ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
Departament Bazele proiectarii de arhitectura-Catedra An II -Semestrul I- An universitar 2006-2007
Petrache Constantin Andrei Gr.23 A
COPILUL
Copii reprezinta o parte non-neglijabila a populatiei si au fost mereu simbolurile si purtatorii sperantelor noastre . In concluzie este normal san e intrebam ce le rezerva societatea noastra.
Copilul invata ,descopera, deci este nevoie de experiente creative care sa stimuleze spontaneitatea detasandu-se treptat de o activitate bazata pe instinct , si care transmite impulsuri puternbice asupra inteligentei si personalitatii fieecaruia . Spatiul joaca un rol Foarte important privind aceste aspecte deoarece il ajuta pe copil sa se exprime in prima faza secvential iar apoi mental .Dar activitatea lor se desfasoara intr-un anumit mediu ( spatiu ) care este de foarte multe ori influentat de adulti si de activitatile lor cotidiene.
SPATIUL
Este o forma obiectiva si universala a existentei materiei ; inseparabila de materie , care are aspectul unui intreg neintrerupt cu 3 dimensiuni si exprima ordinea coexistentei obiectelor lumii reale , pozitia , distanta , marimea , forma intinderea lor etc.
Existenta spatiala a copilului cuprinde spatii care satisfac nevoile biologice , sociale , culturale si alte spatii care nu satisfac aceste nevoi . Drept urmare ,o parte din cunoasterea identitatii spatiale a copilului estepozitiva iar alta parte este negative . In dezvoltarea cunoasterii spatiale initiale, un rol important il joaca informarea oferita de mediul apropiat pentru diverse spatii , cum pot fi folosite , ce fel de pericol include etc. Pe de alta parte , asa cum observa si Piaget , copilul intelege intai entitatile mici ce cuprind unitati ale unui ansamblu cunoscut , ca apoi sa continuie sa inteleaga entitatile mai mari .Drept urmare ; arhitectul trebuie sa se gandeasca s ail puna in contact cu lucruri mai simple , ca sa le inteleaga , a ir apoi sa aibe capacitatea sa isi explice lucruri si mai serioase. De aici se naste dorinta copilului de a-si modifica spatial cum vrea , transformandu-l din unul obiectiv intr-unul subiectiv ;relevand valente creative.
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
Departament Bazele proiectarii de arhitectura-Catedra An II -Semestrul I- An universitar 2006-2007
Petrache Constantin Andrei Gr.23 A
Referindu-ne la dezvoltarea intelectului copilului , arhitectul poate contribui in aceasta privinta trebuind insa sa proiecteze un astfel de mediu care sa permita copilului sa relationeze elementele dispersate cu ansamblul cladirii .
Relationand copilul cu spatial urban se constata ca aglomerarea urbana , marimea traficului , unifunctionalitatea locurilor cresterea pretului terenurilor , transformarea vietii familiale , separarea categoriilor de varsta au bulversat raporturile copiilor cu mediile lor . Astfel a fost nevoie de o trecere de la joaca care era permisa peste tot , iar aici putem spune ca strada era spatial de viata traditional in care copii primeau primele informatii asupra societatii, la spatii exterioare , private ori collective amenajate doar intrun scopp functional sau estetic si presarate de interdictii deci la o culegere de informatii mult mai superficiala .
Tv-ul , calculatorul si scoala il ajuta in privinta unei informari de mana a doua , de aceea arhitectul trebuie sa ii creeze o lume care sa ii raspunda la intrebarile elementare sis a ii defineasca mediul prin forma si culoare .
Aehitectul professor C. T. Sorensen propune in anul 1931 propun e idea de joaca pe pamant cu unelte de constructii dandu-le posibilitatea copiilor sat ermine unele constructii ,avandu-se in vedere, evident, ca aceest lucru san u puna in pericol sanatatea micutilor. Copilul astfer are posibilitatea de a-si crea propriul "junk yard" sis a-si defineasca spatial plecand de la ceva deja existent.
In UK parcurile publice de joaca au scopul de a da un raspuns efectului industrial .Convenientul spatialui de joaca este acela ca apare ca o linie de comunicare intre casa si scoala.
JOCUL
Contextul jocului: Copilul invata si descopera Proiectele secolului al XX-lea aplica noi prioritatzi datorita schimbarea mediului de socializare a copilului joaca in sine fiind un mediu de socializare.
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
Departament Bazele proiectarii de arhitectura-Catedra An II -Semestrul I- An universitar 2006-2007
Petrache Constantin Andrei Gr.23 A
Teoria jocului: Jocul este o experienta creative( creaza personalitati) testand spontaneitatea fiecaruia intr-o perioada in care satisfacerea propriilor nevoi pleaca din instinct .Semnficatia biologicaeste curiozitatea de a incerca lucruri si experiente noi si de a obtine raspunsuri noi .(observatie a Dr. M.J Ellis de la Universitatea din Illinois).
Jocul poate fi caracterizat de o experienta adaptive si de una de acumulare fiacre din cele doua avand importanta lor pentru o anumita varsta a copilului. Astfel o jocul ajuta la cresterea inteligentei si identificarea personalitatii o data cu cresterea corpului . Totodata joaca poate promova valorile sociale in contextual copilariei.
|
