CERCETAREA IMPLICATIILOR PSIHOLOGICE ALE PRETURILOR SI VENITURILOR ASUPRA COMPORTAMENTULUI DE CUMPARARE A DETERGENTILOR

Psihologie

ALTE DOCUMENTE

Zvonul si dezinformarea ca mijloc de realizare a influentarii psihosociologice

TEORIA MOTIVAŢIEI

Probleme motivationale

Modelul continuitatii: Alternative la diagnostic

Imitatia Non-verbala

CONSIDERENTE GENERALE ASUPRA PERSONALITATII

ACTIVITATEA INTELECTUALA

Varstele scolare. Caracterizare psihologica. Recomandari pedagogice

IMAGINATIA SI CREATIVITATEA

Clasa scolara ca grup

CERCETAREA IMPLICAŢIILOR PSIHOLOGICE ALE PREŢURILOR sI VENITURILOR ASUPRA COMPORTAMENTULUI DE CUMPĂRARE A DETERGENŢILOR

Daca în faza exploratorie ( respectiv, în cadrul capitolului 4) am evidentiat aspecte generale privind evolutia pretului, venitului si consumului în România, în acest capitol ne propunem sa analizam modul în care aceasta evolutie îsi pune amprenta asupra comportamentului de cumparare a detergentilor pentru articole textile .

5.1. METODOLOGIA CERCETĂRII

O cercetare selectiva de marketing reprezinta un proces complex, care cuprinde mai multe etape care se regasesc si în cadrul prezentei lucrari .

5.1.1. Stabilirea obiectivelor si ipotezelor cercetarii

Definirea clara si exacta a obiectivelor unei cercetari devine si mai importanta atunci când fenomenele cercetate se refera la comportamentul uman . Definirea trebuie sa fie de asemenea natura încât sa nu permita interpretari ambigue, avându-se în vedere ca de rezolvarea acestei probleme depinde desfasurarea corecta a întregii cercetari .

Formularea explicita a ipotezelor cercetarii se bazeaza pe sinteza datelor obtinute în etapa exploratorie . O ipoteza este valida daca îndeplineste urmatoarele trei conditii :

sa fie verificabila, adica sa utilizeze concepte stiintifice si sa se bazeze pe observarea faptelor reale;

sa fie specifica, adica sa aiba un înalt continut informational;

sa fie în conformitate cu continutul actual al cunoasterii stiintifice în domeniul respectiv .

Ipoteza se sprijina pe fapte si fenomene constatate si reflecta ordinea necesara, nemijlocit observata si trebuie sa se refere la ceva foarte plauzibil, tinzând spre certitudine .

5.1.2. Universul anchetei ( colectivitatea generala )

Acesta va fi definit în strânsa legatura cu obiectivele cercetarii . Aceasta colectivitate generala va constitui baza ( cadru) de esantionare si totodata multimea asupra careia se vor generaliza rezultatele cercetarii . Intereseaza în mod deos 151b19b ebit din câte componente este formata, ce caracteristici poseda, unde se afla dispuse în spatiu si care este gradul lor de dispersie din punct de vedere al caracteristicilor studiate . Trebuie definita corespunzator atât unitatea care va face obiectul investigatiei, cât si a celei de la care se vor recolta informatiile-unitatea de observare, respectiv , unitatea de sondaj .

5.1.3. Alegerea tehnicilor de cercetare si a metodelor de recoltare a informatiilor

Adecvarea tehnicilor la obiectul cercetat, accesibilitatea si economia de resurse sunt principalele elemente care determina metoda de investigare . Metoda pe care o voi folosi este chestionarul, privit ca o forma structurata de comunicare cu unitatea cercetata .

Ca metoda de culegere a datelor va fi folosita autoînregistrarea, adica completarea chestionarelor va fi facuta chiar de catre persoanele de la care sau despre care se culeg informatii .

5.1.4. Chestionarul

Ca instrument de culegere a datelor, chestionarul reprezinta " o succesiune logica de întrebari scrise sau imagini grafice în functie de stimuli, în raport de ipotezele cercetarii, care prin administrare determina din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal ce urmeaza a fi înregistrat în scris " .

Chestionarul vizeaza recoltarea a trei categorii de date :

date factuale ( fapte ) ce tin de :

domeniul personal al indivizilor din universul cercetat

( vârsta, venit, grad de instructie, etc.);

mediul indivizilor ( locuinta, membrii familiei, mijloace de munca, etc.);

comportamentul indivizilor .

judecati subiective asupra faptelor, ideilor, evenimentelor sau persoanelor :

opinii-evaluari directe emise de individ asupra altui individ sau obiect;

atitudini-dispozitii mai mult sau mai putin profunde fata de obiectul cercetarii;

motivatii .

cunostinte, adica indicatori ai nivelului de cunoastere a obiectului cercetarii . Acestea conditioneaza în fapt gradul de încredere acordat raspunsurilor corespunzatoare judecatilor subiective .

Elaborarea chestionarului trebuie sa acorde atentie unor aspecte cum ar fi :

identificarea caracteristicilor cuprinse în obiectivele si programul de sondaj si ordonarea logica a acestora;

formularea întrebarilor ce urmeaza a fi adresate subiectului investigat;

dimensionarea corespunzatoare, punerea în pagina si aspectul estetic general,

codificarea si elaborarea listei de coduri .

5.1.5. Stabilirea esantionului

Aceasta etapa se refera la stabilirea dimensiunii si structurii esantionului ce urmeaza a fi supus investigatiei .

Dimensionarea esantionului se afla în strânsa legatura cu restrictii de ordin metodologic ( gradul de omogenitate a colectivitatii cercetate, precizia cercetarii si probabilitatea cu care se garanteaza rezultatele din cercetare ) , respectiv, de ordin organizatoric, ce vizeaza în primul rând timpul si fondurile banesti afectate cercetarii .

Pentru determinarea efectivului esantionului, se va utiliza urmatoarea formula :

N = t2 p(1-p)/ D_x , unde:

t- este coeficientul ce corespunde probabilitatii cu care se garanteaza rezultatele;

p- este dispersia de selectie . Dat fiind ca aceasta nu se cunoaste, îi vom atribui cea mai mica valoare teoretic posibila, adica, 0,5 .

D_xeste intervalul de încredere, respectiv, limitele între care trebuie sa se gaseasca rezultatele indicate de esantion fata de realitatea fenomenului cercetat .

Modalitatea de constituire a esantionului depinde atât de natura temei, cât si de nivelul exigentelor fata de rezultatele asteptate în urma cercetarii .

Astfel am optat pentru o esantionare simpla aleatoare, în care fiecare unitate din componenta colectivitatii are aceeasi sansa (probabilitate) de a fi inclusa în esantion; aceasta esantionare permite o caracterizare corecta a fenomenelor si stabilirea riguroasa a intervalului de încredere în rezultatele cercetarii .

5.1.6. Aplicarea în teren a instrumentului de investigare

5.1.7. Prelucrarea informatiilor obtinute si codificarea lor pe baza listei de coduri .

În aceasta etapa se realizeaza o verificare a chestionarelor completate, avându-se în vedere urmatoarele aspecte :

fiecare întrebare din chestionar sa fi primit un raspuns;

raspunsurile sa fie inteligibile;

concordanta între raspuns si continutul logic al întrebarii .

5.1.8. Analiza datelor

Se va proceda la gruparea datelor dupa anumite criterii: utilizarea mediilor si dispersiilor, a coeficientilor de corelatie, a testelor de semnificatie, etc.

5.1.9. Rezultatele finale ale analizei

5.2. REALIZAREA PRACTICĂ A CERCETĂRII

5.2.1. Obiective si ipoteze ale cercetarii

I. Comportamentul consumatorilor privind cumpararea si utilizarea detergentilor pentru articole textile

1.1. Modalitati de curatare a articolelor textile

1.2. Dotarea gospodariei cu masini de spalat

1.3 Frecventa de spalare

1.4 Produse utilizate pentru curatarea articolelor textile

1.5 Detergentii folositi si motive de utilizare a acestora

1.6 Marca preferata de detergent

1.7 Determinarea importantei pe care o au unele vicii de calitate în recumpararea unui anumit detergent

II. Obiceiuri de cumparare

2.1. Cine cumpara de obicei detergenti în cadrul familiei

2.2. Frecventa de cumparare a detergentilor pentru articole textile si

cantitatea cumparata odata

2.3. Locul de cumparare si motivatia alegerii acestuia

III. Implicatii psihologice ale pretului asupra comportamentului de cumparare a detergentilor pentru articole textile

3.1.Determinarea pretului de referinta caracteristic fiecarei consumatoare

3.2. Determinarea pretului psihologic optim al detergentilor pentru articole textile

3.3. Determinarea cunoasterii pretului la detergentii cumparati si utilizati

3.4. Existenta legaturii dintre pretul si calitatea detergentilor

3.5. Reactiile consumatorilor la cresterea preturilor detergentilor utilizati în prezent

3.6. Influenta publicitatii asupra alegerii si cumpararii detergentilor pentru articole textile

3.7. Intentii de viitor în privinta cumpararii si consumului de detergenti pentru articole textile .

Ipotezele cercetarii

Cea mai mare parte dintre gospodine realizeaza ele însele activitatea de curatare a articolelor textile în cadrul gospodariei .

Consumul de detergenti pentru articole textile a determinat eliminarea în unele gospodarii, partial/total a produselor traditionale .

Cele mai importante motive ale folosirii unei anumite marci de detergent sunt : 1) spala bine; 2) m-am obisnuit cu el; 3) pret convenabil .

Depistarea unor carente de calitate duce la eliminarea din consum a detergentului respectiv .

Cele mai multe consumatoare se aprovizioneaza din en-gros uri din cauza preturilor mai reduse .

Toate persoanele care cumpara un anumit detergent pot mentiona pretul curent al detergentului respectiv .

Întotdeauna se asociaza un pret ridicat al unui detergent cu o calitate superioara a acestuia .

Indiferent de cresterile de pret, marea majoritate a consumatoarelor vor continua sa cumpere detergentii pe care îi utilizeaza în acest moment .

Publicitatea influenteaza alegerea si cumpararea unui detergent prin creearea unei intentii de cumparare .

Indiferent de posibilitatile materiale viitoare si de oferta de detergenti, consumatoarele vor continua sa cumpere detergentul preferat .

5.2.2. Universul anchetei

În conformitate cu scopul cercetarii, cercetarea implicatiilor psihologice ale preturilor asupra comportamentului de cumparare a detergentilor, colectivitatea generala este formata din cumparatorii de detergenti din Sibiu . Dat fiind specificul acestor produse, unitatea de cercetare va fi reprezentata de gospodarie, ca un cadru de utilizare a acestora, iar unitatea de sondaj va fi reprezentata de " stapâna " gospodariei, deoarece, de obicei, ea este cea care cumpara detergenti si numai ea este cea care-I utilizeaza . Aceasta afirmatie poate avea valoare de regula, exceptiile fiind foarte rare si nesemnificative .

5.2.3. Tehnica de investigare si metoda de recoltare

În ceea ce priveste primul aspect , am optat pentru utilizarea chestionarului. Recoltarea datelor a fost realizata prin

autocompletarea chestionarului de catre fiecare persoana investigata in parte.

5.2.4. Chestionarul

La realizarea acestuia am urmarit sa acopar toate categoriile de

continut, repectiv dimensiunile acestora, pentru a surprinde toate

fatetele problemei cercetate. Chestionarului prezentei cercetari este din 28 intrebari ordonate, conform principiului "pâlniei". Tipurile de intrebari care s-au folosit la întocmireachestionarului sunt: intrebari deschise, intrebari inchise, intrebari dihotonice, intrbari filtru, intrebari de date factuale.

Chestionarul este anonim. Datele vor fi folosite numai pentru aceasta cercetare.

Zona de rezidenta.....

CHESTIONAR

Care este modalitatea de curatare a articolelor textile în gospodaria dvs. ? ( distribuiti 100 de procente în functie de ponderea ocupata în total timp alocat acestei activitati )

Modalitate	a. servicii	b. dvs.	c. alta persoana
Procentaj

2. Gospodaria dvs. este înzestrata cu masina de spalat ?

a. Da

a.1. masina de spalat neautomata

a.2. masina de spalat automata

b. Nu

3. De câte ori spalati în decursul unei saptamâni ?

a. manual
b. cu masina

4. Ce produse pentru curatatul articolelor textile folositi si cât de des ?

Produse	1. la fiecare spalare	2. numai la anumite spalari	3. niciodata
a. sapun
b. detergent
c. înalbitori

5. Care este marca de detergent pe care o aveti în casa în acest moment ?

6. Ce detergenti ati folosit în ultima luna ?

7. Cine cumpara în mod obisnuit detergenti în familia dvs. ?

a. sotul

b. copiii

c. dvs.

d. Alte persoane, cine?__________ ______ ____ ______

8. Mentionati pretul în functie de care evaluati valoarea si calitatea unui detergent

_____ _______ ______ _________ lei

9. Ierarhizati marcile de detergenti utilizate pâna acum în functie de preferintele dvs. ( mentionati pretul actual al acestora pe piata )

Locul	Marca preferata	Pret pe piata

10. Va rog sa completati enunturile de mai jos cu preturile pe care credeti de cuviinta .

a. Nu cumpar un detergent cu un pret mai mic de __________ lei pentru ca nu-mi inspira încredere în calitatea acestuia .

b. Nu cumpar un detergent cu un pret mai mare de _________ lei pentru ca mi se pare prea scump .

11.Ce loc ocupa detergentul pe care-l aveti acum în casa în rândul preferintelor dvs.? ( marcati un singur loc )

12. De ce folositi detergentul mentionat la întrebarea nr.5 ? ( pentru fiecare propozitie încercuiti cifra care va reprezinta cel mai bine )

14. Care este parerea dvs. fata de enunturile de mai jos ? ( bifati varianta care vi se pare cea mai potrivita )

15. De unde cumparati detergenti în mod obisnuit si de ce ? ( în coloanele libere marcati optiunea dvs. )

16. Care este opinia dvs. în privinta urmatoarelor afirmatii ? ( bifati cifra care va reprezinta cel mai bine )

c. Cu cât pretul unui detergent este mai ridicat, cu atât calitatea acestuia este mai buna .

d. Întotdeauna asociez un pret ridicat al unui detergent unei calitati superioare , indiferent daca am mai folosit sau nu acel detergent .

e. Pretul prea mic al unui detergent nu-mi inspira încredere în calitatea detergentului respectiv .

17. Daca pretul detergentului pe care îl aveti acum în casa ar creste, ce veti face ?

18. Daca pretul detergentului pe care îl aveti acum în casa ar creste, pentru care varianta de marire a pretului ati renunta la acesta si v-ati orienta spre alt detergent ? ( numai pentru cei ce a raspuns la întrebarea nr.17 cu varianta b. )

19. Ierarhizati, în ordinea importantei pentru dvs., urmatoarele vicii de calitate ale detergentilor ( notati de la 1 la 7 )

20. La detergentii pe care I-ati folosit pâna acum, ce vicii de calitate ati depistat ? ( notati marca de detergent în spatiile libere si bifati viciile pe care le-ati gasit )

a. Cred ca publicitatea încearca sa manipuleze opinia cumparatorilor în privinta calitatii detergentilor .

c. Reclamele TV pentru detergenti nu ma influenteaza în alegerea si cumpararea acestora .

f. De multe ori mi-am dorit un detergent dintr-o reclama, dar nu l-am putu cumpara din cauza pretului sau .

22. Ce intentii de viitor aveti în privinta cumpararii si consumului de detergenti ?

a. Voi continua sa cumpar si sa utilizez detergentul pe care-l folosesc în acest moment .

d. Indiferent de posibilitatile materiale viitoare si de oferta de detergenti, voi continua sa cumpar detergentul pe care-l folosesc în acest moment .

Va rog sa aveti amabilitatea de a completa urmatoarele date despre familia dvs. :

Pe baza formulei prezentate mai sus, marimea esantionului a fost stabilita cu ajutorul urmatoarelor date:

Datorita restrictiilor de ordin material, am realizat cercetarea doar pe 100 de persoane.

persoane alese in mod aleator, într-un ritm de 10 persoane/zi. Persoanele intervievate au completat singure chestionarul avand la dispozitie circ 15 minute.

5.2.7. Prelucrarea informatiilor obtinute si codificarea lor pe baza listei de coduri

58% dintre respondente curata singure articole textile în cadrul gospodariei. Serviciile sunt folosite de 3% dintre respondente in proportii diferite, iar 21% sunt ajutate de catre alte persoane in realizarea acestei activitati, de regula mama.

Centralizarea rezultatelor de la întrebarea nr.2 a condus la urmatoarea situatie:

Se observa ca gradul de nedotare cu masina de spalat se reduce cu cresterea venitului. Numarul masinilor de spalat automate este cel mai mare la gospodariile cu venituri de peste 2.000.000 lei, în timp ce numarul masinilor de spalat neautomate este cel mai mare la categoriile de venituri 2, 3. Pe masura cresterii venitului tendinta este de reducere a numarului masinilor de spalat neautomate si cresterea numarului de masini automate, în acelasi timp cu cresterea gradului de dotare cu masini de spalat.

Dotare gopodariilor cu masini de spalat îsi pune amprenta si pe detergentii folositi la spalare, în sensul diferentieri acestora dupa destinatie în detergenti pentru spalari manuale si pentru masini de spalat neautomate, respectiv, pentru masini de spalat automate, acestia din urma fiind caracterizati de un grad mai redus de spumare si printr-un pret superior.

Cercetand gradul de dotare cu masini de spalat si detergentii folositi în mod curent, am ajuns la urmatoare concluzie:

Între tipul de masina de spalat si detergentii folositi exista o legatura directa, în sensul ca fiecare gospodarie foloseste detergentii corespunzatori, limitându-se la cumpararea doar de detergenti necesari. Ceea ce arata atât o utilizare corespunzatoare a masinilor de spalat (sunt folositi detergentii specifici), cât si o anumita educatie de consum.

Indiferent de faptul ca gospodina are sau nu masina de spalat, rezultatele obtinute la 3, sunt urmatorele:

Se observa ca 16% dintre respondente nu spala niciodata cu mana, iar 66%, indiferent de tipul de masina de care dispune, spala o singura data cu masina. Se poate considera ca în general gospodinele care au o masina de spalat o folosesc o data sau de doua ori pe saptamâna.

98 % dintre intervievate folosesc detergenti la toate spalarile . Dintre acestea 27 % folosesc si sapun de rufe la orice spalare, 34 % numai la anumite spalari si 37 % niciodata . Totodata, 11 % folosesc innalbitori la orice spalare pentru a suplini deficientele de calitate ale detergentilor în acest domeniu, 68% numai la anumite spalari, iar 19% nu folosesc niciodata înnalbitori. De remarcat ca 11 peroane nu folosesc decât detergenti, ceea ce arata ca detergentii pe care îi folosesc sunt cei mai buni din punct de vedere calitativ si nu este necesara si folosirea altor produse de curatat.

Prin corelarea raspunsurilor de a întrebarile 5, 6 ( marca de detergent folosita in acest moment si marcile folosite în ultima luna), se poate realiza o privire de ansamblu a spectrului detergentilor utilizati în ultima luna:

Persoanele intervievate au facut distinctie în raspunsurile lor între cele doua variante de ARIEL(AUTOMATIC, respectiv pentru spalari manuale si masini neautomate). Insa nu acelasi lucru s-a facut pentru OMO, REX si PERSIL. De aceea, în cele ce urmeaza vom considera cele doua produse ARIEL separat

Din datele de mai sus se poate vedea ca BONA PRIMA si TIDE sunt cele mai utilizate marci de detergenti, cu o frecventa de 39% respectiv 38%. Urmeaza PERLAN BONUX 27%, ARIEL 25% si ARIEL AUTOMATIC 21%.

În ceea ce priveste motivatia folosirii acestora rezultatele obtinute la intrebarea nr. 12, au condus la urmatoarele:

Primele trei motive de utilizare a detergentilor curenti sunt, în ordine, faptul ca spala bine 4,70, încrederea în calitatea acestuia 4,46 si mirosul detergentului 4,40.

Motivele banuite a determina folosirea detergentilor curenti s-au bucurat de acordul respondentelor, dar nu în masura asteptata

Intervievatelor li s-a cerut sa ierarhizeze marcile de detergent utilizate în functie de preferintele lor. A rezultat urmatoarea ierarhie, cu specificatia ca numarul raspunsurilor a diferit de la o pozitie la alta:

Deoarece aceste raspunsuri au ca baza de raportare detergentii folositi pâna în prezent (momentul cercetarii..noiembrie decembrie 1998), se poate concluziona ca reducerea numarului de raspunsuri de la o pozitie la alta a clasamentului este cauzata doar de utilizarea unui numar limitat de detergenti, corespunzator pozitiei din clasament, adica : toate persoanele din esantion au utilizat cel putin un detergent, 90 cel putin doi, s.a.m.d. Pentru întregul esantion a rezultat ca marca de detergent preferata este ARIEL cu 48% dintre optiuni( 22+26), apoi TIDE cu 20% si BONA cu 11%.

Raspunsurile de la întrebarea nr.19 au condus la urmatoarea ierarhie a viciilor de calitate a detergentilor:

Se poate constata ca puterea de spalare a unui detergent este cea mai importanta caracteristica a unui detergent . Aceasta este principalul motiv de cumparare si utilizare a unui detergent, dar si principalul viciu de calitate în masura în care detergentul respectiv nu se ridica la nivelul cerintelor si asteptarilor .

În ceea ce priveste nominalizarea detergentilor la care au fost depistate vicii de calitate, a rezultat o departajare a consumatorilor prin prisma comportamentului acestora fata de detergentii cu vicii de calitate :

a. consumatoare care nu au indicat nici un detergent ca având vicii de calitate ( 23 % )

b. consumatoare care au indicat vicii de calitate la detergenti care nu se mai regasesc printre detergentii folositi în ultima luna ( 25 % ) . Se poate presupune ca: fie I-au eliminat din cauza viciilor de calitate, fie nu l-au mai cumparat din cauza pretului, în conditiile în care nu se poate lua în discutie problema disponibilitatii acestuia . Aceste 25 de persoane au depistat cele mai multe vicii la Perlan Bonux( 15 ) si la Bona Prima ( 3 ) , în timp ce detergentii cei mai putin viciati ar fi Omo si Ariel .

c. consumatoare care au indicat vicii de calitate la detergenti pe care continua sa-I foloseasca ( 53 % ) . Acestia sunt în ordinea numarului de vicii depistate : Tide ( 21 ) , Dosia (19), Perlan Bonux ( 18 ) .

În 79 % din cazuri respondentele cumpara dezergenti 66 % singure si 13 % ajutate de sot si copii . Sotul si copii cumpara numai ei detergenti în 11 % dintre gospodarii, iar în 10 % dintre cazuri altcineva se ocupa de aceasta activitate ( de regula mama ) .

91 % dintre consumatoare nu cumpara mai mult de 2 cutii de detergent odata , 71 % dintre acestea se aprovizioneaza cu câte o cutie de detergent odata, iar 20 % cu câte 2 cutii odata .

În ceea ce priveste frecventa de cumparare, 29 % dintre gospodine cumpara detergent în fiecare saptamâna, iar 32 % odata la 2 saptamâni ( 27 % o cutie si 5 % câte 2 cutii odata ) .

Am verificat daca marimea familiei influenteaza cantitatea de detergent cumparata într-o luna . Rezultatele corelatiei între întrebarea 13 ( frecventa x cantitatea cumparata odata ) si întrebarea 24 ( marimea familiei ) sunt redate mai jos :

Pentru a vedea daca marimea familiei determina în mod semnificativ cantitatea de detergent cumparata într-o luna am folosit metoda analizei variatiei . Calculul dispersiilor corespunzatoare au dus la urmatoarele rezultate :

Deci Fc < Ft, marimea familiei nu influenteaza semnificativ cantitatea de detergent într-o luna, diferentele pot fi puse pe seama variatiilor de esantionare .

67 % cumpara din en-gros-uri pentru ca preturile sunt mai mici (28 %) si pentru ca este mai comod ( 19 % ) .

35 % cumpara din magazinele din jurul locuintei tot din cauza comoditatii ( 19 % ) si a economiei de timp .

Magazinele din drum spre servici sunt preferate de 11 % din respondente, iar pietele de 21 % .

III. Implicatiile psihologice ale pretului asupra comportamentului de cumparare a detergentilor

Se observa o mare diversitate de preturi de referinta, preturi care nu sunt influentate semnificativ de nivelul veniturilor .

La întrebarea nr.10 intervievatele au mentionat pretul minim, respectiv, maxim pe care l-ar plati pentru un detergent :

Pe baza acestor date am calculat pretul psihologic optim, care are o valoare de 10.000 de lei , pret pe care 87 % dintre respondente sunt dispuse sa-l plateasca pentru un detergent .

Capacitatea respondentei de a mentiona un pret pentru detergentii pe care-I utilizeaza, indiferent daca-I cumpara ea sau nu ;

3.3.1. La întrebarea nr.9 respondentele au trebuit sa mentioneze pentru detergentii preferati utilizati pâna în acest moment, preturile curente de pe piata . Acest indicator ( au mentionat sau nu un pret) poate furniza informatii despre gradul de cunoastere al preturilor si implicit despre capacitatea fiecareia de a aproxima un pret curent pentru un anumit detergent .

Doar 77 % au putut mentiona un pret . Acest lucru poate fi într-o oarecare masura explicat prin ponderea în cadrul celor intervievati a celor care în mod obisnuit nu cumpara detergenti în cadrul gospodariei lor . Corelând rezultatele de mai sus cu cele de la întrebarea nr.7, obtinem :

În continuare se va stabili daca, în aprecierea si mentionareaa unui pret, faptul ca respectivele persoane cumpara sau nu are un rol semnificativ sau nu .

Pentru aceasta se va folosi testul c, care permite evaluarea semnificatiei diferentelor între subgrupele esantionului . Deoarece avem un tabel de contingenta 2x2, valoarea lui c poate fi calculata dupa formula :

c_c = 1.23 si c_t = 5.991 deci gradul de cunoastere nu este influentat de cumparare .

Utilizând analiza variatiei se poate arata ca cunoasterea pretului nu este influentata nici de ferecventa cumpararii, nici de gradul de pregatire , ci numai de venit .

Raspunsurile consumatoarelor arata ca în momentul în care cumpara un detergent se gândesc la cantitatea acestuia si fac comparatii în privinta marimii ambalajelor ( cantitatea de detergent dintr-o cutie sau punga ) .

Consumatoarele se gândesc la calitatea detergentilor în momentul alegerii si cumpararii acestora ( 4,74 ) realizând ca exista o legatura între pretul si calitatea unui detergent, însa aceasta legatura nu este directa, mai mult chiar, pretul ridicat al unui detergent neînsemnând obligatoriu si o calitate superioara . Totusi, respondentele sunt de acord ca un pret prea redus nu le inspira încredere în calitatea acelui detergent .

Se poate concluziona ca, atunci când cumpara un detergent, consumatoarele nu folosesc doar pretul pentru a-si forma o imagine despre calitatea unui detergent, ci si propria experienta anterioara .

40 % dintre consumatori vor renunta la detergentii curenti în conditiile în care pretul detergentilor ar creste cu 2000 lei, iar alti 40 % la o crestere de peste 3000 lei, fapt explicabil pentru o scumpire cu cca. 30 % . Totusi, putem sublinia ca 60 % dintre consumatori sunt fideli marcii curente de detergent .

Raspunsurile date la întrebarea nr.21 arata ca, cumparatoarele sunt aproape pe deplin de acord ca publicitatea încearca sa manipuleze opinia cumparatorilor în privinta calitatii detergentilor printr-o exagerare a acesteia . În general, reclamele TV nu influenteaza alegerea si cumpararea detergentilor si nu determina o intentie de cumparare . În plus, se poate vorbi de o indiferenta fata de notorietatea marcilor de detergenti .

Intervievatele vor continua sa cumpere si sa foloseasca detergentii curenti, însa sunt mai reticente în privinta noilor detergenti ce vor apare pe piata . Nu vor cauta sa foloseasca toti detergentii de pe piata si vor cumpara doar detergentii curenti, conditionate fiind totusi de posibilitatile materiale viitoare .

Caracteristici socio-demografice ale esantionului cercetat

Vechimea familiei

Marimea familiei

Venitul familiei în ultima luna

Ocupatia respondentei

Gradul de instruire

58 % dintre respondente curata articole textile numai în cadrul gospodariei, indiferent de natura acestora . Serviciile sunt folosite de 3 % dintre respondente, iar 21 % sunt ajutate de catre o alta persoana în realizarea acestei activitati, de regula mama .

În cadrul subesantionului analizat, gospodariile sunt dotate într-un grad de 88 % cu masini de spalat - 57 % neautomate si 31 % automate - si doar 12 % nu au masina de spalat .

Gradul de dotare cu masini de spalat este determinat de încadrarea într-o categorie sau alta de venit, acesta crescând odata cu cresterea venitului, pe seama descresterii numarului de masini de spalat neautomate în favoarea celor automate. Folosirea sau nu a unui anumit tip de masina de spalat determina utilizarea unui anumit tip de detergent ( penbtru spalari manuale si masini neautomate, respectiv automate ).

În gospodariile care nu dispun de o masina de spalat, indiferent de tipul acesteia, se spala de cel mult trei ori pe saptamâna în 10 din 12 cazuri . În cele dotate cu masina de spalat în 16 % din cazuri nu se spala manual deloc .

Combinatia cea mai frecvent întâlnita este : odata cu masina si de cel mult doua ori cu masina si manual ( 48 de cazuri din 100 ) .

Detergentii sunt folositi la orice spalare în proportie de 98 % si 2 % numai la anumite spalari, în schimb sapunul de rufe nu este folosit niciodata în 35 de cazuri, iar înalbitorii în 19 cazuri .

Cele mai folosite marci de detergenti în ultima luna au fost desemnate ca fiind : Ariel ( în cele doua variante ale sale ) în 46 % din cazuri, Bona Prima în 39 % din cazuri si Tide în 38 % din cazuri . Deci, în 3 din 8 cazuri ( 37 % ) sunt folositi detergenti ai firmei Procter & Gamble ( Ariel, Perlan Bonux, Tide ), în timp ce detergentii Dero-Lever ( Omo, Bona Prima, Dero Activ ) doar în 3 din 13 gospodarii ( 23 % ), iar detergentii firmei Henkel în 3 din 44 gospodarii ( 6,75 % ) .

În concordanta cu marcile de detergent pe care fiecare consumatoare le utilizeaza, a rezultat ca faptul ca "spala bine" este precumpanitor . Urmeaza faptul ca "are încredere în calitatea lui" ( 4,46 %) si ca îi "place mirosul sau" . Ultimul motiv ar fi ca "protejeaza culorile" .

70 % din intervievate prefera detergentii Procter & Gamble si numai 24 % pe cei Dero-Lever . Pe primul loc se afla Ariel cu 48 % din raspunsuri, urmat de Tide cu 20 % si Bona Prima cu 11 % .

Gospodinele cumpara, ele însale, detergenti în proportie de 79 % , în timp ce numai sotul sau numai copii cumpara în 11 % din cazuri, iar o alta persoana în 10 % din cazuri .

În 91 % din cazuri nu se cumpara mai mult de 2 cutii de detergent odata pe luna . În ceea ce priveste frecventa de cumparare, este de mentionat faptul ca se prefera a se cumpara de doua ori pe luna câte o cutie ( 27 % ) , fata de o data pe luna câte doua cutii ( 6 % ) .

Pentru subesantionului cercetat, cantitatea de detergent cumparata într-o luna nu este asa cum ar fi de asteptat , dependenta de marimea familiei . S-a demonstrat ca nici marimea familiei si nici venitul nu influenteaza semnificativ cantitatea de detergent cumparata, diferentele ce au aparut fiind determinate de variatiile de esantionare .

Doi cumparatori din trei cumpara detergent din en-gros-uri pentru ca preturile sunt mai reduse . În 21 % din cazuri sunt preferate pietele dar din comoditate ( se cumpara detergenti cu ocazia altor cumparaturi ) .

-care nu au gasit pâna acum vicii de calitate la detergentii pe care-I folosesc,

S-a verificat ca pentru subesantionul cercetat nivelul pretului de referinta nu este influentat semnificativ nici de venit, nici de gradul de pregatire .

Pe baza rezultatelor obtinute la întrebarea nr.10, a reiesit ca pretul de 10.000 lei este pretul optim pentru detergenti, el fiind întâlnit la 87 % dintre respondente . Se poate concluziona ca pretul de referinta a fiecarei consumatoare intervievate depinde numai de experienta proprie si detergentul care se afla pe primul loc în clasamentul preferintelor în privinta detergentilor .

Capacitatea fiecarei intervievate de a mentiona preturile la detergentii pe care-I foloseste s-a dovedit a nu fi influentata de faptul ca respectiva cumpara sau nu ea însasi detergentii în cadrul gospodariei, de frecventa de cumparare sau de gradul de pregatire , doar venitul influenteaza în mod semnificativ cunoasterea si mentioanarea preturilor .

Cumparatoarele percep o legatura între cantitatea si pretul unui detergent, o constientizeaza si actioneaza în conformitate cu aceasta .

Consumatoarele au fost de acord ( 4.74 %) ca se gândesc la calitatea unui detergent atunci când îl cumpara, însa acestea constientizeaza mai putin o legatura între pret si calitatea unui detergent ( 4,25 %) si mai mult decât atât, sunt reticiente în a considera o legatura directa între cele doua aspecte cercetate . Acest lucru este subliniat si de faptul ca nu pot adopta o pozitie ferma asociind un pret ridicat unei calitati superioare ( 3,06 % ) . Pretul mic al unui detergentînsa le le inspira neîncredere în calitatea acestuia .

Îndoiala în privinta legaturii directe dintre pret si calitate este întarita si de faptul ca sunt de acord ca nu este obligatorie aceasta legatura, pozitie ce este explicata prin intermediul experientei anterioare .

Indiferent de marimea cresterii pretului detergentului folosit în mod curent, 60 % din consumatoare au declarat ca vor continua sa-l cumpere, în timp ce 40 % vor renunta la acesta : 23 % daca pretul va creste cu 2.000 lei si 17 % daca pretul va creste cu peste 3.000 lei .

Exista parerea ca publicitatea încearca sa manipuleze opinia cumparatorilor în sensul inducerii unei atitudini pozitive fata de un anumit detergent printr-o prezentare exagerata a calitatii acestuia, însa consumatoarele nu sunt influentate de reclamele pentru un anumit detergent, mai mult ele nu cumpara detergenti pe baza acestora . Publicitatea nu reuseste sa produca o intentie de cumparare, iar o eventuala nematerializare a intentiei de cumparare nu poate fi pusa în exclusivitate pe seama pretului detergentului respectiv .

Consumatoarele din subesantionul cercetat vor continua sa cumpere si sa utilizeze detergentii curenti fiind conditionate de posibilitatile materiale viitoare, însa sunt mai reticente în ceea ce priveste eventualii noi detergenti ce vor apare si se vor limita doar la cei în a caror calitate au încredere .

	Acord total	Acord	Indiferent	Dezacord	Dezacord total
a. m-am obisnuit cu el
b. spala bine
c. îmi place mirosul sau
d. scoate petele
e. protejeaza culorile
f. nu irita pielea
g. îmi convine pretul sau
h. am încredere în calitatea sa

Frecventa	Cantitatea cumparata o data
1. de 2 ori pe saptamâna
2. o data pe saptamâna
3. de doua ori pe luna
4. o data pe luna

	Acord total	Acord	Indiferent	Dezacord	Dezacord total
1. Când cumpar detergent ma gândesc si la cantitatea din ambalaj .
2. Când cumpar, compar marimile ambalajelor detergentilor de pe piata .
3 Cumpar detergentul al carui raport pret-cantitate este cel mai convenabil .
4. În loc de 3 pungi de 150 gr. prefer sa cumpar o cutie de 450 gr.

a. piata cea mai apropiata		1. pentru ca este mai comod
b. magazinele din jurul locuintei		2. pentru ca preturile sunt mai mici
c. magazine din drum spre servici		3. pentru ca oferta este mai bogata
d. din en-gros-uri		4. din cauza economiei de timp

a. 500 lei	b. 1000 lei	c. 2000 lei	d. peste 3000 lei