CARACTERISTICI DE IDENTIFICARE A SCRISULUI

CARACTERISTICI DE IDENTIFICARE A SCRISULUI

SECTIUNEA a 1-a:CARACTERISTICI GENERALE ALE SCRISULUI

Caracteristicile generale ale scrisului sunt specifice in intregime unei anumite persoane. Ele dau o reprezentare asupra sistemului de executare grafica a tuturor literelor. Caracteristicile generale ca atare, fara studierea si celor particulare, nu pot constitui temeiul identificarii. Ele variaza intr-o masura mai mare decat cele particulare in scrisul unei persoane si pot fi modificate intentionat in mare masura de falsificatorul unui act.

1.Carateristici ale limbajului ( extragrafice )

In terminologia adoptata de unii experti, examinarea caracteristicilor limbajului folosit la redactarea unui text este cunoscuta sub denumirea de cercetare logica. Caracteristicile de acest gen pot fi puse in evidenta prin analiza continutului textului in litigiu, ele relevand:

-Nivelul general de cultura al unei persoane; scazut daca se intalnesc greseli generale de ortografie; mediu, cand unele cuvinte sunt scrise incorect ; inalt, cand se pot intalni greseli facute din fuga creionului, ca urmare a tendintei de simplificare, precum si scrierea gre# 444b11e 1;ita a unor cuvinte straine .

-Cunostintele intr-o anumita specialitate, estimate pe baza diferitilor termeni folositi de scriptor.

O alta caracteristica ce defineste limbajul o constituie stilul expunerii, prin care se intelege felul compunerii, al redactarii si al legaturilor logice ce stau la baza constructiei textului. Se remarca faptul ca stilul de expunere poate prezenta o paleta foarte variata chiar si la aceeasi persoana. Astfel, se poate scrie in stil obisnuit, familiar, literar , stiintific, gazetareste.

Vocabularul folosit de scriptor constituie o alta caracteristica de gen ce poate fi apreciata integral doar la textele de mare amploare. In evaluarea acestei caracteristici vor fi avute in vedere atat parerea activa ( fondul lexical uzual), cat si parerea pasiva ( respectiv cuvintele perimate, arhaismele, expresii vulgare sau de jargon ) .

Alt aspect ce trebuie avut in vedere la cercetarea acestui grup de caracteristici il constituie ortografia scrisului, indiciu pretios in descoperirea autorulul. Examinarea acestei caracteritici presupune o cunoastere perfecta de catre expertii grafici a aspectelor evolutive ale normelor ortografice. De exemplu, folosirea in textul incriminat a unor forme de scriere din uz constituie o caracteristica ce poate indica varsta scriptorului.

2.Caracteristici ale configuratiei

Caracteristicile topografice sunt particularitati ale amplasarii textului sau unor parti ale sale pe suport. Aprecierea stabilitatii acestor caracteristici este conditionata de existenta unor texte mari ca volum, intocmite in cursul unei scrieri libere.

O prima caracteristica topografica este existenta sau lipsa unor margini in textul manuscrisului. Din acest punct de vedere putem intalni urmatoarele situatii: text sinistromarginat, text dextromarginat, text incadrat si text nemarginat.

Marimea alineatelor prin care se stabilesc paragrafele constituie o alta caracteristica topografica, ca si marimea intervalelor dintre randuri si care se stabileste numai la textele intocmite pe hartia neliniata, in functie de distanta la care sunt amplasate randurile din manuscris.

Indiferent daca suportul este liniat sau nu, trebuie avut in vedere si spatiul existent intre cuvintele pe acelasi rand, criteriu dupa care scrisul poate fi : normal, inghesuit si larg ( spatiat ). Scrisul cu spatii normale este acela in care distanta dintre cuvinte este aproximativ egala cu un corp de litera nedepansata. La scrisul inghesuit, distanta respectiva este mai mica, iar la cel spatiat este mai mare.

Tot o caracteristica topografica este considerata si orientarea randurilor in raport cu sectiunea orizontalaa a suportului manuscrisului. Din acest punct de vedere randurile pot fi: orizontale, ascendente si descendente.

In aceeasi grupa de caracteristici este inclusa si forma liniei randului. La textele scrise pe hartie liniata se poate lua in consideratie si asezarea randului in text in raport cu liniatura hartiei.

La caracterizarea din punct de vedere topografic a unui text va fi avuta in vedere si asezarea topografica a semnelor accesorii. Sunt de retinut la acest grup de caracteristici urmatoarele aspecte: pozitia si modul de scriere a datei; pozitia semnaturii; pozitia si forma semnului de paginare; pozitia titlului si modul de amplasare a adresei; pozitia si forma semnului de trecere de pe o pagina pe cealalta; modul de despartire a cuvintelor in silabe.

3.Caracteristici ale formei si miscarii

I.Dimensiunea

1.Realtiva

Scrisul mic are inaltimea minusculelor nedepasante (a, c, e, i, m, n, o, r, s, u si v) sub 2mm.

Fig.1.Scris mic

Scrisul mijlociu ( mediu ) are inaltimea literelor nedepasante intre 2-4mm.

Fig.2.Scris mijlociu ( mediu )

Fig.3.Scris mare

2.Absoluta

Scrisul patrat are inaltimea literelor minuscule ( in special ovalele ,,a” si ,,o”), aproximativ egala cu latimea lor.

Fig.4.Scris patrat

Scrisul dreptunghiular – inalt- are inaltimea literelor minuscule (cele din ovale) mai mare vizibil decat latimea lor.

Fig.5.Scrisul dreptunghiular-inalt

Scrisul dreptunghiular – latit- are inaltimea literelor (ovalelor ) mai mare vizibil decat inaltimea.

Fig.6.Scrisul dreptunghiular-latit

3.Continuitatea dimensiunii

Scrisul egal se caracterizeaza prin inaltimea literelor depasante si nedepasante neschimbata, adica dimensiunea literelor nedepasante cat si a celor depasante este egala cu marimea.

Fig.7.Scrisul egal

Scrisul crescand ( ingladiat ) se caracterizeaza prin cresterea treptata a literelor spre finalul cuvantului.

Fig.8.Scrisul crescand

Scrisul descrescand ( gladiolat ) se caracterizeaza prin micsorarea treptata a literelor spre finalul cuvantului.

Fig.9.Scrisul descrescand

Scrisul filiform se caracterizeaza prin inaltimea literelor si in interiorul cuvantului.

Fig.10.Scrisul filiform

4.Depasante

Scrisul cu deoasante superioare normale ( conform modelului caligrafic ) are inaltimea acestora egala cu aproximativ doua corpuri si jumatate de litera nedepasanta.

Fig.11.Scrisul cu depasante superioare normale

Scrisul cu depasante superioare suprainaltate, are lungimea acestora disproportionata depasind in mod vizibil doua corpuri si jumatate de litera nedepasanta.

Fig.12.Scrisul cu depasante superioare suprainaltate

Scrisul ce depasante inferioare subinaltate, are lungimea acestora aproape egala cu inaltimea literelor nedepasante. De regula acestea sunt mai mari cu o jumatate de corp decat literele nedepasante.

Fig.13.Scrisul cu depasante inferioare subinaltate

Scrisul cu depasante inferioare normale ( conform modelului caligrafic ) , are lungimea acestora egala cu aproximativ doua corpuri si jumatate de litera nedepasanta.

Fig.14.Scrisul cu depasante inferioare normale

Scrisul cu depasante inferioare prelungite se caracterizeaza prin marimea acestora mai mult de doua corpuri si jumatate decat literele nedepasante.De regula, prelungirea este vizibil scoasa in evidenta.

Fig.15.Scrisul cu depasante inferioare prelungite

Scrisul cu depasante inferioare prescurtate la lungimea acestora exagerat de micsorata, ajungand la linia de baza a scrisului.

Fig.16.Scrisul cu depasante inferioare prescurtate

5.Raportul dintre majuscule si minuscule

Raportul normal dintre majuscule si minuscule este atunci cand literele mari au dimensiunea egala cu doua corpuri si juma a unei litere mici nedepasante.

Fig.17.Raportul normal

Raportul superior este atunci cand majusculele, prin prelungirea lor disproportionata, depasesc doua corpuri si jumatate de litera minuscula nedepasanta.

Fig.18.Raportul superior

Raportul inferior este atunci cand majusculele, prin prescurtarea lor exagerata, se apropie de marimea literelor nedepasante.

Fig.19.Raportul inferior

6.Lungimea scrisului

Srisul dilatat este acela in care literele sunt exagerat de latite, iar intervalul dintre acestea este mai mare decat o jumatate de corp de litera minuscula nedepasanta.

Fig.20.Scrisul dilatat

Scrisul strans se caracterizeaza prin intervalul foarte mic intre litere, acestea apropiindu-se intre ele mai mult decat o jumatate de corp de litera minuscula nedepasanta.

Fig.21.Scrisul strans

Scrisul cu spatii normale este acela in care distanta dintre ele este aproximativ egala cu o jumatate de corp a unei litere minuscule ndepasante.

Fig.22.Scrisul cu spatii normale

7.Spatierea scrisului

Scrisul cu spatii normale este acela in care distanta dintre cuvinte e aproximativ egala cu un corp de litera minuscula nedepasanta, iar cel dintre randuri respecta distanta impusa de linierea inatlnita la caietele dictando.

Fig.23.Scrisul cu spatii normale

La scrisul inghesuit spatiul dintre cuvinte e mai mic decat un corp de litera nedepasanta , iar randurile sunt foarte lipite unele de altele. Depasantele si majusculele intretaie uneori randurile alaturate

Fig.24.Scrisul cu spatii reduse

Scrisul spatiat are distanta dintre cuvinte mai mare decat un corp de litera , iar randurile sunt foarte departate unele de altele.

Fig.25.Scrisul cu spatii mari

8.Amplitudinea scrisului

Scrisul se caraterizeaza prin cresterea dimensiunii relative, precum si prin miscari ale mainii foarte largi, materializate in bare si finale prelungite.

Fig.26.Scrisul amplificat

Scrisul sobru este acela la care o miscare nu este executata in plus.Punctuatia este asezata normal, viteza redusa, trasaturile sunt stapanite.

Fig.27.Scrisul sobru

Scrisul normal se caracterizeaza prin miscari controlate, retinute, barele si finalele avand dimensiuni normale.

Fig.28.Scrisul cu amplitudine normal

II.Directia

1.Inclinatia scrisului

Scrisul aliniat spre dreapta se caracterizeaza printr-o inclinatie a axelor sub un unghi care variaza de la aproximativ 45 grade ( spre marginea din dreapta a colii de hartie pe care se scrie ) pana la 90 de grade. Masurarea se efectueaza cu raportorul care se fixeaza cu baza pe linia scrisului si prelungirea depasamentelor ne va indica gradul de inclinatie.

Fig.23.Scrisul inclinat spre dreapta

Scrisul rasturnat se caracterizeaza prin inclinarea trasaturilor spre stanga colii de hartie pe care se scrie. Inclinatia variaza sub un unghi de circa 30 de grade si sunt in general mai rar intalnite.

Fig.30.Scrisul rasturnat

Scrisul vertical are literele aproape perpendiculare pe linia de baza acest scris oscileaza sub un unghi de circa 10 grade( intre 85 grade si 95 grade )

Fig.31.Scrisul vertical

Scrisul in evantai se caracterizeaza prin litere rasturnate, verticale si inclinatia spre dreapta in cadrul unui singur cuvant. De aici si denumirea de evantai. Aceasta caracteristica, fiind rar intalnita, are o valoare deosebit de mare.

Fig.31.Scrisul in evantai

2.Constanta inclinatiei

Scrisul cu inclinatie constanta, o inclinare uniforma pe tot parcursul textului.

Fig.33.Scrisul cu inclinatie constanta

Scrisul cu inclinatie inconstanta se caracterizeaza prin orientarea literelor cand spre stanga, cand spre dreapta sau verical. Aceasta caracteristica o putem intalni fie in cadrul aceluiasi cuvant, fie in grupe de cuvinte sau randuri acest scris este asemanator celui in evantai.

Fig.34.Scrisul cu inclinatie inconstanta

3.Directia randurilor

Randuri orizontale, cuvintele nu inregistreaza fata de linia de baza a scrisului decat neinsemnate schimbari de nivel

Fig.33.Scrisul cu randuri orizontale

Randuri coborate ( descendente ), randurile pierzandu-si orizontalitatea fata de marginea de sus sau de jos a hartiei se indreapta spre in jos ( dreapta ).

Fig.36.Scrisul cu randuri descendente

Scrisul suitoare ( ascendente ), e scrisul care infatiseaza reversul scrisului descendent, adica urca spre coltul din dreapta hartiei.

Fig.37.Scrisul cu randuri suitoare

4.Forma randurilor

Randurile serpuitoare, abatandu-se de la linia de baza a scrisului, capata forma unei linii ondulate.

Fig.38.Scrisul cu randuri serpuitoare

Randuri saltarete, cuvintele sunt executate pe linia de baza a scrisului in forma de trepte.

Fig.39.Scrisul cu randuri saltarete

Randurile concave, randurile debuteaza printr-o coborare si o urcare lenta oprita la nivelul debutului. Aceste randuri au forma unei franghii neintinse.

Fig.40.Scrisul cu randuri concave

Randuri convexe, sunt reversul randurilor concave. Aceste randuri au forma unui disc.

Fig.41.Scrisul cu randuri convexe

5.Orientarea dupa finale

Scrisul progresiv se caracterizeaza prin finale si bare orientate spre partea din dreapta colii de hartie.

Fig.42.Scrisul progresiv

Scrisul regresiv se caracterizeaza prin finale orientate spre partea din stanga a colii de hartie pe care este asternut.

Fig.43.Scrisul regresiv

III.Forma

Este caracteristica grafica in care se analizeaza automatismul, evolutia si forma de executie a scrisului. Aceasta caracteristica are o importanta foarte mare in analiza grafica intrucat numai dupa evolutie se pot face trieri rapide in stocuri mari de scripte

La aceasta clasa analizam urmatoarele caracteristici grafice:

1.Arcuirea

Scrisul arcadiform are partea superioara a literelor ,,m” si ,,n” minuscule executate sub forma unor curbe convexe.

Fig.44.Scrisul arcadiform

Srisul unghiular are partea superioara a literelor ,,m” si ,,n” minuscule executate sub forma unor trasaturi unghiulare.

Fig.44.Scrisul unghiular

Scrisul semiunghiular, are partea superioara a literelor ,,m” si ,,n” minuscule executate sub forma unor trasaturi foarte usor rotunjite, adica situata intre trasaturile unghiulare si arcadiforme.

Fig.46.Scrisul semiunghiular

Scrisul ghirlandoform, are partea inferioara a literelor ,,m” si ,,n” transformate in trasaturi concave.

Fig.47.Scrisul ghirlandoform

Scrisul mixt , minusculele sunt variate – arcade, semiunghi, ghiralnda , semiunghiular.

Fig.48.Scrisul mixt

2.Forma executiei literelor

Scrisul cursiv este scrisul obisnuit spontan, asa cum persoana si l-a format in timp.

Fig.49.Scrisul cursiv

Scrisul caligrafiat este scrisul specific copiilor in primii ani de scoala. Acesta este executat cu viteza redusa si lipsit de omogenitate in legaturile dintre litere.

Fig.50.Scrisul caligrafiat(scolastic)

Scrisul tipografiat ( majuscul sau minuscul ), este scrisul care imita caracterele scrisului de tipar mare sau mic, dar intr-o forma mult simplificata, pastrand adesea elementele scrisului cursiv.

Fig.51.Scrisul tipografiat

3.Simplitatea

Scrisul simplu este lipsit de combinatii si trasaturi inutile, fara insa ca prin aceasta sa se atinga vizibilitatea lui.

Fig.52.Scrisul simplu

Scrisul combinat se caracterizeaza prin unirea unor trasaturi in executarea literelor cu scopul de a mari viteza de executie. Acest scris este specific persoanelor cu multa indemanare in manuirea instrumentului de scris.

Fig.53.Scrisul combinat

Scrisul combinat ( inzorzonat ) se caracterizeaza prin trasaturi in plus fata de cele stabilite de reguli caligrafice. Acestea sunt introduse in special la majuscule si la literele de debut.

Fig.54.Scrisul complicat

4.Naturaletea

Scrisul natural se caracterizeaza prin trasaturi degajate, siguranta si spontaneitate.

Fig.55.Scrisul natural

Scrisul deghizat se carcterizeaza prin forma instabila a dimensiunii, inclinatia, viteza, presiunea si continuitatea.De asemenea, pe langa dominantele grafice generale sunt modificate si unele caracteristici individuale. Daca textul este redus, deghizarea se realizeaza aproape in intregime.

Fig.56.Scrisul deghizat

5.Evolutia

Scrisul de evolutie inferioara se caracterizeaza prin miscari nesigure, desenul literelor incorect executat, compozitia confuza, nerespectarea regulilor gramaticale

Fig.57.Scrisul de evolutie inferioara

Scrisul de evolutie medie se caracterizeaza prin trasaturi simple, executate cu un oarecare grad de siguranta, desenul literelor este relativ corect executat, compozitia textului destul de clara si in general respectate principalele reguli gramaticale.

Fig.58.Scrisul de evolutie medie

Scrisul de evolutie superioara se caracterizeaza prin trasaturi sigure, combinatii intre litere si compozitia textului de un inalt nivel intelectual.

Fig.59.Scrisul de evolutie superioara

IV.Presiunea

Este caracteristica grafica in care se analizeaza presiunea exercitata de scriptor asupra instrumentului scriptural, precum si felul cum aceasta presiune este repartizata pe ducte. De asemenea, in cadrul acestei clase se analizeaza forma si grosimea ductelor.

1.Apasarea

Scrisul apasat se caracterizeaza prin formarea unui sant lasat in masa de hartie de instrumentul de scris. Daca postamentul pe care se scrie nu este rigid, pe spatele hartiei apar proeminent trasaturile lasate de instrumentul scriptural.

Fig.60.Scrisul apasat

Scrisul executat cu presiune moderata se caracterizeaza prin trasaturi mai lent apasate, astfel ca santul sau contururile de pe spatele hartiei sunt mai putin pronuntate.

Fig.61.Scrisul executat cu presiune moderata

Scrisul executat cu presiune eterata se caracterizeaza prin trasaturi foarte slab imprimate, instrumentul de scriere abia atingand coala de hartie.

Fig.62.Scrisul executat cu presiune eterata

2.Constanta apasarii

Scrisul executat cu presiune uniforma are caracteristic intregul traseu uniform.

Fig.63.Scrisul executat cu presiune uniforma

Scrisul executat cu presiune neuniforma se caracterizeaza prin apasare alternativa pe ducte. De regula, trasaturile suitoare sunt mai eterate pe cand cele coborate sunt mai apasate.

Fig.64.Scrisul executat cu presiune neuniforma

3.Forma ductelor

Scrisul cu ducte ascutite se caracterizeaza prin finale prelungite si subtiate progresiv spre dreapta. Acelasi aspect il intalnim si la barele plasate pe depasanta ,,t”.

Fig.65.Scrisul cu finale si bare ascutite

Scrisul cu ducte maciucite se caraterizeaza prin finale ingrosate. Acelasi aspect il intalnim la barele depasantelor ,,t” si la unele semne diacritice.

Fig.66.Scrisul cu finale maciucite

Scrisul cu ducte cilindrice are carcteristici atat suitoare, cat si cele coboratoare executate uniform.

Fig.67.Scrisul cu ducte cilindrice

Scrisul cu ducte fusiforme se caraterizeaza prin ingrosarea trasaturilor coboratoare, acestea capatand de regula forma unui fus.

Fig.68.Scrisul cu ducte fusiforme

4.Grosimea ductelor

Scrisul cu ducte subtiri este executat cu trasaturi foarte fine, dar are desenul literelor clar conturat.

Fig.69.Scrisul cu ducte subtiri

Scrisul cu ducte groase se caracterizeaza prin ingrosarea exagerata a trasaturilor , din aceasta cauza uneori dedublarile si buclele luand aspectul scrisului imbacsit.

Fig.70.Scrisul cu ducte groase

Scrisul cu ducte normale este executat prin trasaturi de grosime normala fata de dimensiunea instrumentului folosit si de presiunea exercitata de aceasta asupra colii de hartie.

Fig.71.Scrisul cu ducte normale

5.Limpezirea scrisului

Scrisul limpede se caracterizeaza prin spatiul din interiorul buclelor, laturilor si dedublarilor absolut curat, neumplut cu cerneala.

Fig.72.Scrisul limpede

Scrisul imbacsit se caracterizeaza prin imbacsirea buclelor, laturilor si dedublarilor. Este reversul scrisului limpede. Este suficient ca numai o parte din litere sa fie imbacsite.

Fig.73.Scrisul imbacsit

Scrisul retusat are caracteristic traseul literelor - total sau partial - retusat, adica scrisul initial este acoperit de alte trasaturi cu scopul de a obtine unele parti din litera mai ingrosate sau pentru a nu se putea delimita primul contur in vederea identificarii.

Fig.74.Scrisul retusat

V.Viteza

Viteza scrisului este caracteristica grafica generala in care se analizeaza viteza si siguranta de executie a scrisului, a felului cum sunt executate literele si semnele diacritice si celelate trasaturi auxiliare.

1.Viteza de executie

Scrisul rapid se caraterizeaza prin executarea in viteza a tuturor trasaturilor. Astfel finalele devin prelungite si ascutite, barele pe depasanta ,,t” se deplaseaza spre dreapta , semnele diacritice se transforma in linii si in general scrisul devine filiform.

Fig.75.Scrisul executat cu viteza rapida

Scrisul executat cu viteza moderata se caracterizeaza prin miscari lente si uniforme, finalele sunt trasate normal, semnele diacritice au forma obisnuita si sunt juxtapus plasate, iar lungimea barelor pe depasante ,,t” sunt, de asemenea, normale.

Fig.76.Scrisul executat cu viteza moderata

Scrisul executat cu viteza redusa ( incet ) se remarca prin stangacie in desenarea literelor, multiple opriri, retusari, presiune mai accentuata.

Fig.77.Scrisul executat cu viteza redusa

2.Siguranta executiei

Scrisul precis are toate trasaturile executate cu siguranta, nu se observa nici un fel de ezitari.

Fig.78.Scrisul precis

Scrisul imprecis are traseul plin de ezitari, literele sunt executate cu multa greutate, nesiguranta, desenarea acestora facandu-se incorect sau incomplet.

Fig.79.Scrisul imprecis

Scrisul studiat se remarca prin trasaturi executate cu mult calm, cu multa neregularitate, desi viteza de executie este relativ mare.Aceste scrisuri sunt intalnite atunci cand se scriu de regula unele anonime.

Fig.80.Scrisul studiat

VI.Continuitatea

In aceasta caracteristica grafica generala se apreciaza gradul de legatura dintre litere, inchiderea ovalelor si felul cum se executa articulatia dintre litere.

1.Legatura scrisului

Scrisul legat continuu este acela in care literele dintr-un cuvant sunt legate intre ele. Se apreciaza ca sunt legate intre ele si atunci cand grupele de litere de cuvinte mai mari sunt 5 si 6 .Se excepteaza intreruperile determinate de executarea unor semne auxiliare ale literelor.

Fig.81.Scrisul legat

Scrisul grupat este acela in care intalnim grupe formate de cate 3 sau 4 litere cel putin.

Fig.82.Scrisul grupat

Scrisul tocat este acela in care fiecare litera din cadrul cuvintelor este executata prin miscare distincta. La acest scris este asimilat si acela in care se gasesc uneori grupuri formate de cate doua litere legate.

Fig.83.Scrisul tocat

2.Inchiderea ovalelor

Scrisul cu ovale inchise este acela la care punctele de atac si oprire al minusculelor a, o, d, g si q se suprapun.

Fig.84.Scrisul cu ovale inchise

Scrisul cu ovale deschise (crenelate) este cel la care intre punctele de atac si de oprire ale ovalelor mai sus aratate exista un mic spatiu. Sunt apreciate ca deschise acele ovale care sunt sinistrogire intern sau extern, insa punctul de oprire nu face jonctiune cu cel de atac, ci trece pe langa aceasta la mica distanta.

Fig.85.Scrisul cu ovale deschise

Scrisul lacatuit este cel cu ovalele literelor mentionate mai sus executate dublu pe o anumita portiune de oval. De regula aceasta trasatura o intalnim la partea inferioara sau mediana a ovalului.

Fig.86.Scrisul lacatuit

3.Articulatia

Scrisul articulat prin ghirlande este cel in care legatura dintre litere este executata prin miscari cu aspectul unei curbe.

Fig.87.Scrisul articulat prin ghirlande

Scrisul cu articulatie unghiulara are legatura dintre litere executata prin unghiuri. Din aceasta cauza, acest gen de scris are un aspect colturos.

Fig.88.Scrisul cu articulatie unghiulara

Scrisul in care articulatia este semiunghiulara este cel in care literele din cadrul cuvintelor sunt legate intre ele prin trasaturi semiunghiulare, adica acestea sunt ceva mai deschise decat articulatia unghiulara si mai inchise decat cea ghirlandoforma.

Fig.89.Scrisul articulat prin semiunghiuri

Scrisul cu articulatia mixta este cel in care literele sunt legate intre ele prin alterarea diferitelor forme de articulatte.

Fig.90.Scrisul cu articulatie mixta

Scrisul cu articulatie filiforma se remarca prin executarea unor litere foarte simplificate si distantele intre ele, avand aspectul unui fir usor ondulat. Acest gen de scris este intalnit in textele executate de medici.

Fig.91.Scrisul cu articulatie filiforma

VII.Oranduirea

Oranduirea inmanchiaza particularitatile scrisului raportate la topografia textului pe pagina. Din acest punct de vedere se analizeaza ansamblul scrisului, claritatea, marginalul si topografia propriu-zisa a textului.

1.Ansamblul

Scrisul ordonat este cel la care scriptorul se preocupa de oranduirea diferitelor elemente grafice ca: aliniamentul, spatii intre randuri si directia acestora, modul de asezare a titlului si a datei.

Fig.92.Scrisul ordonat

Scrisul dezordonat se caracterizeaza prin lipsa oricarei preocupari de oranduire a diferitelor elemente grafice aratate la punctul anterior.

Fig.93.Scrisul dezordonat

2.Claritatea

Scrisul citet ( lizibil ) este cel in care textul poate fi citet in conditii foarte bune.

Fig.94.Scrisul citet

Scrisul necitet ( ilizibil ) este apreciat atunci cand se descifreaza foarte greu, trebuind sa se deduca ceea ce a dorit scriptorul sa comunice.

Fig.95.Scrisul cu necitet

Scrisul neiigrijit se carcterizeaza prin deficiente privitoare la amanuntele grafismului, cum ar fi: omiterea sau plasarea gresita a punctuatiei si a semnelor diacritice, omiterea sau repetarea de litere sau de cuvinte ( gangavire grafica ) ,intrebuintarea de majuscule in loc de minuscule sau invers, pete de cerneala , trasaturi nejustificate.

Fig.96.Scrisul naingrijit

SECTIUNEA a 2-a: CARACTERISTICI PARTICULARE ALE SCRISULUI

Caracteristicile individuale ale scrisului sunt deprinderi proprii unei anumite persoane manifestate in construirea semnelor grafice, considerate separat sau grupate.

Practica expertizei de identificare a scriptorului invedereaza faptul ca in procesul examinarii trebuie avute in vedere urmatoarele caracteristici individuale ale scrisului:

1.Constructia semnelor grafice

Este apreciata de practicieni ca fiind una dintre caracteristicile individuale cele mai complexe si revelatoare pentru identificare. Prin constructia literala sau cifrica se intelege arhitectonica acestor semne grafice, forma si modelul utilizate, respectiv ceea ce expertii grafici denumesc grafotehnia semnului grafic.

In examinarea semnelor grafice si in aprecierea in ceea ce ele au intr-adevar carcteristic din punctul de vedere al grafotehnicii se ia ca punct de reper modelul caligrafic , retinandu-se indeosebi abaterile de la acesta.

Trebuie avut in vedere faptul ca adesea la scrisul aceleiasi persoane, respectarea modelului caligrafic altereaza cu abateri de la aceasta, dupa cum cele din urma pot prezenta mai multe variante relative la acelasi semn grafic, caz in care avem de-a face cu asa-numitul polimorfism grafic.

Examinarea tehnica a constructiei literelor permite preintampinarea greselilor de apreciere datorate unor asemanari accidentale ale desenului.

Un alt aspect ce trebuie avut in vedere la aprecierea constructiei semnelor grafice il constituie caracterul evolutiv al normelor caligrafice. Este recomandabil ca la examinarea morfologiei semnelor grafice sa fie confruntate litere care ocupa pozitii similare in cadrul cuvintelor.

2.Numarul elementelor constructive

Din care este format un semn grafic reprezinta mai degraba o problema de continuitate a trasaturilor decat de determinare cantitativa si se apreciaza dupa schimbarile de directie ale miscarii prin unghiuri si dupa intreruperi.

Trasaturile grafice pot fi executate fie separat, prin ridicarea instrumentului scriptural , fie in mod continuu, fara intrerupere, departajarea lor fiind punctul de schimbare al directiei miscarii.

3.Forma elementelor constructive

Contribuie trasaturi in mod substantial la caracterizarea individualitatii constructiei grafice.Formele de baza ale trasaturilor literale si cifrele pot fi clasificate astfel:

- trasaturi grafice drepte, verticale, oblice si orizontale ;

- trasaturi grafice circulare, complet circulare, semicirculare si in spirala ;

- trasaturi grafice unghiulare ( ascutite ) ;

- trasaturi grafice convexe ( arcade ) ;

- trasaturi grafice concave ( ghirlande ) ;

- trasaturi grafice ondulate ;

- trasaturi grafice ovoide si buclate, care prezinta o variabilitate destul de mare chiar in cadrul aceluiasi scris.

4.Directia miscarilor de redare a constructiilor grafice

Implica o multitudine de directii in cazul aceluiasi semn.Trasaturile orizontale pot fi directionate spre dreapta sau spre stanga.

5.Modul de incepere a semnelor grafice

La aprecierea pozitiei punctului de atac se au in vedere amplasarea acestuia fata de linia de baza a scrisului si distanta pana la centrul conventional al literei. De asemenea, se anlizeaza si amplasarea fata de aceleasi puncte de reper a trasaturii nefunctionale care constituie linia de atac a literei, atunci cand aceasta este redata.

In ceea ce priveste procedeul de incepere a semnului grafic , exista doua situatii:

- atacarea literei printr-o trasatura nefunctionala ( linie de atac ), mentionata de normele grafice. Ea precede litera propriu-zisa si poate avea forme variate ( dreapta, oblica, concava, convexa, ondulata, in trena ). Deoarece este nefunctionala, nu se considera grama.

- redarea directa a traseului literei, renuntandu-se la trasatura preliminara.

6.Modul de finalizare a semnelor grafice

Valoarea de identificare deriva din faptul ca ea constituie elementul cel mai dinamic al scrisului cursiv, intrucat ritmul de scriere se accentueaza, de obicei, fie si numai in cadrul unui singur cuvant, atingand maximul de intensitate in ultima parte.

Elemntele particulare ale modului de finalizare sunt date de forma si sensul de dirijare ale terminatiilor, astfel:

- la scrisurile mai retinute, terminatiile vor fi mai scurte, avand tendinta de amputare sau de a prezenta sub forma de croset, care poate fi rotunjit sau unghiular.

- la scrisurile dinamogene, terminatiile vor fii trasate in mod energic, divizate orizontal , in jos sau in sus ( drept sau oblic ) .

7.Legarea semnelor grafice si a elementelor acestora

Se limiteaza la aria constructiei grafice, adica la modul de legare a elementelor grafice componente ale unei litere, precum si a literelor alaturate.

La aceasta caracteristica a scrisului cursiv se pot examina in mod comparativ o serie de elemente, ca: modul de legare si forma trasaturilor de unire, care pot avea diferite configuratii: drepte, unghiulare, arcade, ghirlande.

De asemnea se vor analiza spatiul afectat intreruperii, precum si faptul daca intreruperea se repeta pe tot parcursul srierii.

8.Dimensiunea semnelor grafice si a elementelor lor componente

Relevant pentru identificare este mai ales raportul dintre dimensiunile constructive ale literelor sau dintre acestea si ansamblul cuvantului. In unele scrisuri, dimensiunile semnelor grafice variaza dupa plasamentul lor in cadrul cuvintelor sau dupa combinatia literala in care sunt incluse.

9.Modul de repartizare a presiunii

Poate fi analizat atunci cand scrisul prezinta o calibrare diferita a ductelor. In aprecierea aspectelor relative la presiune, potrivit legilor miscarilor grafice, trasaturile ascendente sunt mai subtiri decat cele descendente. Modul de repartizare a presiunii este o caracteristica strict individuala, care poate avea contributie insemnata la identificarea scriptorului.

10. Modul de scriere a unor componente accesorii ale semnelor grafice

La analiza acestui grup de carcteristici sunt avute in vedere elemente care fac parte din constructia literelor, dar traseul lor este redat de obicei independent ( liniile de barare, semnele diacritice, sedilele, accentele ), ca si semnele grafice accesorii ( semne de punctuatie, de subliniere ).Toate aceste componente se examineaza din punct de vedere al formei, plasamentului, directiei de trasare si legarii de finalul literelor la care sunt atasate sau de literele urmatoare.

11.Modul de scriere a unor mentiuni

Cum ar fi datele calendaristice, operatiile matematice, abrevierile , numerotarea , incheierea paginilor si bifarile pot uneori contribui la identificarea scriptorului.