BOALA PSIHICA
Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, la cuvantul boala explica urmatoarele: 'modificare organica sau functionala a echilibrului normal al organismului; proces patologic care afecteaza organismul; maladie, afectiune, betesug.' Nu gasim explicata integral notiunea de boala psihica. Cat despre psihic gasim: 'forma specifica de reflectare a realitatii, produsa de activitatea sistemului nervos si prezenta la an 343h73d imalele superioare; totalitatea fenomenelor si proceselor proprii acestei reflectari; structura sufleteasca proprie unui individ'. Compiland cele doua definitii am putea conchide ca boala psihica este o modificare organica sau functionala prin care se deformeaza forma specifica de reflectare a realitatii produsa de activitatea sistemului nervos si, prin care, se deformeaza structura sufleteasca proprie unui individ.
Nu stim cat de cuprinzatoare este aceasta definitie, cert este faptul ca mult mai cunoscut decat acest termen este termenul de nebun, termen cuprinzator si cu deosebit de multe sensuri si semnificatii. Iata cum reflecta dictionarul acest termen: 'om care sufera de o boala mintala; alienat; dement' sau 'om lipsit de judecata dreapta, de ratiune; nesocotit, necugetat, nechibzuit; care nu are limita, margini, masura', 'mascarici, bufon'.
Din cele doua notiuni (bolnav psihic si nebun), sfera pe care o cuprinde boala psihica devine foarte larga, caci, echivaland termenii, bolnav psihic este si necugetatul, sau cel fara masura, sau cel nesocotit etc. caci toate acestea sunt determinate de o modificare organica sau functionala ce deformeaza structura psihica normala a individului.
Boala psihica deformeaza persoana umana in totalitatea insusirilor fizice si psihice. Boala psihica nu numai ca deformeaza dar trebuie vazuta in legatura cu totalitatea insusirilor fizice si psihice ale persoanei, este complexa si incadreaza natura umana ca atare.
Legislatia sanatatii mintale
Cadru general (capitolul 1)
- sanatatea mintala reprezinta o componenta fundamentala a sanatatii individuale si constituie un obiectiv major al politicii de sanatate publica.
- persoana cu tulburari psihice = persoana bolnava psihic, persoana cu dezechilibru psihic sau insuficient dezvoltata psihic ori dependenta de alcool sau de droguri, precum si persoana care manifesta alte dereglari ce pot fi clasificate ca tulburari psihice. Cei intr-o stare grava necesita inteventie psihiatrica imediata intrucat nu inteleg semnificatia si consecintele propriului comportament
- capacitate psihica = starea psihica e compatibila, la un moment dat, cu exercitarea drepturilor civile sau a unor activitati specifice. Discernamantul decurge din capacitatea psihica, fiind posibilitatea unei persoane de a aprecia continutul si semnificatia unei actiuni anume. Handicapul psihic semnifica incapacitatea de a face fata vietii in societate, ca urmare a tulburarii psihice
- consimtamant reprezinta acordul persoanei cu tulburari psihice asupra procedurilor de internare, diagnostic si tratament; acesta trebuie sa fie liber de orice constrangere si precedat de o informare completa (intr-un limbaj accesibil pacientului) despre avantajele, dezavantajele si alternativele procedurilor
- periculozitatea sociala implica riscul vatamarii fizice pentru cel cu tulburare psihica sau pentru alte persoane sau al unor distrugeri de bunuri materiale importante;
Servicii medicale si de ingrijire ( capitolul 4)
A. Unitati de asistenta medicala
- serviciile medicale si de ingrijiri de psihiatrie sunt acordate in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate prin: reteaua serviciilor de sanatate, predominant prin intermediul medicului de familie, respectiv structurile specializate de sanatate mintala, dar si prin reteaua de sanatate privata; standardele acestor servicii trebuie sa fie corespunzatoare prevederilor legale in vigoare
- asistenta medicala si ingrijirile primare de sanatate mintala se acorda in reteaua ambulatorie de psihiatrie, si de catre medicul de familie; bolnavii psihici monitorizati prin sistemul de asistenta ambulatorie, indiferent de statutul social pe care il au, beneficiaza de asistenta medicala gratuita
- asistenta medicala primara de sanatate mintala e responsabila de: depistarea plus tratarea problemelor de sanatate psihica, de oferirea accesului la medicatia psihotropa si interventiile psiho-terapeutice (pentru bolnavii cu tulburari mintale severe), de trimiterea cazurilor complexe la specialist si colaborarea cu alte sectoare pentru binele pacientului (ex: sectoare de ajutor social, ateliere protejate, etc), de interventia in situatii de criza, de promovarea sanatatii mintale, impreuna cu prevenirea tulburarilor psihice
- serviciile specializate de sanatate mintala se realizeaza prin urmatoarele structuri:
a) centrul de sanatate mintala;
b) cabinetul psihiatric, cabinetul de evaluare, terapie si consiliere psihologica, de psihoterapie si de logopedie;
c) centrul de interventie in criza (ingrijiri de tip intensiv si de scurta durata pentru situatiile de urgenta si criza);
d) servicii de ingrijire la domiciliu;
e) spitalul de psihiatrie (sectiile de acuti: debutul recent al unei simptomatologii severe; trebuie sa existe un compartiment de spitalizare de zi - in care pacientilor li se aplica un tratament individualizat si intensiv, repartizat in anumite zile ale saptamanii si la ore potrivite sau un tratament fractionat un timp limitat; sectiile de cronici: asistenta pacientilor care prezinta tulburari mintale cu evolutie indelungata sau care au un potential de periculozitate pentru familie sau comunitate);
f) stationarul de zi (structura polivalenta de ingrijiri, care-i permite pacientului sa-si petreaca timpul extra-tratament in cadrul familiei si al comunitatii; furnizeaza servicii de tipul: terapie de grup, activitati de reabilitare, activitati ocupationale, terapie psihotropa);
g) sectia de psihiatrie din spitalul general (similara sectiei de acuti din cadrul spitalului de psihiatrie);
h) compartimentul de psihiatrie de legatura din spitalul general (pacientii spitalizati pentru patologie somatica, ce prezinta simptomatologie specifica psihiatrica sau au dificultati in acceptarea, intelegerea si tratarea bolii somatice astfel incat e necesar tratamentul sau consilierea psihologica);
i) centre de recuperare si reintegrare sociala (fac parte din serviciile de ingriire comunitara: aflandu-se in apropierea casei si familiei pacientului, ele includ ingrijiri pe termen scurt- interventii punctuale, sau pe termen lung- planificate si coordonate; sunt oferite de specialisti in sanatate mintala care nu lucreaza in sectoarele serviciilor specializate, personal paramedical si practicieni care isi desfasoara activitatea in cadrul unei echipe terapeutice multidisciplinare ;
j) ateliere si locuinte protejate;
k) centrul de consultanta privind violenta in familie.
NOTIUNEA DE BOALA PSIHICA DIN PERSPECTIVA PSIHIATRIEI
In psihiatrie boala se raporteaza la normalul mediu iar aceasta stare include limite superioare si inferioare, fara ca subiectul sa iasa din categoria normalului si sa intre in categoria patologicului. Intre aceste limite se cuprinde multitudinea de forme pe care o imbraca personalitatea umana. Nu putem fundamenta personalitatea umana pe persoana deoarece in psihiatrie conceptul de persoana este slab pus in evidenta, si nu indeajuns de bine studiat. Astfel Dictionarul Enciclopedic de Psihiatrie defineste persoana ca 'ansamblu de manifestari care contin, disimulat, o parte a psihismului colectiv si, in acelasi timp , se constituie in iluzie a unei individualitati.
'Boala psihica' sau mintala este un termen utilizat pentru a desemna un grup de tulburari ce cauzeaza o severa disturbare in gandire , afectivitate si in relatiile sociale .Boala mintala poate afecta pe orcine , indiferent de varsta (copii , adolescenti,batrini) si poate aparea in oricine familie si la oricare membru al ei.
DSM-IV -; Manualul diagnostic si statistic al bolilor mentale editia a IV-a
Axa 1 -; diagnosticul bolii psihice fara a include
tulburarile de personalitate sau retardarea mentala
- Axa 2 -; tulburarile de personalitate si retardarile mentale
- Axa 3 -; diagnosticele de boli somatice asociate
- Axa 4 -; nivelul de stresori - probleme legate de grupul de suport primar
- probleme legate de mediul social
- probleme educationale,profesionale, legate de conditiile de locuit,
economice,..
Axa 5
TULBURARI DIAGNOSTICATE DE OBICEI PENTRU PRIMA OARA IN COPILARIE SAU ADOLESCENTA
DELIRIUM, DEMENTE, TULBURARI AMNESTICE SI ALTE TULBURARI COGNITIVE
Delirium determinat de o conditie medicala generala
Dementa
- Dementa in boala Alzheimer cu debut timpuriu sau tardiv
- Dementa vasculara
- Dementa din cadrul infectiei HIV
- Dementa posttraumatica
- Dementa din boala Parkinson, Hungtington, Creutzfeldt-Jakob
TULBURARI INDUSE DE CONSUMUL DE SUBSTANTE PSIHOACTIVE
Tulburari in relatie cu consumul de alcool
- Dependenta si abuzul de alcool
Tulburari induse de alcool
- Intoxicatia alcoolica
- Starea de sevraj la alcool
- Deliriumul din intoxicatia alcoolica
- Stare de sevraj cu delirium
- Dementa indusa de alcool
- Tulburare amnestica si psihotica indusa de alcool
- deliranta
- halucinatorie
- Tulburare afectiva si anxioasa indusa de alcool
- Disfunctie sexuala indusa de alcool
- Tulburari de somn induse de alcool
Tulburari in relatie cu consumul de
- amfetamine
- cofeina, cannabis, cocaine, halucinogene, substante inhalante, nicotina,
opioide,
- sedative, hipnotice sau anxiolitice
- mai multe substante psihoactive
SCHIZOFRENIA SI ALTE TULBURARI PSIHOTICE
- forma paranoida, dezorganizata, catatonica, nediferentiata, reziduala.
TULBURARI AFECTIVE
Tulburarea bipolara
- Tulburarea bipolara tip I si tip II
- Tulburarea ciclotimica
TULBURARI ANXIOASE
Tulburare de panica fara agorafobie, Fobie sociala
Tulburare obsesiv-compulsiva si de stres posttraumatica, acuta de stress, de anxietate generalizata
TULBURARI SOMATOFORME - Tulburare de somatizare, de somatizare nediferentiata, de conversie, dureroasa si Hipocondrie.
TULBURARI FACTICE - Tulburari factice
- cu simptome predominant psihologice, fizice (somatice) si psihologice.
TULBURARI DISOCIATIVE
TULBURARI SEXUALE SI TULBURARI ALE IDENTITATII SEXUALE
Disfunctii sexuale
- Tulburari ale dorintei sexuale, excitarii sexuale, orgasmice, sexuale
dureroase
- dispareunia (nedeterminata de o conditie medicala generala)
- vaginismul (nedeterminat de o conditie medicala generala)
Parafiliile
Tulburari ale identitatii sexuale
TULBURARI DE ALIMENTATIE - Anorexia nervosa si Bulimia nervosa
TULBURARI DE SOMN - Tulburare de somn primara
- Dissomnii
- Insomnie primara
- Hipersomnie primara
- Narcolepsia
- Tulburari de respiratie in timpul somnului
- Tulburari ale ritmului circadian
- Parasomnii
- Cosmaruri
TULBURARI DE ADAPTARE
TULBURARI DE PERSONALITATE
|
