Psihologie
Cât de bine suportam singuratatea?
Oamenii experimenteaza singuratatea în diferite moduri si o resimt diferit, în functie de nivelul nevoilor lor pentru intimitate sociala si atasament. O persoana se poate simti singura chiar daca este înconjurata de prieteni sau partener, asa cum se poate simti bine si f 111h73b 59;ra partener. Jefferey Joung diferentiaza trei tipuri de singuratate: o singuratate tranzitorie, care dureaza câteva minute sau ore si care de cele mai multe ori nu este serioasa; o singuratate situationala, cauzata de un eveniment specific (divort, moarte, mutarea într-o alta zona geografica) care poate duce pâna la un an; o singuratate cronica, specifica persoanelor cu dificultati în realizarea contactelor sociale si stabilirea relatiilor intime, având o durata de peste doi ani. Barbatii evita femeile intelectuale Barbatii divortati sunt în mai mare masura dispusi sa-si transforme "singuratatea" într-o casatorie, dar recasatorirea femeii divortate este mai putin frecventa decât cea a barbatilor. De regula, femeile ramân singure în numar mai mare si pe perioade mai îndelungate. Unul dintre motive este si durata din ce în ce mai scurta a mariajelor care ajung la divort, rupturile cuplurilor fara copii fiind mult mai numeroase. Statisticile spun ca sansele sa ramâi singur dupa 35 de ani sunt mai mari. Ele sunt mai scazute pentru barbatii cu studii superioare, iar pentru femei cresc odata cu pregatirea profesionala avansata. O explicatie a acestor fapte o ofera F. Singly, care considera ca barbatii evita femeile instruite pentru ca se tem sa nu-si piarda o patrte din puterea lor în cadrul cuplului, în timp ce femeile intelectuale evita casatoria deoarece aceasta le îngreuneaza continuarea carierei profesionale. Oamenii ramân sau traiesc singuri atât din motive de ordin obiectiv, cât si subiectiv. Din prima categorie fac parte cauze de ordin sexual (impotenta sexuala, vaginism, infantilism genital), cauze de ordin psiho-relational (lipsa unor aptitudini pentru parteneriat, stari depresive, complexe de inferioritate, sociofobie), cauze de ordin material (constrângeri economice, lipsa locuintei). Cele de natura subiectiva sunt de obicei existenta unor imagini deformate asupra familiei si a sarcinilor ei, lipsa de curaj în asumarea responsabilitatilor familiale si parentale, psihotraume, datorate conflictelor conjugale grave din familia de origine. Numarul oamenilor singuri s-a înmultit Aceste cauze nu trebuie sa induca ideea ca o astfel de singuratate înseamna numai neîmplinire, frustrare, cel putin pentru persoanele care accepta deliberat si care nu au trait niciodata experienta unui mariaj, ci doar pe cea a unor relatii mai mult sau mai putin pasagere. Trebuie precizat faptul ca aceasta singuratate are si ea avantajele ei printre acestea numarându-se independenta economica, libertatea personala, varietatea si schimbarea, accentul pus pe cariera profesionala. Singuraticul se confrunta si cu o serie de probleme de natura psihologica si sociala. Sentimentul de frustrare în raport cu colegii, cunoscutii si rudele care au propriile familii, sentimentul de culpabilitate fata de sine si fata de societate, sentimentul izolarii si abandonului, sentimentul egoismului si individualismului sunt doar câteva din trairile carora trebuie sa le faca fata. Mai mult, cu cât înainteaza în vârsta, cu atât întâmpina mai multe dificultati, sentimentul abandonului se accentueaza, la acesta adaugându-se sentimentul de insecurizare sociala. O certitudine evidenta se impune: numarul oamenilor singuri s-a înmultit si existenta lor trebuie luata cât mai serios în considerare.
|
