CHESTIONAR
1. Este prima data când sunteti student?
(a) Da
(b) Nu
2. A câta facultate o frecventati?
(a) prima facultate
(b) a doua facultate
(c) a treia facultate
Este important sa stim sa învatam singuri? Pe o scala de la 1−10, încercuiti cifra care s-ar potrivi opiniei dumneavoastra:
Neimportant Foarte important
→ → → → → → → → → → → → → → →
2 3 4 5 6 7 8 9 10
4. Au studentii cunostinte, deprinderi si abilitati de învatare autodirijata?
(5) da foarte multi studenti
da multi studenti
(3) da într-o masura relativa
(2) da putini studenti
(1) da foarte putini studenti
5. În ce masura considerati ca dumneavoastra stiti sa învatati singur?
(5) în foarte mare masura
(4) în mare masura
(3) în masura relativa
(2) în mica masura
(1) în foarte mica masura
6. Enumerati cel putin 5 metode de învatare individuala folosite de dumneavoastra:
7. Când considerati ca v-ati însusit cunostintele, deprinderile si abilitatile de învatare individuala?
(a) în scoala generala
(b) în liceu
(c) în facultate
(d) alte situatii.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........................
8. Cum v-ati însusit teoriile si strategiile de învatare auto-dirijata?
(a) singur pe parcursul anilor de studiu
(b) am avut modele printre profesori
(c) am studiat singur articole, carti, ghiduri despre acest subiect
(d) în clasa prin instructia profesorilor
(e) alte situatii.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..........................
9. În ce masura apreciati frecventa dumneavoastra la cursurile facultatii?
Frecventa totala |
Frecventa mare |
Frecventa medie |
Foarte mica frecventa |
Prezenta doar la examene |
10. Cum motivati frecventa dumneavoastra la cursurile facultatii?
(a) ma intereseaza toate materiile studiate, sunt necesare pentru formarea mea;
(b) merg doar la cursurile care îmi plac si consider ca îmi sunt de
folos;
(c) merg la cursuri daca imi place modul de predare al profesorilor;
(d) frecventez cursurile în functie de alte activitati (loc de munca, alta
facultate, cursuri de perfectionare);
(e) nu ma prezint la cursuri pentru ca nu sunt interesante si nu ma
ajuta cu nimic.
11. Au fost facute la facultatea dumneavoastra cursuri în scopul instruirii studentilor pentru învatare individuala? Specificati denumirea acestor cursuri:
12. Daca s-au facut astfel de cursuri ati participat le ele?
(a) da am participat la ele;
(b) nu, n-am participat la ele.
13. Daca nu, ati dori sa participati la astfel de cursuri?
Da
Nu
Uneori
Fara opinie
14. Încercuiti din cele prezentate mai jos motivele pentru care ati fercventa acest curs:
m-ar forma pentru a ma descurca în orice situatie de învatare si la orice vârsta;
îmi permite însusirea unor metode si tehnici de învatare eficienta;
voi deveni un bun manager al propriei activitati de învatare:
îmi voi cunoaste mai bine stilul si capacitatile de învatare;
m-ar ajuta sa-mi îmbunatatesc performantele scolare;
mi-ar oferi oportunitatea sa cunosc metodele de învatare ale mai multor persoane;
as avea un numar mai mare de credite;
15. Precizati cel putin 3 motive pentru care nu ati participa la acest curs:
16. În ce an de facultate considerati ca ar trebui sa se desfasoare acest curs?
( în anul I de facultate
în anul II de facultate
în anul III de facultate
în anul IV de facultate
în toti aniii
alte situatii.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...............
17. Pentru a fi eficient câte ore ar trebui sa fie prevazute pentru acest curs în cadrul planurilor de studii?
(a) un curs pe saptamâna
(b) 2 cursuri pe saptamâna
(c) un curs pe luna
(d) alte situatii.......... ..... ...... .......... ..... ...... .........................
18. Enumerati cel putin 4 teme care ar putea fi dezbatute la un asemenea curs:
19. În care din urmatoarele situatii ati frecventa acest curs?
cursul este sustint de profesori specializati în educatie;
cursul este sustinut de profesori cu alte specializari;
indiferent daca profesorul este specializat.
20. De ce credeti ca e nevoie de un personal de specialitate care sa ne învete cum sa învatam?
21. În ce masura participati la propria dumneavoastra formare pentru învatarea individuala?
(5) în foarte mare masura
(4) în mare masura
(3) în masura relativa
(2) în mica masura
(1) în foarte mica masura
22. Este suficient ceea ce se învata în scoala pentru a putea face fata orcarei situatii de învatare?
(a) da este suficient
(b) da este suficient doar pentru o perioada de timp
(c) nu, nu este suficient
23. Pentru o mai buna autoformare e necesara studierea unor ghiduri de învatare autodirijata.
acord total
acord partial
dezacord
24. În ce masura utilizati în învatare urmatoarele metode si tehnici de învatare? Ierarhizati-le în ordinea preferintelor de la 5 la 1.
(a) fixarea clara a scopului învatarii (b) planificarea pasilor studiului (c) evitarea influentelor externe care împiedica învatarea (d) pregatirea din timp a temelor si subiectelor pentru examene (e) dozarea optima a cantitatii de informatie pe unitate de timp (f) tehnici de lectura rapida si eficienta (g) tehnici de eliminare a stresului (h) învatarea textului prin scheme (i) formularea de întrebari în timpul ascultarii unui mesaj (j) monitorizarea progresului în atingerea obiectivelor stabilite (k) recapitularea temelor |
25. Indicati gradul de satisfactie cu privire la strategiile de învatare pe care le stapâniti:
(5) foarte nesatisfacut
(4) nesatisfacut
(3) indecis
(2) satisfacut
(1) foarte satisfacut
26. Considerati ca stapânirea strategiilor de învatare va permite rezolvarea cu succes a orcaror situatii de învatare?
(5) acord total
(4) acord partial
(3) nici acord nici dezacord
(2) dezacord partial
(1) dezacord total
27. În ce alte situatii utilizati sau veti putea utiliza strategiile de învatare individuala?
Facultatea.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............
Sectia.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..................
Anul.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ....................
Vârsta.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..................
Sex.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .....................
2.6.2. Focus grupul este un interviu semi-structurat care ne permite sa aflam perceptiile, motivatiile, sentimentele, nevoile si atitudinile oamenilor. Prin intermediul acestei metode obtinem informatii mai putin concrete însa mai utile sub aspectul modului în care oamenii gândesc si relationeaza.
J.C. Abric (Abric - Psihologia comunicarii, 2002) mentioneaza despre acest tip aparte de interviu: creat de R. Merton, este menit sa studieze fenomenele de persuadare în masa, bucurându-se în ultimii ani de un interes crescând în Europa; acest interviu vizeaza probleme ca: studierea reprezentarilor sociale, analiza impactului campaniilor de prevenire a SIDA. J.C. Abric, citindu-l pe Maisonneuve, considera ca principiul focus-grupului este "sa exploreze reactiile subiectului la o situatie pe care a trait-o."
G. Anderson (Anderson, G. - Fundamentals of educational research ) descrie focusul ca "o discutie informationala, neoficiala, structurata si moderata cu grija, în care ideile unei persoane ghidate de altii, creeaza o reactie înlantuita de dialoguri informative". Focusul implica un cadru relaxant si sigur în care subiectii sunt încurajati sa împartaseasca aprecieri si comentarii pozitive si negative fixând o anume tematica. Acest cadru permite clasificarea si modificarea întrebarilor, intensificarea discutiei si înlantuirea reactiilor si dialogurilor.
Focus grupul este un grup de discutiii între 6-10 persoane, condus de un moderator. Discutiile se poarta pe o tema data, bine definita anterior întâlnirii de grup.
Uneori cercetarea de tip focus grup se realizeaza înaintea crecetarii cantitative. Identificarea unor tendinte de comportament faciliteaza alcatuirea chestionarului pentru cercetarea cantitativa. Aceasta metoda poate fi folosita si concomitent cu cercetarea cantitativa atunci când populatia tinta si pattern-urile de gândire si comportament ale acesteia sunt cunoscute si vom obtine o cantitate mai mare de informatii, cum este cazul cercetarii de fata. Deasemenea focus grupul poate urma cercetarii cantitative si poate furniza insight-uri cu privire la interpretarea rezultatelor întregii cercetari sau poate sugera strategii de actiune.(Repere metodologice pentru cercetarea de tip focus-grup, Laura Surdu,online www.iccv.ro).
Avantajele focus-grupului:
- Posibilitatea de a genera o cantitate mare de informatii despre un subiect precis;
- Ofera respondentilor prilejul de a-si exprima în detaliu sentimente, opinii si atitudini;
- Costul relativ mic;
- Ofera ocazia de a afla ce gândesc cu adevarat subiectii;
- Este un prilej de exprimare imediata a reactiilor;
- Ofera moderatorului posibilitatea de a adresa întrebari de tipul "Ce-ar fi daca.?";
- Pot genera idei si zone de interes care nu au fost luate în considerare initial.
Dezavantajele focus-grupului
- Rezultatele nu sunt reprezentative pentru toti indivizii unei anumite categorii;
- Numarul limitat de întrebari care pot fi adresate;
- Pot exista persoane care sa le domine pe celelalte, afectând astfel echilibrul discutiilor;
- Interactiunea membrilor grupului;
- Comentarii/pareri particulare ce nu se pot extrapola majoritatii;
- Efectul pe care îl poate avea ordinea subiectelor de discutie asupra reactiilor participantilor.
Focus grupul a avut ca tema de discutie învatarea autodirijata. Aceasta tema a fost bine definita anterior întâlnirii de grup.
Persoanele care au participat la discutie fac parte din cadrul colectivului de studenti de la Facultatea de Psihologie si stiintele Educatiei, din anul IV. Acestea mai au si alte caracteristici comune si anume: aceeasi ocupatie-studenti, vârsta între 20-25 de ani, si un grad ridicat de omogenitate referitor la tema principala a discutiei, sunt studenti la o facultate care studiaza omul si ne pot formula mult mai multe idei despre aceasta tema.
Locul de desfasurare a fost ales într-o sala de seminar, care a fost amenajata astfel încât subiectii sa se simta confortabil si sa nu fie în mod excesiv stimulati auditiv si vizual, pentru ca acestia sa se poata concentra asupra discutiei.
Recrutarea s-a facut aleator în cadrul facultatii, fiind alesi studenti de la sectiile de Pedagogie si Psihologie din anul IV de studiu.
Timpul de desfasurare al focus grupului a fost de 2 ore.
Ghidul de interviu
Este instrumentul principal de lucru al focus grupului. Daca întrebarile din ghidul de interviu sunt bine formulate, rezultatele cercetarii vor fi pe masura. Un ghid de interviu bine realizat usureaza munca moderatorului, permitându-i sa urmareasca mai atent dinamica de grup sau sa dezvolte ideile noi care pot aparea în grup si care ar putea servi cercetarii, desi nu au fost gândite anterior.
Înaintea începerii discutiei propriu-zise s-au realizat urmatoarele:
- prezentarea moderatorului, prezentarea scurta a institutiei pe care o reprezinta si explicarea rolului sau;
- prezentarea temei discutiei: învatarea autodirijata, importanta ei, modalitati de dezvoltare a acesteia la studenti în cadrul facultatii;
- regulile discutiei: nu exista raspunsuri corecte sau gresite; este de dorit ca subiectii sa vorbeasca tare si pe rând si sa participe toti la discutie;
- necesitatea notarii ideilor expuse pe timpul discutiei, asigurarea studentilor despre confidentialitatea celor discutate;
- prezentarea subiectilor prezenti la focus grup.
Fiind realizat într-o institutie scolara, focus grupul s-a desfasurat mai degraba sub forma unei discutii colegiale de grup (peer group discussion).
Întrebarile din ghidul de interviu am cautat sa respecte o succesiune logica, cronologica si psihologica si sa acopere toate obiectivele propuse la începutul cercetarii. Acestea sunt variate, am utilizat întrebari deschise, de "spart gheata", întrebari introductive, pentru a intra în ritmul discutiei, întrebari de legatura, întrebari cheie care au în vedere obiectivele cercetarii, întrebari ipotetice si întrebari finale.
2.7. Proiectarea cercetarii
Locul de desfasurare: în cadrul Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei
Durata:
Fazele cercetarii |
Luna/An |
Faza documentarii |
Iulie 2005- februarie 2006 |
Faza elaborarii instrumentelor |
Februarie 2006 |
Faza prechestionarii |
Martie 2006 |
Culegerea datelor |
Martie-aprilie 2006 |
Interpretarea datelor |
Mai 2006 |
Finalizarea temei |
Mai 2006 |
Întrebarile ghidului de interviu
1. Sunteti în anul IV. Cum v-ati simtit la facultate?
2. Va simtiti pregatiti sa intrati în lumea profesionala?
3. Ce puncte tari si ce puncte slabe are facultatea la care sunteti?
4. Cum a contribuit Universitatea la pregatirea dumneavoastra pentru viata
sociala si profesionala?
5. Pentru a ne descurca în viata e important sa stim sa învatam singuri? De
ce?
6. Dumneavoastra considerati ca stiti sa învatati singuri?
7. Unde si cum ati învatat cum sa învatati?
8. Ce contributie au avut pâna acum institutiile scolare si cadrele didactice la
pregatirea dumneavoastra în învatarea individuala? Exemplificati!
9. Va cunoasteti stilul si capacitatile de învatare?
10. Care sunt cele mai folosite metode de învatare de dumneavoastra?
11. Unde credeti ca aveti lipsuri?
12. Va sunt suficiente strategiile pe care le stapâniti pentru a face fata
situatiilor din societatea actuala?
13. Ce parere aveti despre introducerea unui curs special pentru a învata cum
sa înveti?
14. În ce conditii ati merge la acest curs? Ce motive ati avea sa nu-l
frecventati?
15. Ce calitati at trebui sa aiba profesorul care ar tine acest curs?
16. În conditiile în care ati terminat facultatea, studierea unor ghiduri ar
contribui la propria formare?
17. Ce activitati sau situatii v-ar determina sa consultati ghidurile de învatare
autodirijata?
18. Este necesara implicarea noastra la propriul proces de formare?
19. Sa spunem ca puteti schimba un singur lucru în legatura cu participarea
dumneavoastra la autoinstruirea pentru învatarea individuala. Ce ati
schimba?
20. Daca ati avea parte de decizie în cadrul facultatii ce ati schimba pentru a-
i pregati pe studenti pentru o învatare pe tot parcursul vietii?
|