Atentia
o proces psihofiziologic -> orientarea si concentrarea selectiva a activitatii psihice asupra unor stimuli sau sarcini, in vederea obtinerii unei perceptii optime, rezolvarii adecvate a sarcinilor, a situatiilor-problema si adaptarii comportamentului senzorio-motor, cognitiv si afectiv la conditiile externe si/sau la scopurile persoanei
o "a fi atent" inseamna a fi dinainte pregatit pentru ceea ce urmeaza sa intreprinzi, a fi pe faza, a nu fi luat prin surprindere, a nu fi prins pe picior gresit, a face ceea ce trebuie, a te 929d323j orienta cu anticipatie in campul evenimentelor, a te controla in reactii, etc.
o optimum al activitatii prin activarea orientarii psihice si intelectuale in vederea supravegherii, intelegerii, conducerii si controlului
o forta launtrica, ideala, inexplicita la nivelul activitatii constiente
o mecanism psihic de reglare
o singurul punct comun al psihologilor in vederea unei definitii exacte a atentiei, este selectivitatea
o nu face parte din categoria proceselor psihice reflectorii (precum perceptia, reprezentarea si gandirea), ci din cea a conditiilor si functiilor psihofiziologice mediatoare-reglatorii
o participa la selectarea stimulilor perceputi
o "criteriul interior" al selectiei informatiilor depinde de motivatie (trebuinte, motive, interese), de emotii si sentimente, etc.
o latura dinamica a constiintei umane sau modalitate activa a acesteia
o reductia numai la constiinta nu permite intelegerea determinista a atentiei, deoarece si animalele prin stariile de alerta, fixare perceptiva a stimulilor, etc., sunt atente
o ca fenomen central, isi afla originea in miscariile muscular care au menirea de a sensibiliza, de a tonifia procesele intelectuale si de a le antrena intr-o directie
o este un act motor -> orice facalizare perceptiva sau intelectuala implica la periferie contractii si relaxari muscular, mai mult sau mai putin discrete
o miscariile nu sunt simple insotitoare -> ci elemente constructive -> prin impulsuriile centripete intensifica procesele central si determina concentrarea lor
o foloseste impunerea legii exclusivitatii
o nu apare de nicaieri ca proces autonom
o directionare, reorganizare si concentrare a oricarei activitati psihice -> si in observatia externa, si in autoobservatie
o nu are un produs specific
o ajuta la imbunatatirea oricarei activitatii cu care se asociaza
o devine latura si calitate a activitati respective
o nu are un continut informational propriu
o reflexul de orientare si investigatie -> preambulul atentiei
o activitatea de explorare -> insusi procesul de desfasurare a atentiei
o se diferentiaza in functie de activitatea in care este implicata, in functie de antrenament, experienta, motivatie, atitudine, etc.
o folosind tahistoscopul sa concluzionat ca nr. de puncte,figuri,litere,cifre - ce pot fi inregistrate de un subiect este de -> 7 ± 2 itemi
* (din alte surse - nr. ce poate fi inregistrat de un subiect este de -> 4-6 unitati)
o la stimulii simpli - vizuali sau auditivi -> intervin fluctuatii la fiecare 8-10 secunde
o in fluxul atentiei intervin scurte blocaje sau intreruperi de 3 ori pe minut -> explicatii: oboseala, miscarile oculare, etc.
o prin efort voluntar se poate obtine stabilitatea atentiei pe o perioada de 40-50 minute, fara nici un fel de fluctuatii
o teorii asupra vigilentei, teoria:
activarii - legata de sistemul reticular
expectantei - exctiantii anticipativi ce apar in lobul frontal
- apar in urma integrarii informatiilor, precedente sub forna unei functii a asteptarii
filtrului - inca de la intrare, informatia este triata in raport cu sarcina
inhibitiei - degradarea vigilentei si aparitia "obisnuirii" ca rezultat al unui proces de inhibitie interna
o dorintele subiectului participa la selectivitate, dar explorarile perceptive si comprehensiunea (*intelegerea) nu sunt distorsionate
o se conformeaza realului, nu dezirabilului
o bipolaritatea atentiei nu tine de voluntar/involuntar, ci de stimulatia puternica si de efortul sau initiativa subiectiva in orientarea proceselor cognitive
o formele atentiei, atentia:
primar-spontana - sistem reactiv, raspunde elementar, independent de structurile operationale, la modificarile mai
importante din ambianta
habituala - deprinderea de "a fi atent"
- exemplu: atentia in executarea fiecarei litere atunci cand scriem
atitudinala - selectii/orientari/concentrari ce se deruleaza conform cu vectorii personalitatii (*atitudinea = un vector)
- intervin in cunoastere, activitate profesionala, volori estetice si morale
involuntara - forma elementara si naturala a atentiei
- se declanseaza si se mentine (maxim 10-15 minute) spontan, fara intentie si fara vre-un efort voluntar special
- se realizeaza pe baza pe reflexului de orientare, determinat de noutatea stimulilor si de modificarile in
ambianta familiara
voluntara - modalitate superioara a atentiei
- decizie constienta, formulare de scop si inductia intentionala a unui efort, stapanire de sine, reprimarea unor
motive curente
- nu poate functiona decat pe intervale limitate de timp
- automat este inlocuita de forme involuntare dupa "expirarea" timpului
- cand sarcina de rezolvat prezinta o semnificatie deosebita pentru subiect, energia necesara concentrarii si stabilitatii
atentiei va fi furnizata nu numai de mobilizarea voluntara, ci si de motivatie
post-voluntara (habituala) - deprinderea de "a fi atent"
- pe masura structurarii, consolidarii si automatizarii schemelor operatorii ale proceselor
cognitive si activitatii, efortul voluntar initial - necesar concentrarii si stabilitatii atentiei - se
reduce, coborand sub pragul de constientizare
- calitatea atentiei nu se diminueaz, pastrandu-se in continuare la nivel optim
- exemplu: atentia in executarea fiecarei litere atunci cand scriem
o cele 3 forme (principale) ale atentiei (involuntara, voluntara, post-voluntara), nu sunt izolate si independente una de cealalta
o alcatuiesc o unitate dinamica, de tip ciclic
atentie involuntara -> atentie voluntara -> atentie postvoluntara -> atentie involuntara
o functiile atentiei, functia de:
explorare fi baleiaj in campul perceptiv extern se finalizeaza cu detectia "stimulului-tinta"
explorare fi scanare a repertoriului memoriei de lunga durata se finalizeaza cu identificarea elementelor ce urmeaza
a fi reactualizate, reproduse
accentuare a contrastelor - se finalizeaza prin focalizarea activarii optime asupra obiectului sau ideii date
filtrare-selectie se finalizeaza prin centrarea activitatii optime doar pe elementele si secventele specifice ale activitatii,
si ignorarea situationala a celor "straine", exterioare
orientare-directionare se finalizeaza prin crearea montajelor interne adecvate desfasurarii proceselor si actiunilor comandate"
potentare regenerarea succesiva a efortului neuropsihic necesar pe toata durata activitatii
avertizare si alertare momente de accentuare a vigilentei, prudentei, discernamantului in situatii imprevizibile sau critice
o dimensiuni
concentrarea - gradul de activare si intensitatea focalizarii constiintei si controlului voluntar in cadrul perceptiei, gandirii si actiunii
- mobilizarea intereselor si eforturilor intr-o anumita directie in functie de semnificatiile stimulilor, paralel cu
inhibarea actiunii unor factori perturbatori
stabilitatea - nivelul optim de concentrare pe toata durata desfasurarii unei activitati
mobilitatea - calitatea atentiei de a se comuta rapid, la nivel optim de concentrare, de la o situatie la alta, de la o secventa sau veriga a
activitatii la alta, mentinand totodata controlul asupra ansamblului
distributivitatea - realizarea simultana a 2 sau mai multor activitati diferite
- concentrarea simultana a constiintei si controlului voluntar asupra a 2 sau mai multe obiecte sau activitati
- dar, nu se poate efectua decat o singura activitate principal
- unde se vorbeste de distributivitate si simultaneitate, avem de-a face cu o comutare foarte rapida
o vigilenta
stare psihofiziologica
pregatirea pentru o activitate perceptiva, motorie si/sau intelectuala
asigura buna functionalitate a calitatilor atentiei
o introvertitii si extravertitii
dispun de un nivel innascut de stimulare, diferit de cel optim
extravertitii -> se nasc cu un nivel de stimulare mai mic decat optimum
- cauta contacte sociale si stimulari
introvertitii -> se nasc cu un nivel de stimulare care depaseste optimul
- tendinte de a evita agitatia/contactele sociale (provine din dificultatea de a-si controla nivelurile excitatiei)
o cazurile patologice:
infirmitati congenitale - formele atentiei nu se constituie sau apar doar sporadic
atrofia atentiei atentia nu se poate mentine si uneori nici constitui
hipertrofia atentiei predominarea absoluta a unei stari sau a unui grup de stari
- starea devine stabila, neputand fi expulzata din constiinta
- include -> ideile fixe > simple de natura pur intelectuala
~ raman inchise in constiinta sau se manifesta prin acte insignificante
> acompaniate de emotii ~ groaza, angoasa (agorafobia, nebunia indoielii, etc.)
> cu forma impulsiva, tendinte irezistibile ~ se manifesta prin acte de violenta
sau criminale (furt, sinucidere, etc)
|
