Atentia si coerenta comportamentului

Seslectivitatea procesarilor nu este rezultatul unor filtrari, ci al modului de gestiune a resurselor cognitive.

Ex : inmultirea a doua numere nu poate fi efectuata concomitent cu citirea unui test stiintific, cu cat o sarcina este mai complexa sau mai noua, cu atat resursele alocate sunt mai substantiale.

Ex : timpul de reactie creste intr-o discriminare a unor figuri, atat dupa culoare, cat si dupa forma, in comparatie cu sarcina de a discrimina doar dupa o singura caracteristica.

Rezulta ca selectioanarea unor informatii nu este rezultatul unor filtraje, ci al alocarii prioritare a resurselor cognitive pentru un anumit flux de informatie. Gestuinea resurselor cognitive se afla la randul ei in stransa legatura cu nivelul general de activare psihofiziologica. Daca nu este activat cortexul subiectul poate intra in coma profunda, daca esta activat informatiile care sosesc la zonele de proiectie pot fi procesate adecvat. Capacitatea formatiunii reticulate este limitata, ceea ce determina o procesare segregationista a informatiei, daca stimulul are o intensitate ridicata (zgamot, lumina) el capteaza atentia, mai exat patternul de activare corespunzator ajunge la zona de proiectie activand-o. Daca stimulul corespunde unui nivel acceptor mental, activarea este de scurta durata,daca este necunoscut sau corespunde unei motivatii intense formatiunea reticulata ridica nivelul de activare si procesarea ulterioara.

Moselul sugereaza o activare neuronala a mecanismelor cognitive, fiecare stimul fiind codat de un neuromim care formeaza o retea neuronimetrica. Daca o unitate este accesata este mai intens procesata.

Ex: fenomenul de intereferenta = deteriorarea unei performante datorita competitiei sale cu o alta performanta care reclama mecanismele de procesare. Doua sarcini similare interfereaza mai puternic, decat doua sarcini diferite. Rezultatul este scadeea performantei la ambele sarcini. Mesajele interfereaza si este greu sa selectam numai un anumit flux, aspectul subiectiv fiind confuzia, ezitarea. Aceset rezultate experimentale asupra fenomenului de interferenta au dus la ipoteza existentei uneiresurse cognitive diferentiale pentru diferite tipuri de procesari sau informatii. In loc sa se considere ca resursele cognitive sunt compacte si gestuinea lor se face centralizat s-a avansat ideea ca aceste resurse sunt specifice fiecarei modaliati senzoriale sau tip de informatie.

Atentia si coerenta comportamentului

Procesarea selectiva a informatiei este justificata si de necesitatea asigurarii coerentei. Pentru ca un comportament sau actiune ghidata de un scop sa fie eficace, organismul trebuie sa ignore fluxurile informatiei colaterale. In acest caz selectivitatea este inteleasa in doua sensuri :

a) ca selectie a stimulilor sau informatiei ce urmeaza a fi procesata ;

b) ca procesare selectiva a informatiei deja selectionate.

Realizarea unui comportament coerent, implicit a unui contrast coerent reclama ambele tipuri de selectivitate.

CONCLUZIE: procesarea segregationista a informatiei se va datora necesitatii de a realiza o actiune eficienta cheltuind minim de resurse pentru maximum de rezultate, deoarece selectivitatea este detrminata in mare parte de necesitatea unor actiuni adapatative. Procesara segreagationista nu este neaparat un semn al incapacitatii noastre de a face fata unui mediu hipercomplex, ci o strategie adaptativa dobandita de organism, pentru a-si putea asigura coerenta si controlul comportamental.

Consecinte comportamentale ale procearilor semantice inconstiente

Procesarea inconstienta a caracteristicilor fizice ale stimulului efectuata de modulii cognitivi implicati in procesare primara si secundara a informatiei este dovedita la intrebarile:

1. Exista o prelucrare semantica inconstienta sau subinconstienta a stimulilor subliminali?

2. Procesarile subconstiente au consecinte comportamentale vizibile la aceasta?

Nu putem raspunde decat facand distinctia intre:

a) pragul senzorial obiectiv = valuarea minima pe care trebuie sa o aiba un stimul pentru a putea fi receptionat;

b) pragul senzorial subiectiv = limita de la care subiectul poate constientiza prezenta stimulului, dar nu poate oferi verbal nici o alta informatie.

Studiile au dovedit ca la pragul obiectiv nu sunt dovezi nici pro, nici contra, dar la pragul subiectiv exista date concludente despreexistenta perceptiilor inconstiente. Putem concluziana ca mesajele subliminale sunt procesate inclusiv semantic, dar este o procesare incompleta vizand categoria si nu stimulul propriu-zis. Nu putem fi manipulati prin expunerea sistematica la mesaje subliminale, deoarece ele tin de famillia semantica si nu semnificatia individuala a lor, cel mult favoriza o clasa de componente, dar nu pot induce un comportament specific.

CONCLUZIE: selectia stimulillor ce urmeaza a fi procesati si caracterul selectiv al prelucrarilor rezida in volumul limitat al resurselor de calcul de care dispune sistemul cognitiv.

Datele din neurofiziologie arata ca:

1. atentia nu este un mecanism unitar, ci se distibuie pe mai multi noduli cognitivi.

2. cu exceptia detectorilor atentionali selectivitatea atentiei se manifesta dupa constituirea reprezentarii tridimensionale.

3. atentia este rezultatul activarii unor cunostinte si mecanisme cognitive, este determinata de caracteristicile stimului (cea involuntara), de motivatie si cunostinte (cea voluntara) sau de necesitatea coerentei comportamentului.

Atentia nu este o facultate autonoma pe care sa o putem manipula, ci este un alt nume pentru cele mai activate unitati cognitive, iar concentrarea, comutara nu sunt decat activari succesive a unor unitati cognitive sau sporirea activitatii acestora.