Atentia
3§S&. A. Nu poate exista un act de cunoastere eficienta si cu atât mai mult unul organizat în cadrul unei lectii fara o focalizare a constiintei elevului, fara câstigarea atentiei sale./^^/^con^^^newtorea sÎomce^s^&jS!^}]SiM.i Psihice cc^mtiye, asupra unui obiect sau fenomen (termenul "obiect" fiind luat în sensul cel mai larg al cuvântului). Atentia realizeaza o optimizare a cunoasterii: ea selecteaza o anume portiune din câmpul perceptiv, intensificând impresia, asigurându-i si mai multa claritate. Atentia concentrata implic 323k1015d 9; si rapiditatea sesizarii unui eveniment asteptat: într-o aglomeratie observ mult mai repede sosirea unui prieten daca urmaresc intentionat directia de unde ma astept sa survina. Acest fenomen psihic este puternic influentat de motivatie, de starile afective, fiind însotit de caracteristici bine cunoscute ale posturii si mimicii (daca "privesc" înspre un eveniment îndepartat, de exemplu, ridic capul, sprâncenele, apar cute pe frunte, ochii sunt larg deschisi, iar când caut în memorie o denumire se manifesta expresii contrarii). Se pot descrie trei forme de atentie. Una involuntara, când orientarea se face de la sine, fara un efort din partea noastra, o atentie^vojujtfajrgj care presupune încordarea vointei si o titefyostyoJuMarM, atunci când o activitate
PROCESUL ÎNVĂŢĂRII SISTEMATICE
e. Un rol fundamental în facilitarea sesizarii esentialului îl are cuvântul profesorului. în primul rând acesta asigura starea de pregatire intelectuala necesara întelegerii lectiei, o orientare preliminara în care se indica ce anume urmeaza sa se studieze. Totodata, trebuie sa ne asiguram ca materialul intuitiv faciliteaza sesizarea a ceea ce urmarim sa reliefam.
Sa evitam astfel erori ca aceea comisa de un învatator, în primii ani dupa terminarea razboiului. El urma sa predea numarul trei. Pentru a face lectia mai atractiva si cum avea si talent la desen a pictat în culori trei planse: pe una din ele figurau trei tancuri, pe o a doua trei tunuri si pe ultima - trei avioane. El a adus în clasa plansele si le-a spus copiilor ce urmeaza sa învete : numarul trei. Din pacate si-a dat seama ca inovatia sa a fost gresita; scolarii se întreceau în a face aprecieri: ce tip de avion e pe planse, ce tonaj au tancurile, care e calibrul tunurilor etc.
în predarea numerelor se folosesc materiale simple cum sunt betisoarele, bilele. Acestea, fiind familiare copiilor, nu le atrag în mod deosebit atentia si se poate evidentia aspectul cantitativ: toate sunt câte trei. Plansele învatatorului au atras atentia copiilor spre aspecte mai interesante, contravenind scopului lectiei.
f. Prin interactiunea cuvântului cu intuitia se poate facilita o cunoastere analitica (Zankov, L.). Ea poate decurge în doua moduri. Profesorul vine în clasa cu o plansa, anunta scopul observatiei, si, în timp ce o descrie verbal, indica pe imagine detaliile, confirmând spusele sale ("vulturul are ciocul puternic si încovoiat" ; "picioarele sale sunt acoperite cu un fel de solzi" etc). In acest caz, sursa cunostintelor o constituie relatarea verbala a profesorului, iar plansa confirma, demonstreaza adevarul. De aceea în pedagogie acest mod de predare este denumit metoda demonstratiei.
Dar se poate proceda si astfel: nu explicam nimic elevilor. Le prezentam plansa, spunem despre ce este vorba si le cerem lor sa observe. Profesorul îi ajuta punându-le întrebari ("cum e ciocul vulturului?" ; "ce observati pe picioarele sale?" s.a.). Acum, materialul intuitiv devine sursa de cunostinte, cuvântul profesorului doar orienteaza atentia clasei. Se vorbeste în acest caz de metoda observatiilor independente. Interventia profesorului poate fi aici mai detaliata sau foarte vaga, în functie de complexitatea plansei ori a aparatului prezentai si, desigur, în raport cu vârsta scolarilor.
Printr-un experiment, s-a cautat sa se clarifice care din cele doua metode obtine mai bune rezultate. în acest scop un învatator a fost solicitat sa utilizeze tot anul numai metoda demonstratiei. Aitul, de acelasi nivel de calificare, a primit consemnul de a folosi metoda observatiilor independente. La sfârsitul anului scolar, pe rând, au fost examinati toti elevii celor doua clase. S-a constatat ca acei din clasa unde s-a practicat metoda observatiilor independente îsi aminteau mai bine cele învatate. Apoi, pusi sa observe un obiect erau mult mai activi: îl întorceau pe toate partile, îl cântareau în mâna etc. Li se dezvoltase, în mod evident, spiritul de observatie. Asadar, metoda
PSIHOLOGIE sCOLARĂ
animalele sau plantele mici trebuie prezentate marite mult. în acest din urma caz sa nu omitem a indica marimea reala pentru ca scolarii sa nu ramâna cu o idee eronata asupra dimensiunii lor.
c. Miscarea, schimbarea, variatia atrag cu usurinta atentia. De aceea filmul e mai util decât prezentarea unor planse sau fotografii.
d. Pe lânga factorii externi intervin si factorii interni contribuind la suscitarea atentiei, cel mai important fiind interesul. Ceea ce ne intereseaza, ne atrage cu usurinta atentia. Interesul este subordonat motivatiei, trebuintelor, sentimentelor noastre. Daca ne e foame, ne sar în ochi vitrinele tuturor cofetariilor. Gând dorim sa cumparam o carte nou aparuta, vedem de departe orice stand cu carti. Daca interesul se afla în concurenta cu unul din factorii obiectivi, el se dovedeste mai puternic. Un colectionar pasionat de timbre se va îndrepta, într-o expozitie, spre o vitrina cu noutati din acest domeniu, neglijând un imens televizor alaturat. Cultivarea intereselor elevilor este una din sarcinile principale ale scolii, ele influentând profund si multilateral viata psihica.
Conditiile atentiei, mentionate mai sus, duc la imperative elementare de ordin metodic; alte aspecte importante decurg din studiul procesului perceptiei.
|
