Atentia vizuala

Atentia vizuala

In fata unui sistem hipercomplex al mediului, pentru a lua decizii adaptative rapide, fiinta umana apeleaza la mecanisme psihofiziologice etichetate cu temenul de atentie.~

*Modelul de conexiune al reflexului de orientare explica:

-de ce un eveniment neasteptat ne atrage mai mult atentia decat unul banal;

-de ce odata cu trecerea timpului persoane si lucruri nu ne mai capteaza atentia& 242c26c nbsp;;

-de ce intr-o succesiune de sunete joase unul cu inensitate ridicata este perceput mult mai bine decat daca este reprezentat separat.

Modelul poate fi invocat si pentru explicarea atentiei voluntare. In urma intentiei de a prelucra in detaliu un anumit stimul, cortexul activeaza formatiunea reticulata. Aceasta sporeste nivelul de activare al cortexului, mesajul mai activat face obiectul unor procesari preferentiale, inhiba celelalte mesaje prin inhibitie laterala, rezultand o selectie automata a informatiilor ce urmeaza a fi prelucrata in detaliu.

Concluzie: atentia nu este un proces de selectie a informatiilor, deoarece aceasta selectie se realizeaza automat. Nu este cauza selectiei, ci efectul activarii unitatii cognitive, care inhiba alte unitati cognitive, ceea ce se numeste atentie, care este decupajul unor unitati cognitive.

Informatiile sunt selectate de procesele ascendente - intensitatea stimulului, frecventa, noutatea - si descendenta - valuarea motivationala adaptativa, baza de cunostinte care, activeaza anumite mesaje.

Atentia nu este realizata de o singura unitate de control centrala, ci de maoi ulte structuri neurobiologice. Prelucrarea primara a infrmatiei vizuale si o mare parte din cea secundara sunt preatentionale, atentia operand numai asupra imaginii tridimensionale.

*Modelarea atentiei

La nivel algoritmic, problematica atentiei vizeaza criteriile pe baza carora se realizeaza procesarea informatiei, cand si cum se realizeaza segreagarea informatiei. In functie de raspunsul la aceasta s-au conturat trei tipuri de modele de integrare:

1.modelul filtrajului timpuriu, care considera ca informatia are loc ca segregare la nivelul senzorial. Stimulii receptionati la nivelul analizatorilor -» se extrag informatiile -» informatiile sunt stocate intr-o memorie senzoriala sau de scurta durata -» informatia trece prin memoria de lunga durata. Filtrele ar fi acele mecanisme care blocheaza unele informatii si favorizeaza altele. Experimentele provin din scultarea dihotomica:

ex. Daca la o petrecere ascultam mesajul unui prieten din multimea de mesaje, il receptionam; daca se pronunta numele nostru inteleem chiar daca nu suntem atenti, deci am putea spune ca mesajul ignorat din care nu se retine decat caracteristici fizice are loc inca de timpuriu, inainte de procesarea semantica a stimulului.

Dupa acest model selectia informatiei se face dupa caracteristici fizice la nivel primar, dar experimentele au dovedit ca exista o prellucrarea semantica inconstienta a informatiei.

2.modelul filtrajului tarziu, potrivit careia procesarea stimulilor la nivel senzorial (prelucrarea primara) se ralizeaza automat -» stimulii initiaza detectorii de trasaturi , care in majoritate functioneaza automat fara atentie -» recunoasterea lor se face prin punerea in corespondenta a trasaturilor detectatecu modelele din memoria de lunga durata -» temporar unele din aceste modele sunt activate, partea activata formand memoria de scurta durata -» aceasta activare temporara este mentinuta de mecanisme de pertinenta, carea stabilesc INFORMATII, care sunt relevate sub aspectul motivational -» selectivitatea intervine, deci dupa initierea procesarilor semantice. Toate mesajele sunt prelucrate nediscriminativ pana la nivelul prelucrarilor semantice, moment in care cele cu valori relevante pentru sarcina, fac obiectul procesarii, iar celelalte sunt ignorate.

Acest model nu poate reactiona, de ce intampinam dificultati in situatia prezentarii a doua mesaje diferite cu aceeasi intensitate ceea ce nu ar trebui sa se produca daca filtrarea s-ar face la nivel semantic. De aceea odata cu inmultirea distractorilor, timpul de reactie ramane constant, doar in cazul in care identificarea se face dupa procesarea unei singure trasaturi, cand identificarea presupune procesarea conjugata a doua trasaturi , timpul de reactie creste liniar. Prima procesare este automata, iar procesarea unei conjunctii de trasaturi este un proces atentional neautomat.

3.modelul filtrelor atenuante, este un model hibrid cu ideea de baza ca filtrul nu functioneaza in maniera totul sau nimic, ci atenueaza semnalele receptionate procedand la selectii succesive. Stimulii, la care subiectul nu este atent, sunt prelucrati mai mult sau mai putin in functie de gradul de solicitare a sistemului cognitiv, daca nu ridica probleme, celelelalte mesaje pot beneficia si ele de procesari laborioase, daca stimulul solicita o mare parte din resursele cognitive, procesarea clelorlalte este mult redusa.

4.modelul neoconexionist porneste de la ideea alocarii de resurse cognitive, deoarece sistemul cognitiv dispune de un volum llimitat de reprezentari sau procesari si de aceea el trebuie sa-si elaboreaze o anumita politica de gesionare a resurselor cognitive.