Atasament, stiluri de dragoste, relatii de cuplu la tineri

Atasament, stiluri de dragoste, relatii de cuplu la tineri

                       Anca Stefana Labusca

A absolvit in anul 2003 Facultatea de Stiinte - sectia de psihologie a Universitatii  Sibiu
Interesata de domeniul relatiilor de cuplu, motiv pentru care se specializeza ca terapeut
In prezent este psiholog in domeniul resurselor umane in cadrul firmei LIRA Consult din Sibiu.

Abstract:

"Acest studiu examineaza asocierea dintre variabilele tip de atasament si stil de dragoste. 18518g612s Studentii din primul an de facultate, de la sectia de psihologie au participat la acest studiu Chestionarele au fost administrate a 109 de participanti. Scopul acestui studiu este sa investigheze si sa analizeze relatia dintre atasament si stiluri de dragoste, diferentele pe grupe de sex si varsta in ceea ce priveste adoptarea stilurilor de atasament, relatia dintre stilurile de dragoste si satisfactie."

Interesul aratat teoriei lui Bowlby asupra atasamentului (1969/1982,1973,1980) dateaza de scurt timp. Investigatiile sale au inceput prin observarea bebelusilor ce se aflau in camine, separati de familie pentru o lunga perioada de timp. Copiii protestau adesea vehement, plangeau si aruncau cu obiecte in cautarea protectorilor. De cele mai multe ori, protestele intense aduceau inapoi persoana la copil. Daca insa protestul vehement nu reusea sa aduca inapoi persoana dorita, copiii intrau in al doilea stadiu - disperarea - si deveneau tacuti. Daca, in final, copiii nu erau reuniti cu protectorii, intrau in cel din urma stadiu: detasarea. In aceasta perioada copilul isi reia activitatea normala, in absenta protectorilor, capatand adeseori independenta. Pe baza acestor observatii s-au delimitat trei stiluri de atasament, ce reprezentau natura interactiunii dintre protector si copil: atasamentul securizant, in care protectorul este sensibil si raspunde nevoilor acestuia; atasamentul evitant, in care protectorul este distant si nu este disponibil; atasamentul anxios-ambivalent, in care protectorul prezinta o inconsistenta in comportamentul sau ori nu raspunde deloc.

Shaver si Hazan (1987) au studiat ulterior posibilitatea existentei unei legaturi intre atasamentul format in cadrul relatiei copil-parinte si atasamentul in cadrul relatiilor de cuplu. Din acest studiu a reiesit faptul ca exista o astfel de legatura, iar in cadrul relatiilor de cuplu 56% dintre subiecti sunt securizanti, 24% evitanti si 20% anxiosi-ambivalenti. 

Brennan, Clark si Shaver (1998) au gasit doua dimensiuni optime ce puteau masura diferentele individuale si ce permiteau a fi evaluate: anxietatea si evitarea. Astfel, in concordanta cu cele doua dimensiuni: securizantul (poseda un nivel scazut al anxietatii si al evitarii) se simte confortabil in relatii, cauta apropierea celorlalti si nu este preocupat de gandul ca ar putea fi parasit; preocupatul (prezinta un nivel al anxietatii crescut, pe cand cel al evitarii este scazut) doreste apropierea de ceilalti, dar se teme ca va fi respins; cel ce indeparteaza (poseda un nivel al evitarii crescut, iar al anxietatii scazut) nu se teme de faptul ca ar putea fi respins si nu doreste apropierea de ceilalti; tematorul (detine un nivel crescut al anxietatii si al evitarii) este caracterizat de o imbinare a celorlalte doua tipuri de atasament nesecurizant ("cel ce indeparteaza" si "preocupatul"): nu se simte confortabil in apropierea celorlalti si se teme totodata ca aceasta apropiere nu va dura. In continuare ma voi referi la tipurile de atasament "preocupat", "cel ce indeparteaza" si "temator" ca fiind atasamente nesecurizante.

Teoria stilurilor de dragoste a lui Lee s-a bazat pe examinarea literaturii de fictiune si non-fictiune. In urma acestui studiu, Lee a construit un instrument numit "Sortarea cartoanelor cu povesti de dragoste". Datele obtinute prin aplicarea acestui instrument au indicat douazeci si trei de factori. Sase factori sunt importanti si sunt descrisi mai jos: sase stiluri de dragoste, dintre care trei principale si trei secundare. Stilurile de dragoste principale sunt: Eros: cauta persoane cu anumite calitati fizice si simte dorinta de a avea o relatie pasionala cu acestea; Storge: prefera dezvoltarea unei legaturi pas cu pas si ca o prelungire a prieteniei in dragoste; Ludus: cauta jocul in dragoste si nu doreste sa se supuna unor obligatii de lunga durata. Stilurile de dragoste secundare sunt: Mania: se comporta dominator, doreste sa controleze relatia si este gelos in ceea ce priveste partenerul; Pragma: cauta partenerul cu anumite caracteristici importante pentru el ca: slujba, varsta, religie, etc.; Agape: este altruist, dragostea sa nu este legata de dorinta de a primi ceva in schimb si este capabil sa renunte la relatie, daca considera ca este spre binele partenerului.

Hazan si Shaver (1987); Shaver, Hazan si Bradshaw (1988) au presupus o posibila relatie intre teoria atasamentului lui Bowlby si teoria stilurilor de dragoste. Relatia intre stilurile de dragoste si tipul de atasament a fost confirmata de studii. Astfel: eros si agape sunt semnificativ pozitiv corelate cu atasamentul securizant, ludus este corelat negativ cu stilul securizant si pozitiv cu cel evitant, iar mania este corelat cu atasamentul anxios-ambivalent. Stilul storge nu a fost corelat pozitiv cu atasamentul securizant (Levy & Davis, 1988; Hendrick & Hendrick, 1989).

Metode

Studiul prezent 

Scopul acestui studiului il reprezinta investigarea si analiza aspectelor legate de adoptarea unor tipuri de atasament si stiluri de dragoste in cazul tinerilor, si al presupusei relatii dintre acestea. Sunt testate sase dintre ipotezele prezentate in literatura de specialitate, si anume: 

1. Persoanele de sex masculin adopta in mai mare masura tipul de atasament "cel ce indeparteaza", iar subiectii de sex feminin adopta stilul de atasament preocupat.

2. Persoanele ce adopta un atasament nesecurizant provin in mai mare masura din familii destramate decat din familii intacte.

3. Persoanele cu atasament nesecurizant isi incep viata sexuala mai devreme decat cei cu atasament securizant.

4. Persoanele de sex masculin adopta in mai mare masura stilurile de dragoste ludus si agape, pe cand persoanele de sex feminin adopta in mai mare masura stilul mania.

5. Stilul de dragoste ludus si mania ofera un scazut nivel de satisfactie, eros producand un  nivel de satisfactie ridicat.

6. Stilul de dragoste ludus este adoptat mai degraba de persoanele ce prefera tipul de atasament "cel ce indeparteaza", stilul de dragoste mania de acele persoane ce adopta tipul de atasament preocupat; stilurile eros si agape tind sa fie adoptate mai degraba de persoane cu atasament securizant.

Participanti

109 tineri, studenti la psihologie, in primul an (2001-2002) din cadrul Facultatii de Stiinte, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, care au dorit participarea la acest studiu. Distributia pe sexe: 19,4% (N=20) sunt barbati si 80,6% (N=83) sunt femei. In functie de categoriile de varsta: 65% (N=67) au varsta sub 22 de ani, 17,5% (N=18) subiecti au varste intre 22 si 25 de ani, 17,5% (N=18) subiecti au 26 de ani si peste. 83,4% (N=86) urmeaza cursurile de zi si doar 16,5% (N=17) pe cele cu frecventa redusa. 67,7% (N=69) dintre subiecti au sustinut ca au o relatie romantica, 22,6% (N=23) ca nu sunt implicati intr-o relatie de acest tip, iar 9,8% (N=10) sunt implicati in mai multe relatii in acelasi timp.

Procedura

 Chestionarul a fost voluntar si auto administrat de catre subiecti. Raspunsurile au scrise pe o foaie speciala. Chestionarul a fost completat acasa, iar subiectii au fost asigurati ca raspunsurile sunt confidentiale. Persoanele au fost rugate sa ofere raspunsuri ce se refera direct la partenerul pe care il au in momentul de fata sau la ultimul partener.

Instrumente

Chestionarul tipurilor de atasament (Grau, 1999) contine doua scale independente, fiecare avand 10 itemi; unul masoara anxietatea α=0,94 (N=107) si celalalt evitarea α=0,78 (N=106), ca doua dimensiuni ale insecuritatii atasamentului. Coeficientul de corelatie Pearson a celor doua scale este semnificativ (r=0,33, p<0,01). Itemii suplimentari (Kumpf, 2003) masoara: satisfactia in viata, satisfactia si fericirea in relatie, expectantele si speranta fata de stabilitatea relatiei. Chestionarul Stilurilor de Dragoste (Bierhoff, Grau, Ludwig, 1993) cuprinde 6 scale, fiecare scala avand 10 itemi pentru fiecare stil de dragoste. 18518g612s Coeficientul alpha pentru cele 6 scale este cuprins intre a=0,76 (N=109) pentru scala storge si a=0,88 (N=109) pentru scala agape. Coeficientul de corelatie Pearson este semnificativ pentru: eros corelat pozitiv cu storge r=0,304; p<0,01 si pozitiv cu agape r=0,218; p<0,05. Ludus este corelat pozitiv cu pragma r=0,23; p<0,05 si negativ cu agape r= -0,26; p<0,01. Stilul storge este corelat pozitiv cu agape r=0,296; p<0,01; mania este corelat pozitiv cu agape r=0,29; p<0,01.

Rezultate

 In urma analizei scorurilor pe baza celor doua scale de anxietate si de evitare, distributia pe tipuri de atasament este: 39,6% (N=42) tematori, 28,3% (N=30) securizanti, 18,9% (N=20) "cei ce indeparteaza" si 13,2 (N=14) % preocupati. Am observat faptul ca procentajul cel mai mare, pentru ambele sexe, este in cazul atasamentului temator: barbati 40% (N=8) si femei 39,8% (N=33).

1. Se aplica testul χ² pentru a se testa daca exista o diferenta semnificativa in asocierea tipurilor de atasament cu variabila sex. Rezultatul nu este semnificativ χ² (1)= 0,205, p= 0,65. Prin urmare nu exista diferente semnificative intre cele doua sexe in adoptarea tipurilor de atasament. Ipoteza 1 nu este confirmata.

2. In functie de tipul familiei: 17,5% (N=18) dintre participanti provin din familii destramate, iar 82,5% (N=85) din familii intacte. Subiectii ce provin din familii destramate si adopta un atasament temator reprezinta 44,4% (N=8), procentajul fiind mai ridicat fata de cei ce provin din cadrul unor familii intacte 38,8% (N=33). Securizantii ce provin din familii intacte au un procentaj mai scazut de 28,2% (N=24), fata de 33,3% (N=6) securizanti ce provin din familii destramate. Se aplica testul χ² pentru a se putea testa daca exista o asociere semnificativa intre variabila tipul de familie (intacta sau destramata) si variabila tipuri de atasament (securizant sau nesecurizant). Rezultatul nu este semnificativ (χ² (1)= 0,187, p= 0,665 pentru p< 0,05). Ipoteza 2 nu este confirmata.

3. Dintre subiectii care nu si-au inceput viata sexuala: 81,2% (N=13) sunt nesecurizanti, 18,8% (N=3) sunt securizanti. Dintre cei ce si-au inceput viata sexuala: 68,75% (N=55) sunt nesecurizanti, iar 31,25% (N=25) securizanti. Mediile pe categorii de varste si sexe ale subiectilor ce si-au inceput viata sexuala este prezentata in tabelul 1. Testul T se aplica pentru a analiza existenta unei diferente semnificative intre mediile globale obtinute de catre grupul de securizanti si cei nesecurizanti in ce priveste inceperea vietii sexuale. Rezultatul nu arata diferente semnificative intre cele doua grupe (t= -0,65, p=0,52). Testul T se aplica din nou incercand sa se analizeze daca exista diferente semnificative intre tipurile de atasament securizant si nesecurizant in inceperea vietii sexuale, tinand cont de distributia pe cele trei categorii de varsta: mai tanar de 22 ani, 22-25 ani, si peste 26 ani. Rezultatele nu sunt semnificative: pentru prima grupa: t= -0,291, p=0,772, pentru cea de a doua grupa: t= -0,022, p=0,982 si pentru cea de a treia: t=0,162, p=0,873.

Tabel 1 Mediile si abaterile standard a varstei inceperii vietii sexuale pe categorii de varsta si sexe

4. Testul T se aplica pentru verificarea celei de a patra ipoteze: existenta unei diferente semnificative intre medii in adoptarea stilurilor de dragoste de catre cele doua sexe. S-au obtinut urmatoarele rezultate: eros t=0,82, p=0,42; ludus t=1,25 p=0,21; storge t= -0,72 p=0,86; pragma t(24.220)= -0,152, p=0,86; mania t= -1,45 p=0,15; agape t(42.762)=3,082, p=0,004. Doar ipoteza conform careia se presupunea ca stilul de dragoste agape este in mai mare masura adoptat de catre barbati a fost confirmata. Celelalte doua ipoteze, si anume ca stilul de dragoste ludus este in mai mare masura adoptat de catre barbati si ca stilul de dragoste mania este in mai mare masura adoptat de catre femei, nu se confirma.
 

5. Prin coeficientul de corelatie Pearson este testata ipoteza a 5-a. Variabilele stilurile de dragoste si satisfactia in relatie au aratat o corelatie semnificativa intre eros si ludus si gradul de satisfactie in relatia de cuplu. Astfel, eros este corelat pozitiv cu satisfactia in cadrul relatiei de cuplu, r=0,68, p<0,01, iar ludus este corelat negativ, r=-0,25, p<0,05 cu satisfactia in cadrul relatiei. In cazul celorlalte stiluri de dragoste rezultatele nu au fost semnificative pentru pragul p<0,05. Corelatii semnificative s-au gasit intre cele doua stiluri de dragoste eros si ludus si gradul de fericire in cadrul relatie: eros este corelat pozitiv cu gradul de fericire in relatie r=0,63, p<0,01 si negativ cu ludus r= -0,37, p<0,01. Coeficientul de corelatia intre celelalte stiluri de dragoste si fericirea din cadrul relatiei nu a fost semnificativ. Alte rezultate au indicat ca: stilul de dragoste eros este corelat pozitiv cu satisfactia in cadrul vietii, r=0,39, p<0,01 si mania corelat negativ cu satisfactia in cadrul vietii, r= -0,27, p<0,01. Ipoteza conform careia stilul de dragoste eros este corelat pozitiv atat cu satisfactia, cat si cu fericirea in relatie, iar ludus este corelat negativ cu satisfactia si fericirea in relatie, este confirmata.

6. Pentru testarea ipotezei 6, se va folosi ANOVA, urmarindu-se asocierea variabilelor stilurile de dragoste in functie de tipul de atasament ales. In functie de rezultatele testului de omogenitate, se vor aplica teste diferite. Pentru stilurile de dragoste cu variantele egale se vor folosi testul Student-Newman-Keuls si testul Scheffe. Testul Scheffe a indicat faptul ca securizantii adopta in cea mai mare masura stilul de dragoste eros, iar tematorii in cea mai mica masura. Stilul de dragoste ludus este in mai mare masura adoptat de persoanele cu tip de atasament "cel ce indeparteaza" si in cea mai mica masura de catre securizanti. Stilurile de dragoste storge si pragma nu au indicat diferente semnificative in ceea ce priveste adoptarea unui tip de atasament. Preocupatii adopta in cea mai mare masura stilul de dragoste mania, iar in cea mai mica masura il adopta "cel ce indeparteaza". Se aplica testul Tamhane in cazul stilul de dragoste agape. Persoanele cu atasament preocupat sunt cele ce adopta in cea mai mare masura stilul de dragoste agape. Analiza ANOVA a indicat ca doar stilurile de dragoste eros, ludus, mania si agape au prezentat praguri semnificative in functie de variabila stil de atasament: eros F=7,95, p<0,01; ludus F=11,64, p<0,01; mania F=4,05, p<0,01; agape F=3,32, p<0,01. Se confirma o parte din ipoteza 6. Ipoteza conform careia stilul de dragoste agape este in cea mai mare masura adoptat de atasamentul preocupat, nu se confirma.

Discutii

Rezultatele nu au fost semnificative in cazul ipotezei 1, acestea nu au indicat o relatie intre tipurile de atasament si sex. Nu exista o diferenta intre sexe in adoptarea unui stil de atasament. Cu toate acestea, literatura de specialitate indica faptul ca femeile adopta mai degraba un stil de atasament preocupat, iar barbatii pe "cel ce indeparteaza", fapt ce nu este confirmat in acest studiu. Interesant este faptul ca tinerii adopta tipul de atasament temator in mai mare masura, decat pe cel securizant. Contradictia apare cand se face o comparatie intre acest studiu si cele straine, ce sustin preponderenta adoptarii stilului de atasament securizant. Ar merita o analizare a motivelor pentru care participantii se simt atat anxiosi, cat si evitanti in cadrul relatiei de cuplu. Rezultatele acestui studiul comparat cu rezultatele obtinute de un studiu asemanator aplicat in Germania, indica aceasta diferenta: studentii germanii adopta atasamentul securizant, pe cand studentii romani il adopta in cea mai mare masura pe cel temator. Studiul intercultural din 1994 (Sprecher, Aron, Hatfield, Cortese, Potapova, Levitskaya, 1994) isi propunea analiza exploratorie a mai multe culturi: americana, rusa si japoneza. Acest studiu a oferit rezultate incredibile conform carora atat rusii cat si japonezii adopta un atasament evitant, si nu cel securizant, ce era asteptat. Sa nu uitam ca atasamentul temator, preferat de tinerii romani, presupune un scor mare pe axa de evitare, dar si pe cea de anxietate. Exista unele asemanari intre esantionul rus si cel japonez si rezultatele obtinute prin acest studiu. Explicatii ar trebui cautate in tipul de educatie si experientele timpurii ale copilului, respectiv adolescentului, care ar putea permite o dezvoltare a unui atasament mai degraba temator decat securizant. Alte explicatii ar putea sa fie oferite de nivelul economic instabil din tara noastra, ce ofera putine posibilitati tanarului sa-si intemeieze o viata de cuplu independenta de sustinerea financiara a parintilor.

 Ipoteza 2 - adoptarea stilurilor de atasament in functie de tipul familiei - nu a oferit date semnificative. Nu exista o diferenta intre provenienta dintr-o familie destramata sau stabila si adoptarea unui tip de atasament securizant sau nesecurizant. Din ceea ce indica rezultatele, adoptarea de catre tanar a unui stil de atasament nu este in relatie cu apartenenta tanarului la un anumit tip de familie

Inceperea vietii sexuale nu este asociata cu adoptarea unui tip de atasament. Ipoteza 3 nu este confirmata. Se pare ca nu exista nici o relatie in inceperea vietii sexuale si adoptarea unui stil de atasament. Ar fi fost de asteptat ca persoanele ce adopta un atasament nesecurizant sa-si inceapa viata sexuala mult mai repede, datorita faptului ca un preocupat doreste sa-si pastreze partenerul cu orice pret, iar "cel ce indeparteaza" are tendinta de a dezvolta relatii de scurta durata si multe ca numar. Securizantul este mult mai restrictiv.

Ipoteza a 4-a oferit date semnificative pentru stilul de dragoste agape. Rezultatele confirma existenta unor diferente semnificative intre sexe, barbatii adoptand in mai mare masura acest stil de dragoste. 18518g612s Literatura de specialitate sustine acest rezultat (Feeney & Noller, 1990).

Stilul eros a fost corelat pozitiv cu satisfactia si fericirea in relatie, multumirea in viata, in timp ce stilul ludus a fost corelat negativ cu satisfactia si fericirea in relatie, iar mania a fost corelat negativ cu multumirea in cadrul vietii. Ipoteza a 5-a fost confirmata. In literatura, stilul mania a fost asociat cu un nivel scazut de satisfactie in relatie, in special pentru femei (Hendrick, 1988), pe cand eros si agape au fost corelate pozitiv cu satisfactia in relatie (Davis, Latty-Mann, 1987). Se pare ca dragostea pasionala - eros - este in relatie cu satisfactia si fericirea in cadrul cuplului.

In final, stilurile de dragoste sunt asociate cu tipurile de atasament. Ipoteza a 6-a fost confirmata. Astfel, securizantii adopta in cea mai mare masura stilul eros, "cei ce indeparteaza" adopta in cea mai mare masura ludus, preocupatii adopta in mai mare masura mania. Shaver si Hazan (1988) au sustinut ca atasamentul securizant ar corespunde stilului eros si agape, atasamentul evitant stilului ludus si atasamentul ambivalent-anxios stilului mania. Rezultatele studiului romanesc sunt intr-o oarecare masura asemanatoare. Tipul securizant presupune abilitatea de a forma o relatie "sanatoasa", lipsa anxietatii in momentul absentei partenerului si implicarea in cadrul relatiei, iar stilul eros ofera aceste posibilitati. Relatia intre atasamentul preocupat si stilul de dragoste mania este puternica prin tendinta celor doua de a dezvolta o relatie posesiva, bazata pe gelozie si prin nevoia unei asigurari constante a afectiunii din partea partenerului. Atasamentul "cel ce indeparteaza" si stilul de dragoste ludus presupun amandoua lipsa implicarii in relatie si tendinta de a avea mai multi parteneri in acelasi timp. Este curios ca persoanele care adopta atasamentul preocupat prefera stilul de dragoste agape. Preocupatii doresc cu disperare apropierea, pe cand adoptarea unui stil de dragoste agape presupune tocmai lipsa anxietatii. Se incearca o compensare? Nu a fost adoptat preferential un anumit stil de dragoste de catre persoanele ce adopta atasamentul temator

Concluzii

 Scopul acestui studiu este in primul rand cunoasterea unor caracteristici ale relatiilor de cuplu din tara noastra, putin studiate in comparatie cu rezultatele studiilor internationale. Totodata exista necesitatea de a intelege felul in care se dezvolta relatiile de cuplu si din ce cauza unele din acestea esueaza. Care sunt motivele pentru care o mare parte din tinerii isi doresc, dar totodata se feresc de a se implica in relatii de lunga durata? In ce masura rezultatele prezinta o caracteristica noua a societatii romanesti in comparatie cu cele vestice si in ce masura se poate vorbi despre diferente culturale? Toate acestea pot fi decise doar prin replicarea studiului, prin folosirea unui esantion reprezentativ si care sa cuprinda un numar aproximativ egal de barbati si femei. Ar fi interesant de observat daca rezultatele se vor repeta, iar atasamentul temator va obtine cel mai mare procentaj.