ei sunt: principali si secundari.

în functie de numarul indivizilor afectati, ei sunt: agenti stresori cu semnificatie strict individuala, colectiva si generala.

• în functie de natura lor, ei sunt: fizici (sonori, luminosi etc), chimici, biologici, psihologici. Golu, (1980)

Iata câteva considerente legate de natura fiziologica a emotie si despre legatura acestora cu asa-numitele detectoare de minciuni, sau poligraful.

Sistemul nervos simpatic angajeaza organismul în eliberarea de energie. Atunci când emotia se stinge, intervine sistemul nervos parasimpatic sistemul de conservare a energiei care readuce organismul la starea sa normala.

Aceste actiuni ale sistemului nervos vegetativ sunt determinate, la rândul lor, de activitatea anumitor arii cerebrale, inclusiv hipotalamusul si, partial, sistemul limbic, impulsurile din aceste arii sunt transmise nucleilor cerebrali care controleaza functionarea sistemului nervos vegetativ. Acesta actioneaza direct asupra muschilor si organelor interne; initiind unele din schimbarile organice descrise mai sus si, indirect, stimulând hormonii adrenergici care produc alte schimbari organice.

Trebuie sa remarcam faptul ca tipul de activare fiziologica intensa, descrisa anterior, este caracteristic starilor emotionale precum furie sau teama, în cursul carora organismul trebuie sa se pregateasca pentru actiune (de exemplu, pentru reactia lupta sau fuga).

Raspunsuri asemanatoare pot interveni si în starile de veselie sau excitare sexuala.

Dar, în timpul unor emotii precum tristetea sau regretul, unele procese organice pot fi încetinite. (Atchinson, 2002)

Un tip de detector de minciuni masoara modificarile din vocea unei persoane, modificari care sunt insesizabile pentru urechea umana. Toti muschii, inclusiv cei care controleaza coardele vocale, vibreaza usor atunci când sunt utilizati. Acest tremor, transmis coardelor vocale este suprimat de activitatea ritmului nervos vegetativ, atunci când vorbitorul este supus stresului. Când înregistrarea vocii unei persoane este itntrodusa într-un analizor de voce, se obtine o reprezentare vizuala pe o foaie de înregistrare. Tremorul coardelor vocale ale unui vorbitor relaxat determina o serie de unde. Când vorbitorul este stresat, tremorul dispare.

Figura. 4: Patern vocal normal Patern vocal al unei persoane supuse stresului

Sursa: Haddad et. all. 2002

In general, pentru detectarea minciunilor, analizorul vocal este utilizat într-o maniera similara cu poligraful, întrebarile neutre alterneaza cu cele critice, comparându-se înregistrarile obtinute.

Daca raspunsurile la întrebarile critice produc înregistrari în unde, atunci persoana spune, probabil, adevarul (din cele ce se cunosc pâna acum, tremorul coardelor vocale nu poate fi controlat voluntar). O înregistrare fara unde indica faptul ca individul este tensionat sau anxios si nu neaparat ca minte,

Exista, însa, doua probleme serioase legate de utilizarea analizarului vocal pentru detectarea minciunilor. In primul rând din moment ce analizatorul functioneaza în cazul mesajelor înregistrate ca si în cazul celor primite prin telefon, radio sau televiziune, este posibila utilizarea lipsita de etica a acestui instrument.

A doua problema care se pune este precizia analizorului vocal. Unii cercetatori sustin ca acesta are aceeasi acuratete ca poligraful în identificarea minciunilor; altii sustin ca precizia sa este îndoielnica. Sunt necesare, însa, mai multe cercetari pentru a stabili relatia dintre modificarile vocii si alte masuri fiziologice ale emotiei.

Investigatii au avut loc de asemenea în testarea ipotezei conform careia vocea umana tinde spre frecvente mai înalte atunci când este plasata sub stres în banda sa normala de functionare. În mod normal vocea umana cuprinde banda de frecventa 80-120 hertzi. (Lippold 1969, 1957)

Bazat pe acest fapt o serie de tehnologi menite sa detecteze stresul din voce au fost dezvoltate. Opt dintre acestea sunt investigate de catre Darren Haddad et. all. În 2002, pentru Ministerul Justitiei al Statelor Unite printre care si TVSA3, instrumentul folosit în cercetarea de fata.

Concluzia studiului este ca aceste tehnologi sunt capabile sa detecteze stresul prin intermediul analizei frecventelor vocale. Desi echivalarea acestei detectii cu detectarea unui neadevar este pus sub semul întrebarii (Cestaro2002).

Instrumentul ramane însa valid pentru cercetarea propusa, noi neaflandu-ne într-un scenariu de tipul "detectie a deceptiei".

. Obiectivele si metodologia cercetarii

2.1 Obiective

Cercetarea de fata îsi propune sa studieze un fenomen des întâlnit în limba româna, mai ales în rândul tinerilor nascuti în preajma anului 1989. Este vorba despre raspândirea tot mai larga a limbii engleze în vocabularul limbii române. Desi acest fapt în sine nu consta obiectul unui studiu psihologic, observatile noastre tin de utilizarea cuvintelor de natura afectogena în comunicare, deseori acestea fiind înlocuite cu cuvinte de origine anglo-saxona.

Astfel, desi este bine documentat faptul ca engleza îsi are un loc bine stabilit în comunicarea cotidiana, cercetarea de fata îsi propune sa analizeze frecventa cu care apar acesti termeni în vorbirea cotidiana. Poronim de la premisa ca termenii afectogeni au tendinta sa fie comunicati în limba engleza.

Asadar, ne propunem pe de o parte, sa determinam daca ceea ce a fost observat la nivel empiric poate fi dovedit stiintific. Pretindem sa dam raspuns la urmatoarea întrebare: Cât de relevant este acest fenomen în cadrul grupului tinta? Este un fenomen raspândit sau relativ restrâns?

Pe de alta parte ne propunem sa identificam posibile cauze explicative ale fenomenului studiat. Pornimd de la consultarea literaturii de specialitate si a teoriilor legate de limbaj comunicare si afectivitate ne propunem sa dezvoltam un posibil model de analiza a fenomenului mai sus mentionat.

În acest caz pornim de la premisa ca un cuvânt afectogen comunicat în limba engleza produce un nivel mai mic de stres emotional decât acelas cuvânt comunicat în limba româna.

Ne asteptam ca la finalul acestui studiu sa aducem un plus de informatii noi în domeniul psiholingvisticii si sa atragem atentia asupra unui domeniu în mare parte ignorat în psihologie si psiholingvistica, si relationat cu achizitionarea celei de-a doua limbi.

De asemenea asteptam ca la finalul cercetarii sa fi reusit sa contribuim la deschiderea de noi perspective de abordare a fenomenelor din zona comunicarii interpersonale.

Pe de alta parte lucrarea de fata are un puternic caracter formativ pentru propunatorul ei. Valentele sale formative rezida din analiza literaturii de specialitate existente in domeniu, inclusiv a unei serii de lucrari ce si-au propus sa realizeze liste similare celei pe care o propunem, în Statele Unite si Germania. Ni s-a oferit astfel ocazia sa lucram cu cuvinte afectogene si sa studiem o serie de caracteristici ale cuvintelor - stimul.

Astfel, putem numara printre obiectivele noastre si creearea unei liste de cuvinte afectogene românesti.

In concluzie ceea ce ne dorim prin intermediul lucrarii de fata este sa oferim comunitatii specialistilor in domeniu un punct de plecare pentru noi studii si în acelsi timp sa atragem atentia asupra unui fenomen din ce in ce mai frecvent in randul populatiei si care poate ascunde aspecte inca neplotate suficient.

Consider ca efortul, desi diminutiv în comparatie cu sarcina mult mai mare de a elabora o lista de cuvinte consistenta si diversificata, cu atentie acordata unei serii de factori, de la nivelul de abstractitate la frecventa utilizarii, este unul însemnat. Nu numai ca o experienta cu valoare educativa pentru cei ce au contribuit la lucrarea de fata ci si ca eventuala fundatia unui proiect de anvergura mai mare.

2.2 Ipotezele Cercetarii

Prima ipoteza este derivata din observatiile empirice mentionate pe parcursul lucrarii. Astfel prima ipoteza îsi propune sa ateste existenta fenomenului în cadrul grupului tinta. Ipoteza va suna, deci, astfel:

Ip1. Daca un mesaj contine un termen afectogen atunci acesta tinde sa fie comunicat în limba engleza.

Conceptul de termen afectogen va fi operationalizat conform studiilor lui Siegle (1994) si Melissa et al (2006). Valenta afectogena a cuvântului este mai putin importanta, potentialul acestuia de a evoca trairi emotionale fiind vizata. Astfel, cei doi autori concep un model experimental inprumutat si de catre noi în aceasta lucrare pentru a determina daca un cuvânt este afectogen sau neutru. O lista de cuvinte este prezentata subiectilor, acestora cerându-li-se sa decida daca cuvântul are o valenta "pozitiva" sau "negativa". Timpul necesar deciziei era înregistrat iar cuvintele cu cel mai lung timp de decizie erau desemnate ca fiind neutre, iar un timp scurt de decizie va desemna un termen puternic afectogen.

Cea de-a doua ipoteza este tintita spre gasirea unei explicatii a fenomenului mai sus mentionat. Astfel, presupunem ca mass media ofera o serie de stereotipii comunicationale, de formule de exprimare standard, care apartin unui mediu strain (shouri de televiziune, filme, etc). Preluarea acestor stereotipii si reproducerea lor într-un context real, permit unei persoane sa raspunda unei situatii reproducând un patern, o modalitate de comunicare ce nu îi apartine în totalitate. Astfel, inferam ca individul se simte "detasat" de situatia concreta în care se afla, acest detasament detreminând la rândul sau o scadere a tensiunii, a stresului emotional resimtit.

În vederea celor mentionate am formulat cea de-a doua ipoteza în felul urmator:

Ip2. Daca un termen afectogen este transmis in limba engleza, atunci nivelul intensitatii trairii stresului emotional asociat transmiterii cuvantului tinde sa scada.

Stresul emotional se refera la tensiunea emotionala resimtita de subiect în momentul prezentarii cuvântlui stimul. Pe acest concept se bazeaza majoritatea instrumentelor destinate DOD (detection of deteption) cunoscute si sub numele de "detectoare de minciuni".

Variabile

-Dependente:

-Alegerea de a comunica in limba engleza sau romana

- Modificari ale frecventei vocii in spectrul 80-120 Hr

-Independenta:

Valenta emotionala a cuvantului: neutru sau afectogen.

Variabilele dependente, asa cum sunt descrise mai jos sunt derivate din instrumentele folosite. Frecventa spectrului vocal, este o variabila specifica, menita sa identifice nivelul de stres emotional. Astfel un alt mod de a formula variabila ar fi fost "nivelul de stres emotional".

Alegerea de a comunica în limba româna sau engleza a unor termeni afectogeni este o variabila ce va fi testata cu ajutorul chestionarului, nu într-o paradigma experimentala. Ne confruntam cu un comportament ce poate fi observat la nivel empiric în situatii cotidiene, însa ce greu poate fi provocat într-un scenariu experimental. Astfel am decis ca metoda chestionarului este optima în vederea surprinderii comportamentului.

2.3 Modelul cercetarii

IP1 va fi verificata cu un chestionar ce va contine întrebari menite sa identifice prezenta sau absenta comportamentului vizat (exprimarea mesajelor încarcate emotional în limba engleza). Grupa experimentala va fi formata din persoane de ambele sexe cu vârsta cuprinsa între 19 si 31 de ani, în numar de 42.

Mentionam aici ca ne ocupam de un segment specific de vârsta.

De ce am ales acest interval? Este vorba desigur de marea invazie de cultura anglo - americana ce s-a revarsat asupra noastra dupa 1989. Asa ca persoanele care sunt cel mai afectate de acest fenomen sunt cele ce au fost expuse de la o vârsta relativ mica la acest "potop" cultural. Majoritatea subiectilor vor avea însa vârste ce depasesc 20 de ani. Acest fapt serveste si mai bine studiul nostru. De ce? Pentru ca nu trebuie sa omitem "noutatetea" culturii anglo-americane în preajmaa lui `89, si lipsa de competitie din partea mass mediei locale. Astazi limba si cultura romana tind sa fie mult mai prezente în media dovada fiind multiplele posturi TV românesti, precum si înlocuirea subtitrarilor cu dublajul.

Asfel esantionul are caracteristicile de vârsta descrise mai sus. Dintre acestia toti beneficiaza de studii superioare. Am ales categoria sociala mentionata datorita frecventei crescute a cunostintelor de limba engleza în rândul acestora.

Chestionarul contine 12 întrebari ce cer subiectilor sa indentifice, pe baza propriei lor experiente, existenta fenomenului de comunicare a cuvintelor afectogene în limba engleza.

IP2 va fi verificata cu ajutorul unui microfon si o aplicatie software " TVSA3: Voice Stress Analysis Freeware", capabila sa detecteze stresul emotional, pe baza detectiei microtremurului din voce.

Pentru cea de-a doua ipoteza vom folosii o singura grupa experimentala ce va fi expusa unui numar de cuvinte excitate cu valenta pozitiva si negative asa cum sunt ele clasificate în "The balanced affective word list project" si în "Berlin Affective Word List". Cuvintele vor fi prezentate pe un monitor de P.C. cu marimea de 24 pe un ecran de 15 inch.

Participantii vor pronunta cuvintele mai întâi în romana apoi în engleza. Vocea lor va fi analizata cu ajutorul programului TVSA3 (Voice stress analysis).

Programul analizeaza frecventa vocii, scotând în evidenta spectrul de frecvente înalte, acestea indicând momentele în care stres emotional al subiectului se afla la cote ridicate. Aceste momente sunt "marcate" de catre program printr-un sunet de fundal (zgomot alb de frecventa înalta).

Presupunem ca seria de cuvinte rostita în engleza va declansa mai putine momente de stres emotional, asa cum este acesta detetat de catre TVSA3 decât seria de cuvinte rostite în romana.

Vom valida cuvintele alese din bazele de date prezentate anterior pe populatia tinta folosind aceias metoda folosita sa genereze listele: subiectii vor trebui sa categorizeze cuvintele ca fiid "pozitive" sau "negative" timpul necesar pentru luarea deciziei determinând valenta. Un timp de reactie prea lung va determina clasificarea cuvântului ca neutru.

Vom realiza aceasta cu ajutorul programului BAW

2.4 Metode de investigatie

Metodologia cercetarii este una mixta. Chestionarul folosit în vederea surprinderii comportamentului de înlocuire a termenilor afectogeni cu termenii în limba engleza este un chestionar de tip explorativ. Contine 12 întrebari si cntine itemi ce urmaresc sa descopere fie prezenta comportamentului la subiectul chestionat sau recunoasterea comportamentului vizat de catre subiect în altii. Cercetarea de fata se incadreaza in paradigma cantitativ-calitativa. Am folosit ancheta ca metoda de colectare a datelor si chestionarul ca instrument.

Desi modalitatea de culegere a informatiei este cantitativa, interpretarea se va realize intr-o maniera descriptiv-interpretaiva. Consideram ca pentru obiectivele propuse aceasta este metodologia cea mai adecvata.

În vederea validarii listei de cuvinte afectogene propuse de Siegle (1994) vom folosi progamul (BAW), program realizat de special pentru studiul de fata. Subiectilor li se va cere sa decida daca un cuvânt are o valenta pozitiva sau negativa, iar timpul alocat deciziei va fi înregistrat.

Programul BAW este un program scris în C++ si va rula pe un monitor cu diagonala de 15 inch de tip LCD. Cuvintele expuse, în numar de 40 vor avea un font de 28.

Functionalitatea tehnologiei de tip VSA are la baza un fenomen fiziologic numit micro-tremur muscular. Acest fenomen descrie o usoara oscillation la aproximativ 10 cicluri pe secunda (tremor fiziologic) în timpul normal de contractie a musculaturii controlate voluntar. Toati muschilor din organism, inclusiv coarde vocale, vibreze de la 8 la 12 Hz.. Acest micro tremor este singurul factor de detectare a deceptiei, sustin furnizorii de tehnologie VSA.

Acest sistem uman este o bucla de feedback, similar cu un incalzitor termostat, care va mentine o temperatura medie. Prin cresterea temperaturii un pic mai sus de setare, termostatul se va opri, si nu va porni dinou pâna când temperatura este un pic sub el. Asa cum temperatura oscileaza un pic peste si sub setare, asa si muschii se contracta si se relaxeaza, cautând sa mentina tensiunea optima.

În momente de stres, organismul se pregateste pentru raspunsul "lupta sau fuga", muschii devenind mai încordati, astfel mai pregatiti pentru o eventuala atiune . Vibratiile musculare cresc. Acest tremur muscular este, de obicei, evident în tremurul mainilor, de exemplu atunci când cineva tine un brat într-o pozitie extinsa. Aceasta indica faptul ca o limitare sângelui în muschi poate reduce tremurul.

Tremurul fiziologic este vibratia supraimpusa contractiei voluntare a unui muschi si care este cauzata doar de aceasta activitate. Majoritatea oamenilor sufera un tremor usor, rapid al mâinilor când au bratele extinse.

Pentru testarea celei de-a doua ipoteze vom folosi o serie de cuvinte imprimate pe o foaie de hartie în Times new roman, cu un font de 20. Vom folosi programul VSA3 pentru analiza fisierelor audio.

VSA3 este un program simplu care foloseste fisiere audio digitale ca intrare, iesirile fiind noi fisiere audio cu o un ton de fundal care indica modificarea nivelurilor de stres. Cu cât frecventa tonului este mai înalta cu atât nivelul de stres este mai mare. Are o singura reglare: setarea unui prag care determina nivelul de stres care poate atrage dupa sine aparitia tonului din fundal.

Pragul de setare este tratat ca un procent din gama de stres gasit într-o anumita înregistrare. Daca este setat la 90%, de exemplu, dispozitivul va emite sunete de fundal numai când se ating frecventele cele mai înalte, mai precis 10% din cele mai înalte frecvente calculat din media frecventei întregii înregistrarii. Aceasta calibreaza automat instrumentul la vocea oricarei persoane.

Software-ul trateaza toate înregistrarile ca fiind înregistrari ale vocii unui singur individ. Aceasta creeaza o problema atunci când doua persoane vorbesc impreuna. Persoana cu cel mai mare nivel mediu de stres ar putea parea ca fiind cea cu cel mai înalt nivel de stres, când acest lucru nu ar fi neaparat adevarat.

VSA3 poate fi rulat din linia de comanda DOS, de la un fisier, sau de la o pictograma Windows. Este nevoie de trei linii de comanda ca parametrii: fisiere de intrare, o adresa de iesire, si o valoare a pragului de stres.

Iata un exemplu de linie de comanda:

TVSA3 c:\tvsa\input\*.wav c:\tvsa\output\ 75%

Fisiere de intrare trebuie sa fie de 16 biti mono si prelevat la 11025 Hz, cea mai standard rata disponibila. Fisierele de 8 biti trebuie mai întâi sa fie convertite la 16 de biti înainte de a fi analizate.

Am folosit un prag de 85% în analiza fisierelor audio.

Fisierele vor fi înregistate cu ajutorul unui microfon Audio-Tehnica Pro 31, cu un raspuns de frecventa de 70-16000Hz si procesate pe o placa audio Realtek High Definition Audio, cu ajutorul programului Windows sound recorder.

2.5 Proceduri de recoltare a datelor

2.5.1 Aplicarea chestionarului

Aplicarea chestionarului a avut loc în doua etape. Astfel acesta a fost aplicat odata în prsoana, unui numar de 12 subiecti. Acestia se aflau în caminul Grozavesti, si au fost abordati în camerele lor individuale. Cei ce au declarat ca sunt dispusi sa completze chestionarul au fost informati despre scopul investigatiei, "nivelul la care limba engleza este prezenta in comunicarea verbala uzuala" si rugati sa marcheze varianta ce se apropie cel mai mult de punctul lor de vedere.

O alta metoda de aplicare a chestionarului a constat in trimiterea acestuia via e-mail unei serii de persoane ce corespundeau caracteristicile grupului nostru tinta. Instructajul a fost inclus în scrisoarea trimisa, la fel si chestionarul. Chestionarul, odata completat, a fost returnat tot prin email.

Chestionarul a fost receptata bine si nu s-au semnalat nemultumiri sau itemi problematici de catre participanti.

S-a asigurat confidentialitatea rezulatelor S-a asigurat confidentialitatea si anonimatul participantilor. Penteru cei interesati de rezultalele finale ale studiului s-a pus la dispozitie o adresa de email.Reyultatele cercetarii fiinf puse la dispozitia celor interesati.

2.5.2 Validarea listei de cuvinte afectogene.

În vederea validarii listei de cuvinte afectogene, derivata din lista lui Siegle (1994) am folosit programul BAW. Acesta a fost aplicat în cadrul unei cladiri de birouri, cât si în cadrul caminului Grozavesti. Astfel subiectii, în ambele situatii, au fost rugati sa se aseze comod si sa priveasca ecranul pe care rula programul BAW. Au fost instruiti sa îsi aseze mâna dreapta pe mouse si sa desemneze cuvintle ce urmeaza a fi prezentate ca având o valenta emotionala pozitiva sau negativa, facând click pe unul dintre butoanele programului etichetate cu aceleas cuvinte ("pozitiv" si "negativ").

Primul cuvânt a fost cuvântul TEST, cuvânt menit saa obisnuiasca participantii cu utilizarea comenzilor. Au fost rugati sa se concentreze strict asupra rezolvarii probei. Daca proba era întrerupta rezultatele deveneau invalie. În acest scop am încercat sa asiguram un mediu cât mai izolat. În cadrul cladirilor de birouri am folosit un birou separat, iar în cadrul caminului am folosit propria camera, ce nu continea surse de zgomot sau alte tipuri de distrageri. Datorita acestor masuri majoritatea probele s-au desfasurat fara întreruperi, astfel doar doua dintre rezultate fiind considerate invalide, datorita unor factori exteriori ce au întrerupt procesul.

2.5.3 Înregistrarea si analiza vocala

Înregistrarea vocala folosita in vederea analizei cu ajutorul programului TVSA a fost realizata excusiv în cadrul caminului Grozavesti. Proba a fost aplicata în camera fiecarui participant, deplasând instrumentele necesare, laptopul si microfonul. În ciuda mediilor diferite de aplicare a testului ne-am straduit sa creem un mediu cât mai consistent. Astfel participantii au fost rugati sa ia loc, laptopul si microfonul fiind asezate pe birou, direct în fata subiectilor. Orice sursa de zgomot a fost eliminata (muzica etc). Marea majoritate a participantilor se aflau singuri în camera. Acolo unde ne confruntam cu mai multe persoane, indivizii ce nu sustineau proba au fost rugati sa nu vorbeasca în timpul rezolvarii acesteia. Înainte de aplicarea probei participantii erau întrebati daca sunt vorbitori de engleza si daca folosesc cuvinte provenite din engleza în conversatiile lor cotidiene.

Daca raspunsurile acestora erau pozitive, mergeam mai departe cu aplicarea probei. Proba consta în înregistrarea cuvintelor 20 în engleza, 20 în româna, analizarea întregistrarilor desfasurându-se dupa aplicarea acesteia, astfel minimalizând timpul alocat fiecarei aplicari.

Participantii au fost rugati sa citeasca cu voce tare cuvintele afisate, într-un ritm constant. Au fost informati ca nu este o proba contra timp si ca nu se vor testa cunostintele lor de limba engleza, fiind un studiu asupra utilzarii limbii engleze în limbajul cotidian. Au fost asigurati de confidentialitatea rezultatelor. Întreaga paradigma experimentala a fost explicata celor ce au dorit informatii suplimentare. De asemenea, celor interesati de rezultatele analizei vocale proprii le-a fost pusa la dispozitie o adresa de mail.

Mentionam ca rezultatele a patru dintre participantii la studiu nu au fost incluse în cercetarea finala. Acestia au avut probleme la citirea listei de cuvinte în limba engleza. Acest lucru a invalidat rezultatele în doua feluri. În primul rând, a cauzat o stare de anxietate participantilor, stare evidentiata de analiza vocala. Consideram ca aceasta sursa suplimentara de stres emotional invalideaza rezultatele participantilor mentionati. În al doilea rând consideram ca dificultatile manifestate la citirea materialului în limba engleza denota lipsa de întelegere a semnificatie termenilor. Cum acest lucru este esential pentru studiul de fata, consideram eliminarea rezultatelor din analiza necesara.

Reactiile în general au fost pozitive, proba fiind primita bine de majoritatea subiectilor. Am avut însa si doua refuzuri de a participa la proba dupa ce a fost explicat procesul, fara a ni se oferi un motiv pentru refuz.

. Rezultatele cercetarii

3.1 Prezentarea si analiza datelor

Cercetarea pe care am realizat-o se înscrie în paradigma mixta, ca atare fideli obiectivelor si fundamentelor teoretice ale studiului, prezentam rezultatele cercetarii urmarind acelasi demers.

Pentru a oferi rezultatelor o mai mare validitate, vom recurge la o abordare cantitativa completata de o descriere a aspectelor relevate din cadrul fiecarui concept analizat.

Toate obiectivele descrise la începutul acestei lucrari, relationate cu ipotezele , ne apropie de scopul expus si ne permit o analiza a posibilelor cauze care fac ca multe persoane sa opteze pentru folosirea unor termeni în limba engleza mai ales când este vorba despre termeni cu încarcatura afectogena evidenta.

De aceea metodologia folosita serveste acestiu scop, de-a lungul întregii cercetari si se adapteaza obiectivelor expuse.

O data ajunsi în acesta faza a analizarii datelor, trebuie sa reamintim fapul ca au fost parcurse mai multe faze:

un prim moment în anliza datelor a fost constituit de studiera literaturii de specialitate relationata cu tema obiect de studiu, în dorinta de a cunoaste si de a sintetiza principalele tendinte în domeniu. De asemenea consultarea literatrii de spcialitate ne-a dat ocazia sa constatam ca tema propuse nu se regaseste printre prioritatile de cercetare ale specialistilor în domeniu. Cu atât mai mult consideram ca stiudiul pcare îl propunem deschide o linie noua de studii ce poate fi exploatata în viitor.

Un alt moment la fel de important în desfasurarea cercetarii consta în aplicarea unei metodologii cuantitative bazata pe administrarea chestionarelor unui numar de 42 subiecti cu scopul de a cunaste cât mai bine opiniile lor cu privire la tema studiata. Din dorinta de a ne apropia cât mai mult de opiniile subiectilor si ca atare de esenta problematicii, am propuse un cuestionar structurat în doua blocuri. În prima parte prin intermediul itemilor închisi am dorit sa situam subiectul în problemática propusa. În cea de-a doua parte am lasat suficient spatiu exprimarii libere de opinii si enumerarii de situatii când subiectii s-au situat în pozitia de a folosi termeni cu valoare afectogena.

În continuare detaliem principalele faze parcurse în desfasurarea cercetariiPlan de lucru

În cazul Ipotezei 1 vom analiza datele provenite din chestionar folosind metode statistice descriptive. Astfel, chestionarul a fost aplicat pe 41 de subiecti cu varste cuprinse intre 20 si 31 de ani, dintre care 3 barbati si 38 de femei m=22,59, s=2.22. 65,9% dintre participanti au raspuns ca obisnuiesc sa substitue termeni ce au un potential ridicat de a evoca emotii puternice cu termeni în limba engleza, pe când 58,5% au declarat ca obisnuiesc sa substitue termeni jenanti sau tabu din limba româna cu echivalentul lor în limba engleza.

Întrebati daca au observat comportamentele descrise mai sus la persoanele cunoscute, 95,1% au raportat ca ar cunoaste persoane ce obisnuiesc sa substitue termeni ce au un potential ridicat de a evoca emotii puternice cu termeni în limba engleza, iar 90.2% cunosc persoane ce obisnuiesc sa substitue termeni jenanti sau tabu cu termeni în limba engleza.

De asemenea consideram interesante raspunsurile primite la intrebarea "Care sunt situatiile în care folositi cuvinte în limba engleza?" Iata câteva raspunsuri pe care le consideram a fii relevante:

"când ma enervez"

"Injurii, exprimarea unor sentimente sau a unor situatii problematice care ,transpuse in engleza sunt mai [...] usor de transmis"

"cand "poreclim" niste aspecte personale si folosim eufemisme"

"Când incerc sa exprim o stare emotionala"

"când doresc sa exprim ceva cu un mare continut emotional, când sunt nervoasa "

"conversatii pe un ton glumet, ludic"

"când simt emotii puternice (mai ales cele negative)"

În cadrul elaborarii listei de cuvinte cu ajutorul programului BAW am folosit o lista de 46 de cuvinte, derivata din lista propusa de Siegle, (1994). Proba a fost aplicata pe 31 de subiecti, dintre care 12 barbati si 19 femei, cu vârsta cuprinsa între 20 si 27 de ani, (m=22.70, s=1.84)

Timpii de reactie obtinuti au variat de la 0.15 secunde pâna la 8.30 secunde. Mediile timpilor de reactie pentru fiecare cuvânt au variat de la 0.85 secunde pana la 2. 46 secunde, cu deviatii standard cuprinse între 0.29 si 2.98. Pentru lista de cuvinte afectogene am ales 20 dintre cuvintele cu cea mai mica medie a timpului de reactie, aceasta fiind cuprinsa între 0.85 secunde si 1.60 secunde.

În vederea testarii Ipotezei 2, "Daca un termen afectogen este transmis in limba engleza, atunci nivelul intensitatii trairii stresului emotional asociat transmiterii cuvantului tinde sa scada", am folsit un esantion de 42 de subiecti cu vârsta cuprinsa între 19 si 25 de ani,dintre care 15 barbati si 27 femei (m=22.02, s=1.48). S-a constatat o scadere semnificativa a nivelului stresului emotional de la 0.40 la 0.19 atunci când cuvintele afectogene au fost citite în engleza. Diferenta a atins pragul semnificatiei statistice t=4.950, p=0.000, pentru alpha=0.01 bilateral. Se confirma astfel ipoteza cercetarii si se infirma ipoteza de nul.

3.2 Interpretarea rezultatelor

Datele extrase cu ajutorul instrumentelor folosite ne permit sa extragem o serie de concluzii privitoare la ipotezele emise. Astfel în ceea ce priveste Ipoteza 1 rezultatele nu ne permit emiterea unei concluzii finale.

Procesarea datelor ne poate doar confirma faptul ca o parte din esantionul testat prezinta comportamenul descris. Nu putem concluziona însa cât de extins sau ce pondere are acesta în comunicarea interpersonala. Nu sunt complet lipsite de semificatie, credem noi, raspunsurile participantilor la itemii prezentati, în special in cadrul întrebarilor cu raspuns deschis. Aceasta investigatie deschide un drum spre cercetari ultrioare, care ar putea mai bine stabilii specificitatea si extinderea fenomenului socio-lingvistic cercetat.

În cazul Ipotezei 2, confirmata pentru un prag p<0.01 putem spune ca într-adevar, termenii afectogeni comunicati în limba engleza provoaca un nivel semnificativ mai scazut de stres emotional emitatorului decât cele comunicate în limba româna.

Acest lucru poate fi datorat faptului ca participantii nu au fost constienti de semnificatia unora dintre cuvintele prezentate în engleza. Respingem însa acesta teorie, fiecare participant fiind întrebat daca este vorbitor de limba engleza înainte de aplicarea probei. De asemenea cazurile în care s-au semnalat cuvinte necunoscute în limba engleza au fost eliminate din studiul final.

Putem sa explicam nivelul mai ridicat al stresului resimtit la enuntarea termenilor în limba româna ca un rezultat al asocierii lor cu situatii reale, de natura sa provoace reactiile emotionale observate în studiul efectuat. Cuvintele din limba engleza fiind asociate mai degraba unor situatii ce au o probabilitate scazuta de a declansa reactii emotionale puternice (filme, mass media, etc), astfel participantii simtind o detasare de semificatia cuvântului.

Putem extrapola considera deci datele obtinute aici pentru a explica de ce din un numar de tineri aleg sa îsi exprime trairile emotionale folosind termenii derivati dintr-o limba straina? Noi spunem ca da. Consideram ca scaderea pragului de stres emotional resimtit de emitator este o explicatie multumitoare pentru fenomenul descris.

Nu putem face înca supozitii în legatura cu potentialele beneficii sau dezavanntaje ale acestui comportament. Deschide acesta noi cai de comunicare interpersonala sau le înrautateste pe cele deja existente?

Nu putem decât sa luam în considerare tema ca o viitoare directie de cercetare.

4. Concluzii si aprecieri finale.

Ne-am propus în cadrul cercetarii de fata sa investigam un fenomen socio-ligvistic de actualitate. Prezenta tot mai puternca a limbii engleze in limbajul cotidian a dus la dezvoltarea unui comportament desemnat de catre autorii autorul lucrarii de fata demn de investigat.

Actualitatea subiectului cât si lipsa unei perspective phisihologice în literatura de specialitate sunt motivele principale pentru care am ales sa ne concentram atentia asupra temei alese.

Ne-am propus asadar sa evidentiem existenta fenomenului în cadrul populatiei tinta precum si sa încercam sa gasim o posibila explicatie pentru acesta.

Consideram ca, desi studii aditionale sunt necesare pentru a mai bine evidentia impactul pe care fenomenul studiat îl are la nivelul populatiei, modelul explicativ propus este unul valid.

Asfel am presupus pornit de la premisa ca termenii afectogeni transmisi în limba engleza provoaca un nivel semnificativ mai scazut al stresului emotional decât aceasi termeni comunicati în limba româna. Ipoteza s-a confirmat, oferind astfel o explicatie pentru preferinta folosirii limbii engleze în vederea comunicarii termenilor afectogeni.

Lucrarea de fata a întâmpinat si o serie de dificultati, atât de natura tehnica cât si de natura teoretica.Prima dificultate de acest fel a fost surprinderea unui fenomen în plina desfasurare pe care îl puteam observa la nivel empiric, intr-un set de ipoteze si într-un model experimental valid.

De asemenea, datorita specificitatii geografice si culturale a fenomenului, ne-a fost dificil sa gasim o fundamentare teoretica adecvata. Astfel, a fost o dificultate reala gasirea materialului teoretic relevant studiului.

Folosirea instrumentului TVSA a reprezentat, de asemenea, o dificultateo provocare interesanta. Controlarea tuturor variabilelor (zgomote de fundal, etc) precum si diferitele provocari alte interferente tehnice legate de folosirea unui astfel de instrument au fost pe de o parte obstacole considerabile, însa si mari surse de experienta.

În retrospectiva, folosirea unei singure metode de detectare a stresului (VSA) nu pare suficienta. Rezultatele studiului ar fi mai sigure daca s-ar folosii o serie de instrumente capabile sa detecteze stresul emotional, cum ar fi raspunsul galvano-cutanat, tensiunea arteriala, etc.

De asemenea simpla lista de cuvinte afectogene ar putea fi înlocuita cu o scurta naratiune sau cu o situatie pe care particpantii vor fi rugati sa o descrie. Neajunsul unei liste de cuvinte este faptul ca de multe ori subiectii pot trece prin ea foarte rapid, fara suficient timp pentru a "procesa" semnificatia cuvântului.

Deosebit de interesanta a fost confruntarea cu nevoia de a folosi o lista de cuvinte afectogene. Necesitatea unei baze de date ce sa contina valenta emotionala, gradul de concretete a cuvintelor, frecventa lor in limbaj, etc, a devenit evidenta în urma studiului realizat. Un studiu pe acest subiect ar fi o directie buna pentru o eventuala cercetare ulterioara

Consideram ca evidentierea unor schimbari în plan afectiv în folosirea celei de-a doua limbi achizitionate reprezinta o descoperiredeschiderea unei linii de studiu semnificativea, majoritatea studiilor preocupate cu achizitia si folosirea celei de-a doua limbi axându-se mai degraba pe elemente de natura cognitiva.

De asemenea, studierea unui fenomen de mare actualitate nu poate decât sa contribuie la mai buna întelegere a limbajului si a felului în care acesta ne influenteaza atât la nivel comportamental cât si la nivelul proceselor pshihice.

În concluzie suntem e parere ca studiul de fata a reusit sa surprinda satisfacator subiectul propus, precum si sa ofere un model explicativ competent.

Lista referintelor bibliografice

ADRIANA STOICHIŢOIU-ICHIM (2006) Aspecte ale influentei engleze in româna actuala. Bucuresti: Editura Universitatii din Bucuresti

Atchinson, Jean (1998) The articulate mammal London: Routledge

Atkinson, Rita L.; Atkinson, Richard C (2002) Introducere în psihologie Bucuresti : Editura Tehnica

AVRAM, MIOARA (1997) - Anglicismele în limba româna actuala Bucuresti: Editura Academiei Române.

Baiceanu Leonard, 2004 Dictionar ilustrat de psihologie Bucuresti: Ed Tehnica

Cestaro, V (1995) Department of Defense Polygraph Institute, Ftort McClellan, AL. "A comparison Between Decision Accuracy Rates Obtained Using the Polygraph Instrument and the Computer Voice Stress Analyzer in the Absence of Jeopardy

Danion, J.-M., Kauffmann-Muller, F., Grangé, D., Zimmermann, M.-A., & Greth, P. (1995). Affective valence of words, explicit and implicit memory in clinical depression. Journal of Affective Disorders, 34, 227-234.

Dietrich, D. E., Emrich, H. M., Waller, C., Wieringa, B. M., Johannes,S., & Münte, T. F. (2000). Emotion/cognition-coupling in word recognition memory of depressive patients: An event-related potential study. Psychiatry Research, 96, 15-29.

Dumitrascu N. (2005) - Tehnici proiective în evaluarea prsonalitatii Bucuresti: Editura Trei

Epure, Elena (2004) Dictionar de cuvinte împrumutate din limba enleza. Bucuresti: Editura ALL Educational

Freud, Sigmund (2002) Comicul si umorul Bucuresti: Editura Trei

Golu Mihai (1980) Natura si baze neurofiziologice ale stresului. Bucuresti: Editura stiintifica si enciclopedica

Goupil Georgette (1991) Hans Selye: întelepciunea stresului Bucuresti: Editura Coresi

Greg J. Siegle, Rick E. Ingram si Georg E. Matt Affective Interference ( : An Explanation for Negative Attention Biases in Dysphoria? Cognitive Therapy and Research, Vol. 26, No. 1, February , pp. 73-87

Jung C. G. (1910) The Association Method, American Journal of Psychology, 31, 219-269

Minulescu Mihaela (2001) - Tehnici Proiective, Bucuresti: Editura Titu Maiorescu

Lippold, O., Redfearn, J., Vuco, R. (1957)."The Rhythmical Activity Of Groups Of Muscle Units In The Voluntary Contraction Of Muscle." The Journal Of Physiology, August

Lippold, O. (1970)"Oscillations In The Stretch Reflex Arc And The Origin Of The Rhythmical 8-12 C/S Component Of The Physiological Tremor." The Journal Of Physiology, February

MELISSA L.-H. VÕ, ARTHUR M. JACOBS, and MARKUS CONRAD Cross-validating the Berlin Affective Word List. Freie Universität Berlin, Berlin, Germany, Behavior Research Methods

Michael Devitt, Kim Sterelny (2000) Limbaj si realitate: o introducere în filozofia limbajului; Bucuresti: Editura Polirom

Siegle, G. J. (1994). The Balanced Affective Word List Creation Program. Available at www.sci.sdsu.edu/CAL/wordlist.html.

Rezumat

Teoriile actuale legate limbaj si achizitia limbii secunde ignora în mare partea efectul pe care comunicarea într-o limba straina îl poate avea asupra proceselor afective. Bazat pe observatie empirica, precum si de studii lingvistice am decis sa studiem efectul prezentei tot mai mari a limbii engleze în comunicarea interpersonala.

Lucrarea de fata si-a propus sa investigheze daca termenii afectogene tind sa fie transmise în limba engleza precum si daca termenii afectogeni comunicati în limba engleza provoaca un nivel redus de stres emotional în cadrul emitatorului în comparatie cu aceias termeni comunicati în limba romana.

În vederea testarii primei ipoteze am folosit un chestionar explorativ cu 12 întrebari, aplicat pe 42 de subiecti. În cazul celei de-a doua ipoteze am folosit un model experimental, participantii fiind rugati sa citeasca o serie de 40 de cuvinte afectogene, 20 în limba romana, 20 în limba engleza. În vederea validarii listei de cuvinte afectogene, derivata din lista lui Siegle (1994) am folosit o proba inspirata din modelul folosit de Melissa et al(2006). Subiectii au fost rugati sa stabileasca valenta emotionala a unei serii de 46 de cuvinte. S-a înregistrat timpul de reactie. Cuvintele cu timpul de reactie cel mai scurt au fost desemnate afectogene. Nivelul de stres a fost evaluat folosind Voice Stress Analyzer.

S-a constatat o scadere semnificativa a nivelului stresului emotional de la 0.40 la 0.19 atunci când cuvintele afectogene au fost citite în engleza. Diferenta a atins pragul semnificatiei statistice t=4.950, p=0.000, pentru alpha=0.01 bilateral. Se confirma astfel ipoteza cercetarii.

Procesarea datelor derivate din chestionar ne poate doar confirma faptul ca o parte din esantionul testat prezinta comportamenul descris. Nu putem concluziona însa cât de extins sau ce pondere are acesta în comunicarea interpersonala.

Cea de-a doua ipoteza se confirma pentru un prag p<0.01 putem spune ca într-adevar, termenii afectogeni comunicati în limba engleza provoaca un nivel semnificativ mai scazut de stres emotional emitatorului decât cele comunicate în limba romana. Am explicat aceasta tendinta prin prisma faptului ca stresului resimtit la enuntarea termenilor în limba romana sunt un rezultat al asocierii lor cu situatii reale, de natura sa provoace reactiile emotionale observate în studiul efectuat, cele provenite din limba engleza fiind întâlnite de catre participanti în situatii ce au o probabilitate scazuta de a declansa reactii emotionale puternice (filme, mass media, etc)

Abstract

Theories linked the current language and second language acquisition in large part ignores the effect that communication in a foreign language can have on emotional processes. Based on empirical observation, and linguistic studies, we decided to study the effect of increasing the presence of English in interpersonal communication.
   It's also proposed to investigate whether the affective terms tend to be transmitted in the English language and whether the affective terms communicated in English language causes a reduced level of emotional stress in the emitter compared with the same terms communicated in Romanian.
   In order to test the first hypothesis we used an explorative questionnaire with 12 questions, applied to 42 subjects. If the second hypothesis we used an experimental model, participants are asked to read a series of 40 affective words , 20 in Romanian, 20 in English. In order to validate the list of affective words, derived from the list of Siegle (1994) we used a sample of inspired model used by Melissa et al (2006). The subjects were asked to establish the emotional valence of a series of 46 words. The reaction time was recorded. The words with the shortest response response times were designated affective. The level of stress was assessed using Voice Stress Analyzer.
   We found a significant decline in the level of emotional stress from 0.40 to 0.19 when affective words were read in English. The difference reached the statistical significance threshold t = 4,950, p = 0,000, for bilateral alpha = 0.01. It thus confirms the research hypothesis.
   The processing of data derived from the questionnaire can only confirm that a part of the sample tested presents the proposed behavior. We cannot, however conclude what share this has in interpersonal communication.

The second hypothesis is confirmed for a threshold p <0.01 we can say that indeed, the affective terms communicate in English are causing a significantly lower level of emotional stress than those transmitted in Romanian. We have explained this trend in the light of the fact that stress associated with terms in the Romanian language is a result of their association with actual situations, likely to provoke the emotional reactions observed in the study conducted, while the English terms are more commonly associated with situations that have fewer chances to cause stress reactions (movies, the media, etc.)