Chestionare de personalitate construite de R. B. Cattell
1. Conceptia lui R. B. Cattell privind personalitatea umana si evaluarea acesteia
Pentru Cattell, personalitatea are un sens direct diagnostic si diferential, cunoasterea acesteia permitând o predictie asupra a ceea ce va face persoana într-o situatie data. El face distinctia între trasaturi si tipuri ca alternative în explorarea persoanlitatii, definind tipul ca un model particular si recurent de atribute prin care se dau semnificatii conotative. Atibutul se poate defini ca un aspect unitar si discret iar autorul a fost procupat initial de o definire stiintifica exacta a acestor atribute sau trasaturi.
El nu porneste de la o teorie formala asupra persoanlitatii sau de la un cadru clinic de referinta (cum este cazul MMPI), ci porneste de la date strict stiintifice si de la cercetari empirice. El a studiat un numar mare de subiecti, colectând un volum foarte mare de date prin chestionare, teste obiective, observatii directe, cotari ale conduitei în situasii reale. Datele recoltate au fost preluate prin analiza factoriala iar factorii obtinuti sunt condiderati ca reprezentând chiar trasaturile personalitatii, responsabile de variatia comportamentului subiectilor.
Pentru Cattell, analiza factoriala are 2 obiective:
1. Sa determine structurile factoriale, respectiv factorii ca aspecte structurale ale personalitatii si
2. Sa ofere o estimare numerica a pozitiei (dotarii) fiecarui individ în raport cu fiecare factor, ca mijloc de predictie asupra comportamentului acestuia.
Factorii se pot schimba de la o cercetare la alta datorita erorilor de esantionare sau odata cu avansarea în vârsta a subiectilor sau în experimentarea instrumentului pe o alta populatie sau cultura. Ceea ce nu se modifica însa este ceea ce Cattell numeste trasatura sursa, care ramâne identica si care produce un factor. El vede aceste trasaturi sursa în raport cu factorii în acelasi raport în care se afla genotipul cu fenotipul. Pentru a identifica aceste tasaturi sursa el a realizat un amplu studiu lingvistic, sintetizând din dictionare si din literatura psihologica si psihiatrica, toate denumirile trasaturilor de personalitate. El s-a folosit de asemenea de cele 45000 de cuvinte descrise de Allport si Odbert ca trasaturi de personalitate. Grupându-le în sinonime, a redus lista la 171 denumiri de trasaturi de sine statatoare. Un studiu realizat pe un lot de 100 subiecti prin heteroevaluare (pe o scala cu 3 valori: mediu, peste medie, sub medie) si corelatii statistice l-a condus spre reducere la un numar de 53 clusteri nucleari. Continuând experimentul pe un lot mai larg (208 subiecti) evaluati fiecare de câte 2 evaluatori externi si supunând datele unei analize factoriale, ajunge la un numar de 12 trasaturi de personalitate, considerate surse primare ale acesteia.
Abordarea sa este nomotetica, pornind de la grupuri largi studiate extensiv si încercând a depista invariabiul, baza comuna pentru toti oamenii, pentru a putea într-o etapa ulterioara sa raporteze la acesti termeni generici comportamentul individual. Trasaturile sunt factori, grupari stabile care apar în aceasta masa mare de date asupra comportamentului si reprezinta tendinte de a actiona relativ stabile si permanente, ele constituind unitatea fundamentala a personalitatii. Fiind rezultate în urma analizelor statistice (factoriale, trasaturile nu exista ca atare în psi 323d34d hologia individului, ele având mai degraba caracterul de constructe ipotetice inferate din observarea directa a comportamentului deschis.
Cattell a propus mai multe taxonomii asupra trasaturilor de personalitate:
1. Face distinctia între trasaturi: a. comune si b. unice, distinctie facuta si de Allport. Trasatura comuna este cea pe care o are fiecare individ într-un anume grad de dezvoltare (inteligenta de exemplu) iar trasaturile unice sunt cele care sunt rar împartasite de altii si apar mai ales în sfera intereselor si atitudinilor.
2. O alta taxonomizare grupeaza trasaturile în: a. capacitati sau abilitati care determina cât de eficienta este persoana în a actiona în vederea atingerii unui anumit scop; b. trasaturi temperamentale, care definesc stilul sau tempoul de actiune si; c. trasaturi dinamice, acele modalitati sau forte care activeaza si conduc comportamentele (motivatii, tebuinte).
3. Poate mai importanta este distinctia între trasaturile a. de suprafata si b. sursa.
Trasaturile de suprafata sunt un set de caracteristici superficiale ale personalitatii, care coreleaza între ele fara a constitui un factor, în masura în care nu sunt determinate de aceeasi trasatura sursa. Ele sunt întâlnite închestionar ca factori secundari. Reprezinta clusteri de corelatii care nu se pot defini ca entitati factoriale distincte si depind dirct de variabilele care sunt incluse în matricea de corelatii (trasaturile sursa). Au în primul rând o valoare descriptiva, asemeni sindroamelor clinice. Au o mai mica stabilitate si o natura mai putin permanenta, ele fiind mai putin importante pentru întelegerea personalitatii.
Trasaturile sursa rezulta, sunt definite prin factorii primari care rezulta în urma analizei. Ele definesc elemente de baza ale persoanlitatii, sunt stabile, permanente si importante pentru comportament.
Trasaturile sursa pot si si ele împartite în:
- trasaturi constitutionale, care îsi au originea în conditiile interne ale organismului (nefiind în mod necesar înnascute) si depind de fiziologia acestuia,
- trasaturi care tin de mediu deriva din influentele cadrului socio-fizic asupra personalitatii.
4. În afara acestor taxonomizari Cattell subliniaza importanta considerarii fortelor dinamice sau motivationale ale personalitatii si identifica doua tipuri de trasaturi dinamice: a. sentimente si b. ergi. Ambele se manifesta la nivelul atitudinilor subiectului.
Termenul de erg este derivat din grecescul ergon si este utilizat de autor pentru a înloui conceptul prea vag de impuls sau instinct. Un erg este energia sursa pentru întreg comportamentul, unitatea de baza a motivatiei, fiind orientate spre scopuri precise. Cercetarile bazate pe analiza factoriala au extras 11 ergi ca motive umane fundamentale: 1. curiozitatea, 2. sexualitatea, 3. gregaritatea, 4. nevoia de protectie, 5. afirmarea de sine, 6. nevoia de securitate, 7. foamea, 8. mânia, 9. dezgustul, 10. atractivitatea, 11. supunerea.
Sentimentul este o trasatura sursa de tip mediu, deci un model de atitudini învatate de individ, centrat pe aspecte importante din viata lui (partener, profesie, religie etc).
Diferenta dintre erg si sentiment tine de durabilitatea diferita a acestora. Ergul este constitutional si în consecinta permanent,nedisparând niciodata total din psihicul persoanei si variind doar în intensitate, în timp ce sentimentul, format prin învatare, poate fi supus în timp procesului invers si astfel sa dispara, pierzându-si importanta pentru viata persoanei. Pentru fiecare persoana exista un sentiment de sine, un model sau set de sentimente care functioneaza ca sentiment - master. Acest sentiment fata de propria persoana este cel mai important si cel putin teoretic se va reflecta în toate atitudinile persoanei; asigurând unitatea si stabilitatea comportamentului, organizarea tuturor trasaturilor sursa, el controleaza toate structurile personalitatii.
În plus, Cattell ofera o viziune privind dinamica dzvoltarii personalitatii, identificând 6 stadii evolutive:
a. Stadiul micii copilarii, care dureaza pâna la 6 ani, este considerat stadiul fundamental al formarii personalitatii. În acest stadiu individul îsi structureaza atitudinile sociale primare, stabilitatea si forta supraeului, sentimentul de securitate sau insecuritate, atitudinea fata de autoritate si posibila tendinta spre nevrotism. Toate acestea se datoreaza influentelor din partea parintilor, a fratilor,precum si modului în care i se impun si îsi formeaza deprinderile privind toaleta si evacuarea.
b. Stadiul copilariei dureaza pâna spre 14 ani si reprezinta o perioada de consolidare, începutul tendintei de emancipare si independenta fata de parinti si totodata o cresterea tendintei de identificare cu cei asemenea (grup de egali).
c. Cel de-al trelea stadiu este al adolescentei, care dureaza pâna spre 23 ani. Este etapa cea mai plina de stres si probleme subiective. Apar modificari ale trasaturilor de personalitate, unele disparând definitiv, altele aparând abia acum. Sursele majore de conflict sunt nevoia de independenta, de afirmare persoanla si trebuintele sexuale. Este o perioada în care creste incidenta delincventei si a tulburarilor psihice.
d. Maturitatea, între 23 si 50 ani, este o perioada productiva în care personalitatea tinde sa devina stabilizata, crscând stabilitatea emotionala.
e. Maturitatea târzie include schimbari si adaptari în personalitate ca raspuns la schimbarile fizice, sociale si psihologice prin care trece persoana. Are loc reexaminarea valorilor si o cautare a sinelui.
f. Batrânetea include problematica adaptarii la o serie de pierderi si obisnuinta cu singuratatea si lipsa securitatii personale.
Aceasta stadializare va fi utilizata pentru a întelege si interpretate datele de evaluare care rezulta din aplicarea chestionarelor lui Cattell pentru diferite vârste.
2. Caracteristici ale testului 16PF
în 1950 apare prima forma a chestionarului, care a fost suspusa apoi unui larg numar de cercetari de validare empirica. Varianta aflata în uz în mod curent este datata din 1970, autori fiind Cattell, Eber si tatsuoka.
Scopul autorului a fost acela de a evalua trasaturile identificate prin analiza factoriala. Inventarul porneste de la cele 12 trasaturi sursa definite prin analiza factoriala iar itemii sunt selectati pe baza saturatiei în factorii respectivi fara a se specifica modul în care au fost ei formulati sau alesi de autor pentru lotul de itemi experimental.
Multe dintre denumirile trasaturilor sunt formulari speciale ale lui Cattell, cu scop de a elimina toate conotatiile specifice limbajului uzual si a atinge o exactitate de nivel stiintific a terminologiei. El a ales solutia redefinirii exacte a conceptelor folosite si a sistematizarii si codarii termenilor. În acest sens chestionarul este destinat a fi utilizat doar de catreprofesionisti familiarizati cu teoria lui Cattell si cu semnificatia exacta a fiecarui factor.
Cattell a fost printre primii autori care au instaurat o rigoare în multitudinea de termeni pentru diferiti factori ai personalitatii, introducând un cod universal denumit "index universal - UI", care îi permite sa înmagazineze coerent rezultatele diferitelor cercetari. Sistematizarea initiala folosea litere, care au fost înlocuite de simboluri numerice. Fiecarui factor i se da un indicativ de cod UI, factorii de tip abilitate mentala nefiind separati în lista autorului de cei temperamentali sau dinamici.
Formularile itemilor au trei modele: a. unii includ întrebari legate de comportamentul subiectului respondent sau exprima unele opinii sau atitudini generale despre oameni si b. Itemi care cer subiectului sa aleaga întredoua posibile ocupatii, activitati recreative, tipuri de oameni sau alternative privind judecati de valoare. c. Exista si itemi verbali sau numerici destinati evaluarii unui factor de abilitate rezolutiva.
Chestionarul are 2 forme paralele de câte 187 itemi. Acestea pot fi utilizate simultan pentru o mai mare fidelitate a evaluarii sau poate fi utilizata numai una dintre forme, între acestea existând corelatii înalte în ceea ce priveste fidelitatea si având caracteristici psihometrice relativ echivalente.
Foaia de profil a testului indica manifestarile comportamentle pentru cele doua extreme ale dimensiunii.
Exista date privind o buna validitate de construct a testului.
Vârsta de aplicare - începând de la 16 ani. În functie de grupul de vârsta vizat, exista mai multe variante ale testului:
- The high school personality questionnaire (HSPQ), pentru vârste între 12-15 ani
- The child's personality questionaire, pentru vârste cuprinse între 8-11 ani
- The early school personality questionaire, pentru vârste între 6-7 ani
- The pre-school personality quiz, pentru vârste între 4-6 ani
Normele pentru fiecar scala (factor) sunt diferentiate pe sexe. Exista elaborate de asemenea seturi de norme speciale pentru diferite culturi (inclusiv norme românesti), precum si pentru diferite grupuri clinice sa ocupationale.
Tipul de raspuns la itemi este trihotomic, raspunsurile fiind punctate cu 0, 1 sau 2 puncte.
Timp de completare 35-45 minute
3. Critici aduse testului
Consistenta interna scazuta. Cattell argumenteaza ca universul semantic cuprins de itemi est prea larg pentru a putea construi o scala omogena. Oricum, un test cu valoare scazuta ridica numeroase probleme pentru utilizatorul practician. Daca am accepta ca un coeficient de fidelitate minimal de 0.7 pentru utilizarea testului cu subiecti individuali, 10 dintre cele 16 scale de baza ale testului devin inutilizabile (prezinta un coeficient mai mic de 0.7. În special factorii N si Q3 rezinta coeficienti de fidelitate extrem de mici.
Fidelitate forme paralele scazuta. Cele 2 forme ale testului nu sunt în realitate cu adevarat paralele. Coeficientii de corelatie calculati între scalele formelor paralele sunt în majoritatea cazurilor mult sub valoarea de 0.7, ceea ce conduce catre ideea ca una sau ambele forme ale testului sunt invalide.
Critici privind validitatea scazuta a testului. Acestea dateaza înca din 1969, când Eysenck a esuat în una dintre cercetarile sale în tentativa de a reproduce structura factoriala propusa de Cattell (care în cazul unei structuri corecte ar fi trebuit sa fie reproductibila în conditiile utilizarii unui esantion de subiecti suficient de mare). Ideea de baza este aceea ca structura factoriala propusa de Cattell este neclara, cei 16 factori de baza neputând fi confrimati prin cercetari ulterioare.
Cu toate aceste critici, exista numeroase cercetari care demonstreaza utilitatea testului pentru a discrimina între diferite grupuri clinice sau ocupationale, ceea ce pledeaza pentru validitatea semnificatiei scalelor în ciuda neclaritatii factoriale.
4. Cei 16 factori primari si cei 4 factori secundari
Factorii (rezultati statistic în urma analizei factoriale) sunt constructe bipolare care încearca sa plaseze comportamentele specifice respectivei dimensiuni pe o scala gradata între cei doi poli, unul definit printr-o maxima exprimare a dimensiunii iar celalalt prin opusul acesteia. Testul evalueaza practic pozitia individului de-a lungul acestui continuum. Semnificative pentru comportamentul persoanei sunt acele scoruri care se înscriu în afara zonei medii. Cattell a folosit un sistem de normare în 11 clase standardizate, semnificative fiind scorurile peste 7 (inclusiv) si sub 3 (inclusiv).
1. Factorul A - Schizotimie versus ciclotimie, UI (LQ) 1
Scorurile joase (între 0 si 3) definesc o persoana caracterizata prin aspecte precum schizotimie, orgolui, spirit critic, raceala, indiferenta, rigiditate, suspiciune, spirit de opozitie.
Scorurile înalte (7 - 10) indica o persoana: ciclotima, amabila, prietenoasa, serviabila, cu interes pentru ceilalti, blânda, încrezatoare, adaptabila, calda.
În sfera normalitatii apare o distinctie similara celei clinice între psihozele discordante si cele afective (tulburarea bipolara), cu referire în special la raceala versus caldura afectiva. Persoanele ciclotime sunt caracterizate prin usurinta cu care traiesc, se emotioneaza, prin interes sporit fata de ceilalti, prin decizii profesionale orientate catre contactele interumane, prin tendinta de a se conforma convenientelor sociale, activism, centrare mai scazuta pe critica, generozitate în raporturile interpersoanle. Schizotimii sunt mai putin concilianti, prefera viata solitara, sunt introspectivi, prezinta o aparenta de seriozitate, prefera relatii intelectuale, sunt mai profunzi în aprecierea altora, mai siguri în activitati de precizie, mai atenti în respectarea promisiunilor si obligatiilor personale, uneori mai inventivi.
2. Factorul B - Abilitate rezolutiva generala, UI (LQ) 2
Scala nu coreleaza semnificativ cu testele de abilitati mentale uzuale. Dupa autor, scala masoara factorul general numit inteligenta. El distinge între inteligenta fluida (capacitate înnascuta ce poate fi aplicata la toate tipurile de continuturi) si inteligenta cristalizata (abilitatile achizitionate prin educatie). Inteligenta fluida influenteaza pe cea crstalizata în sensul ca va media aporturile si beneficiile provenite din învatarea scolara. Evaluarea inteligentei fluide (asa cum este si cazul factorului B) se poate face prin teste care nu fac referire la continuturi culturale. Aceasta teorie asupra inteligentei ca abilitate adaptativa premerge abordarile sistemice contemporane (Gardner, Sternberg), depasind viziunea strict biologica sau pe cea psihometrica.
Scorurile scazute la factorul B indica o abilitate mentala slaba, care atrage dupa sine si o moralitate oarecum redusa, tendinta de a abandona cu usurinta sarcinile începute, lipsa de interes pentru subiecte intelectuale si lipsa de cultura în general.
Scorurile înalte indica o inteligenta vie, constiinciozitate si perseveranta în rezolvarea sarcinilor sau problemelor, tendinta de a fi cultivat si de a gândi în plan abstract, logic.
3. Factorul C - Instabilitate emotionala versus stabilitate emotionala, UI (LQ) 3
Scorurile scazute definesc un eu slab, caracterizat prin: emotivitate, imaturitate afectiva, instabilitate, reactii emotionale în fata frustrarilor, inconstanta în atitudini si interese, excitabilitate si hiperreactivitate, lipsa de responsabilitate, tendinta de abandon, neliniste, conflictualitate, agitatie, risc de accidente. Persoana cu un eu slab tinde sa fie usor contrariata de lucruri si oameni, are sentimente de insatisfactie în familie, scoala sau profesie, are dificultati în a-si pastra calmul sau în a se bucura, se descurajaza usor, prezinta reactii nevrotice generalizate (tulburari psihosomatice: digestive, de somn, sexuale, anxietate, obsesii).
Scorurile înalte definesc un eu puternic, caracterizat prin: stabilitate, maturitate, calm (chiar flegmatic), constanta în interese, adaptabilitate, lipsa conflictelor, tonus psihic(lipsa manifestarilor usoare ale oboselii).
Forta eului, definita ca grad de realizare a integrarii si controlului emotional nu tine (la fel ca si nevrotismul pentru Eysenck) preponderent de formare si mediu, ci mai degraba de unele tendinte constitutionale.
4. Factorul E - Supunere versus dominanta, UI (LQ) 5
Scorurile scazute indica blândete, o persoana supusa, naturalete, bunavointa, o persoana conformista, usor de dominat, autosuficienta. Scorurile scazute se întâlnesc adesea la nevrotici.
Scorurile înalte indica un comportamentagresiv, combativ, încapatânat, sigur pe sine, afirmativ, sever (chiar dur sau ostil), auster, cu gravitate, nonconformist si dornic sa capteze atentia. Scorurile ridicate se asociaza de asemenea cu comportamentele de tip intelectual din perioada adolescentei.
Datele de cercetare indica o diferentiere pe sexe în ceea ce priveste acest factor, precum si o corelatie între dominanta si statutul social. La femei dominanta se manifesta printr-o nuanta de ipohondrie, prin tendinta de a atrage atentia dar si de echilibru social, spre deosebire de orientarea ceva mai agresiva la sexul masculin. La ambele sexe o dominanta puternica poate conduce la o vointa exacerbata sichiar spre un comportament rebel, antisocial. În ceea ce priveste statutul social, se constata cu mai mare frecvent scoruri înalte la dominanta la liderii recunoscuti. În grupurile formate din persoane dominante se constata o interrelatie d eroluri maieficienta si predilectia pentruprocedee democratice: sunt persoane care se simt libere sa participa, se angajeaza fara eforturi sau ezitari în problemele de grup, critica deschis imperfectiunile.
5. Factorul F - Expansivitate versus nonexpansivitate, UI (LQ) 6
Acest factor este un constituent important al extraversiei - introversiei, ca factor secundar.
Scorurile scazute indica o persoana neexpansiva, moderata, prudenta, taciturna, introspecitva, cu tendinta spre deprimare si reverie, necomunicativa, multumita de sine, legata devalori personale, lenta, reflexiva, moderata. Sunt oameni care apar ca visatori, îsi rod unghiile.
Scorurile înalte indica un comportament expansiv, impulsiv, entuziast, vesel, direct, plin de viata, guraliv, expresiv, legat de grup, spontan în reactii. Expansivitatea coreleaza cu preferinta pentru aglomerari urbane si cu vârsta în relatiile de familie (cel mai tânar tinde spre a fi mai expansiv decât cel mai vârstnic).
Datele de cercetare indica faptul ca expansivitatea suporta influenta mediului, expansivii având în genere un mediu familial mai facil, mai putin sever, mai optimist si cu expectatii mai putin exigente decât nonexpansivii care în genera au crescut într-un mediu cu norme mai severe. O alta tendinta prezenta în datele de cercetare vizeaza scaderea expensivitatii dupa vârsta adolescntei (cu un declin puternic între 17 si 35 ani). De asemenea, unele cercetari sugereaza faptul ca nonexpansivitatea se asociaza cu cresterea nivelului anxietatii.
6. Factorul G - Supraeu slab versus forta supraeului, UI (LQ) 7
Factorul G este legat în special de energie si perseverenta si doar aparent se aseamana cu factorul C.
Scorurile scazute indica o persoana cu un supraeu slab, lipsita de toleranta la frustrare, schimbatoare, influentabila, emotiva, caracterizata prin oboseala nervoasa, inconstanta si nesigura, care neglizeaza obligatiile sociale, cu dezinteres general fata de normele morale colective. Polul sazut se asociaza cu tendinta spre disimulare, vagabondaj, distrugere, încalcare a legii,accese de furie nestapânite.
Scorurile ridicate indica o persoana cu supraeu puternic, constiincioasa, perseverenta, responsabila, ordonata, consecventa, atenta la oamenii si lucrurile din jur, respectuoasa, metodica, cu buna capacitate de concentrare, care reflecta înainte de a vorbi, care prefera compania celor eficienti. Acest pol indica tendinta de a reusi în activitati variate, find de regula un predictor bun pentru succesul profesional, pentru rolurile de lider si popularitatea persoanei.
Factorul corespunde în viziunea lui Cattell supraeului psihanalitic prin accentul pus pe consideratia fata de normele morale, tendinta de a sustine eul si de a frâna impulsurile sinelui. Se distinge de stabilitatea emotionala evaluata prin factorul C prin aceea ca un supraeu puternic rezulta dintr-o integrare dinamica adevata de-a lungul vietii.
7. Factorul H - Threctia versus parmia, UI LQ) 8
Aceste doua denumiri ascund manifestarile opuse ale dimensiunii responsabile la un pol de timiditate si sensibilitate la amenintare iar la celalalt de curaj si lipsa de sensibilitate în fata amenintarilor. Termenul de threctia vine de la cuvântul englez threat = amenintare, asociata cu o reactivitate ridicata a sistemului nervos autonom (fata de amenintare) si este opus termenului parmia care indica o predominanta parasimpatica.
Polul threctia (scoruri scazute) indica o un individ cu tendinta de a se replia asupra propriei persoane, prudent, rezervat, distant, contemplativ, cu tendinta de a apare acru si rece, dezinteresat de sexul opus, moderat, constiincios, cu interese limitate, absenta interesului pentru domeniul artistic sau afectiv, tendinta spre perceperea rapida a pericolelor.
Polul parmia (scoruri înalte) indica sociabilitate, gregaritate, o persoana îndrazneata, careia îi place sa întâlneaca oameni, activa, curajoasa, cu interes pentru sexul opus, impulsiva, frivola, nelinistita, nu sesizeaza usor pericolele, cu interese artistice si puternica rezonanta emotionala. Sunt persoane care se simt libere sa participe la activitati sociale dar par prolixe si insensibile iar în grup tind spre remarci de ordin personal mai degraba decât privind problema în cauza.
Cattell considera ca acest factor are o mare încarcatura ereditara, un scor scazut la factorul H indicând o trasatura diferentiala la schizoizii prepsihotici. S-a constatat totusi ca un astfel de comportament poate fi considerat (descris prin scorurile sazute) poate fi considerat normal în circumstante traumatizante pentru individ.
8. Factorul I - Harria versus premsia, UI (LQ) 9
Denumirile provin din engleza. Harria vine de la hardness and realism, indicând aspectul de duritate si realism în mediul de formare. Premsia vine de la protected emotional sensitivity, ceea ce indica formarea într-un mediu cultural rafinat, care protejeaza sensibilitatea si gustul estetic.
Scorurile scazute (polul harria) indica un comportament realist dar dur, o persoana care se bazeaza pe sine si nu asteapta foarte multe ded la ceilalti, cu spirit practic si initiativa, relativ insensibil fata de ceilalti, matur emotional, aspru, fara simt artistic, reactioneaza putin la aspecte estetice (fara a fi lipsit de gust), nu ia în seama incomoditatile fizice. Acest pol reprezinta o dominanta comportamentala a duritatii, masculinitatii sia spiritului practic. Comportamentul este matur social, genereaza solidaritate de grup si realism. La acest pol întâlnim de regula oameni politici, lideri, electricieni, mecanici sau contabili.
Scorurile înalte (polul premsia) indica un individ sensibil la estetic, exigent, nerabdator, relativ imatur emotional, care cauta ajutorul si simpatia altora, prietenos, blând, indulgent cu sine si ceilalti, dificil de satisfacut în probleme artistice, introspectiv, imaginativ, cu viata interioara bogata, actioneaza prin intuitie sensibila, pe plan social este relativ frivol, dornic sa atraga atentia, nelinistit, chiar ipohondru. Polul premsia coreleaza cu placerea pentru calatorii si experiente noi, cu tendinta spre o imaginatie labila, gustul pentru teatru si o relativa inabilitate practica. Artistii, specialistii în psihiatrie si femeile se prezinta adesea la aest pol.
Acest factor este unul supus influentelor mediului si culturii, fiind sensibil la modelele culturale (normele europene sunt mai ridicate decât cele ameicane). Factorul prezinta de asemenea o dferentiere pe sexe, sexul feminin fiind mai degraba orientat spre polul premsia (scoruri înalte) decât cel masculin. Exista de asemene o corelatie inersa între rezultatele muncii în grup si scorurile la acest factor, indivizii cu scoruri înalte fiind descrisi ca lenti în munca de grup, în decizii, ca actionând inutil uneori, cu tendinta spre remarci de natura sociala si emotionala. Studiile comparative indica asemanari pentru notele ridicate la acest factor cu sindromul isteriei de conversie, angoasei si ipohondriei si o tendinta marcata spre angoasa la copiii cu scoruri I înalte.
9. Facorul L - Alexia versus protension UI (QL) 12
Scorurile joase (polul alexia) definesc indivizi caracterizati prin încredere, adaptabilitate, cooperare, absenta geloziei sau invidiei, interes fata de ceilalti, o gravitate amabila si plina de spirit. Este unsubiect care se acomodeaza usor, nu cauta rivalitate, se preocupa de oameni, exceleaza în munca de echipa.
Scorurile înalte (polul protension) prezinta un individ tensionat, neîncrezator, gelos, îndaratnic, suspicios, timid, rigid în relatii si gândire, indiferent fata de ceilalti, egocentric, interesat mai ales de viata sa interioara decât de oameni. Sunt în genere elemente tensionante în cadrul grupurilor.
Nu exista o corelatie între scorurile L ridicate si un comportament paranoid.
10. Factorul M - Praxernia versus autia, UI (QL) 13
Factorul defineste o dimensiune a personalitatii dificil de integrat în limbajul uzual.
Scorurile scazute (polul praxernia) defineste un individ practic si constiincios, care tine la forma, este capabil sa-si pastreze sângele rece, este relativ lipsit de imaginatie. În acelasi timp are spirit logic, este expresiv, deschis, cu sânge rece în situatii de urgenta. Este o persoana preocupata de a face lucrurile "cum trebuie", care acorda importanta aspectelor practice, nu actioneaza hazardat, este atenta la detalii.
Scorurile înalte (polul autia) definesc un tip neconventional excentric, imaginativ, boem, mai putin preocupat de constiinciozitate, cu aspect exterior calm, cu izbucniriemotionale isterice ocazionale. Este un imaginativ centrat pe instantele interioare, putin preocupat de contingente, original, ignora realitatile cotidiene, îsi utmeaza calea proprie, este dotat cu imaginatie creatoare, preocupat de marile idei, dezinteresat de valorile materiale, motivatiile interne îl pun uneori în posturi ciudate acompaniate de reactii emotionale violente, este constient de propria paersonalitate si poate ignora activitatile colective.
11. factorul N - Naivitate versus subtilitate
Scorurile joase (polul naivitatii) indica un individ direct în comportament, naiv, sentimental, natural, uneori stângaci li neîndemânatec, se intereseaza de altii si este usor de satisfacut. Este o persoana care prezinta lipsa de afectare, naturalete si spontaneitate, uneori o anumita bruschete a reactiilor.
Scorurile înalte indica un individ perspicace, lucid în opinii, cu un mod de a fi rafinat si subtil, rece, indiferent fata de ceilalti, dificil de satisfacut. Este un subiect politicos, experimentat, subtil, modern, cu spirit analitic, cu alura intelectuala si o viziune nesentimentala asupra lucrurilor si vietii, uneori aproape cinic.
Este un factor care nu influeneaza în mod decisiv comportamentul su adaptarea persoanei.
12. Factorul O - Încredere versus tendinta spre culpabilitate, UI (QL) 15
Scorurile joase (polul încreerii) indica un comportament calm, cu încrdere în sine, linistit, senin, rezistent la stres, eficient, viguros, uneori brutal, fara fobii, care se angajeaza în genere în activitati simple.
Scorurile înalte (polul culpabilitate) indica lipsa de securitate, un mod anxios, depresiv, agitat de a se raporta la existenta, fara încredere în ceilalti, banuitor, cu sentimente de culpabilitate. Factorul poate fi definit ca tendonta depresiva, sensibilitate emotionala, depreciere de sine sau chiar nevrotism. Persoana oboseste repede în situatii excitant, se descurajeaza usor, face fata cu greu exigentelor cotidiene, este plina de remuscari si deprimata în relatiile interpersonale. La copiii cu scoruri ridicate apare un sentiment de solitudine si insuficienta.
Din perspectiva relatiilor sociale persoanele cu O înalt se simt neacceptate de ceilalti si nu au libertate în a participa la relatii, sunt foarte sensibili la normele de grup si slab adaptati social. Clinic, scorurile ridicate la O apar în toate tipurile de tulburari nevrotice, psihotice, de personalitate si în infirmitatile psihice.
Urmatorii 4 factori sunt denumiti Q si numerotati (Q1 ... Q4). Ei sunt mai putin exprimati si clarificati din punct devedere al semnificatiei psihologice. Au însa o contributie în comportament atunci când sunt activi. Au o anumita validitate prognostica cu privire la anumite tendinte specifice de comportament, ceea ce l-a determinat pe autor sa-i includa în chestionar. Nici unul dintre acesti factori nu a fost gasit cu certitudine în studiile privind validarea empirica, ei aparând mai ales în raspunsurile la chestionare.
13. Factorul Q1 - Conservatorism versus lipsa de respect pentru conventii, UI (Q) 16
Polul conservator (scoruri joase) indica un mod relativ necritic de acceptare a normelor iar polul opus (scoruri înalte) un comportament deschis spre nou, inovator, critic, cu o pregnanta orientare spre analiza.
14. Factorul Q2 - Dependenta de grup versus independenta personala, UI (Q) 17
Este un factor care se manifesta mai mult la nivelul atitudinilor interioare, nefiind clar stabilit în variatiile comportamentului persoanei. El contribuie la factorul secundar Introversie.
Scorurile scazute definesc o persoana care merge odata cu grupul, cauta aprobarea sociala, urmeaza moda. Scorurile scazute coreleaza cu profesii din sfera cercetarii, cadrelor de conducere si decizie, scorul scazut indicând în genere persoane care gândesc mult prin ele însele.
Scorurile ridicate definesc o persoana rationala, capabila sa decida singura. Sunt indivizi care traiesc insatisfactii legate de integrarea în grup, fac remarci care adesea sunt solutii iar grupurile au tendinta sa-i refuze. În scoala copiii cu Q2 ridicat sunt tinuti la distanta în colective, par sa aibe interese mai mature decât ceilalti si ating usor succesul academic.
15. Factorul Q3 - Sentiment de sine slab versus sentiment de sine puternic, UI (Q) 18
Factorul exprima gradul în care individul a acceptat o imagine de sine ideala prin care îsi dirijeaza comportamentul real. Factorul depinde de mediu, în sensul dependentei de încurajare, stimularea valorilor constructive si a respectului de sine. Factorul prezinta empiric o corelatie substantiala cu sentimentul de sine, cu integrarea pilsionala care vizeaza mentinerea unei adecvate imagini de sine. El contribuie semnificativ la factorul secundar anxietate. Uneori a fost numit si factor "giroscopic" al personalitatii, indicând stabilitatea si orientarea acesteia.
Scorurile scazute indica un individ cu emotivitate necontrolata, care se aseamana cu factorul D. În comportament se manifesta prin lipsa de control. Notele scazute sunt asociate cu delincventa juvenila.
Scorurile înalte indica disciplina de sine, autoexigenta, o vointa dezvoltata. Copilul cu Q3 ridicat prezint un bun autocontrol, încearca sa aplice si sa aprobe normele etice acceptate, doreste sa faca bine, are consideratie pentru ceilalti, este prevazator si dispus sa-si controleze exprimarea emotiilor. În cercetarile privind dinamica de grup, Q3 ridicat indica liderii eficienti, stapâni pe sine, fac multe judecati în legatura cu grupul, nu apar jenanti sau inoportuni. Un scor înalt indica de asemenea reusita în profesii mecanice, în matematica, activitati de organizare.
16. factorul Q4 - tensiune ergica slaba versus tensiune ergica ridicata, UI (Q) 19
Cattell interpreteaza acest factor în sensul nivelului de excitatie si tensiune datorate pulsiunilor nedescarcate sau frustratiei.
Scorurile sczute indica un mod destins, calm, nonsalant, satisfacut de a trai.
Polul opus (scoruri înalte) indica un individ încordat, tensionat, excitabil si cu sentimente de frustrare. Q4 înalt caracterizeaza un comportament nelinistit fara motiv, încordat, iritabil, agitat.
Datele clinice indica pentru factorii O si Q4 capacitatea de adiferentia normalul de nevrotic, contribuind semnificativ la indicele de anxietate generala. Q4 ridicat este relevant de asemenea pentru tulburarile de personalitate, pentru infirmitatile psihice si pentru psihoze.
Factorii secundari au semnificatia unor trasaturi de suprafata ale personalitatii. Ei au fost definiti si determinati de Cattell în mod experimental. Scorurile la acesti factori se calculeaza în functie de contributia (ponderea) fiecaruia dintre factorii primari în clusterul factorial, utilizându-se notele standard (nu brute). Scorurile pot obtine valori între 0 si 10, având semnificatia unor scoruri pe scala standardizata în 11 clase. În practica se utilzeaza un sistem de calcul mai rapid care permite rotunjirea notei finale si a contributiei cotelor componente. Acest sistem de calcul sufera de o relativa imprecizie, în sensul ca poate conduce la obtinerea unor scoruri sub 0 sau peste 10. Acestea se rectifica prin rotunjirea la nivelul cotei mai celei mai apropiate, respectiv 0 sau 10.
17. Factorul I - Adaptare versus anxietate
Un scor ridicat indica un nivel înalt de anxietate. Persoana nu este necesar nevrotica, anxietatea poate fi reactiva la o situatie, însa neadaptarea este evidenta si manifesta. Este o persoana nesatisfacuta de capacitatea sa de a raspunde cerintelor vietii si a-si realiza dorintele. Anxietatea puternica perturba randamentul si atrage tulburari psihosomatice.
Calcularea factorului I = 2L (0.10) + 3O (0.30) + 4Q4 (0.38) - 2C (-0.18) - 2H (-0.17) - 2Q3
La scorul astfel obtinut se adauga constanta 34 (3.4) si totul se împarte la 10. Daca se utilizeaza cotientii exacti (prezentati în paranteze), notele finale nu se mai împart la 10.
18. Factorul II - Introversie versus extraversie
Un sor scazut indica tendinta spre introversie, timiditate si inhibitie în relatiile cu ceilalti. Acest fapt poate constitui un dezavantaj pentru anumite profesii (care cer contacte sociale multiple) si un avantaj pentru alte profesii (care cer precizie).
Scorurile înalte (polul extraversiei) indica lipsa de inhibitie sociala si o satisfactie generala fata de propria persoana. Este favorabila pentru activitati care cer contacte sociale multiple si nefavorabila în alte tipuri de activitati, cum ar fi de exemplu reusita academica.
Calcularea factorului II = 2A (0.17) + 3E (0.33) + 4F (0.41) + 5N (0.48) - 2Q2 (-0.16). Din total se scade constanta 11 (-1.15) iar rezultatul se împarte la 10. Daca se utilizeaza cotientii exacti (prezentati în paranteze), notele finale nu se mai împart la 10.
19. Factorul III - Emotivitate versus dinamism
Scorurile scazute indica o emotivitate difuza, ce poate îmbraca o forma depresiva si frustranta pentru persoana. Este un individ sensibil la rafinamentele existentei, cu temperament artistic, placut. Are tendinta de a rumina în fata dificultatilor înainte de a trece la actiune, motiv pentru care are reactii întârziate.
Scorurile înalte (polul dinamismului) definesc un comportament dinamic, întreprinzator, decis, competent. În fata dificultatilor o astfel de persoana trece la actiune mai degraba decât sta sa reflecteze. Exista un risc privind o astfel de persoana, anume sa actioneze orientându-se predilect dupa ceea ce le pare clar si indiscutabil, fara sa examineze aspecte mai subtile sau relatiile umane implicate.
Calcularea fatorului II = 2C (0.19) + 2E (0.17) + 2F (0.23) + 2N (0.20) - 4A (-0.42) - 6I (-0.55) - 2M (-0.1). La scorul total se adauga constanta 69 (6.85) iar rezultatul se împarte la 10. Daca se utilizeaza cotientii exacti (prezentati în paranteze), notele finale nu se mai împart la 10.
20. Factorul IV - Supunere versus independenta
Scorurile scazute indica un comportament moderat, pasiv, dependent de ceilalti, cu tendinta de a cauta aprobare si sprijin, cu tendinta de orientare a conduitei în functie de cei care ofera sustinerea.
Scorurile înalte (polul independenta) indica un comportament cu tendinte spre agresivitate, îndrazneala, un mod transant de a actiona, cu initiativa. O astfel de persoana cauta situatiile în care se tolereaza sau se încurajeaza o astfel de atitudine.
Calcularea factorului IV = 4E (0.44) + 3M (0.32) + 4Q1 (0.39) + 4Q2 (0.36) - 3A (-0.27) - 2G (-0.16). Scorul total se împarte la 10 (nu exista o constanta). Pentru forma zecimala constanta este (-0.40) iar rezultatul nu se mai împarte la 10.
|
