Chestionarul de personalitate California - C.P.I.
Autor: Harrison Gough
Variante: 1951 (15 scale),1957 (18 scale), 1972 (18 scale), 1987 (20 scale)
Itemi: 468+12 (1957), 480 (1972), 462 (1987)
Aplicabilitate: începând de la vârsta de 13 ani
Tip de raspuns: dihotomic - Adevarat / Fals
Fidelitate: tip test - retest, între 0.55 si 0.75 dupa un an.
Validitate: peste 1000 de studii destinate validarii, experimentarii, predictiei si aplicarii pe noi populatii. O serie de studii indica o buna validitate de construct.
4.1. Conceptia privind evaluarea personalitatii si constructia testului
Preocuparea prima a lui Gough nu a fost crearea si expereimentarea de instrumente, ci acea de a dispune de un instrument de evaluare centrat pe persoana. Aceasta nevoie a stat la baza initiativei sale, a constructiei ş 616i88g ;i experimentarii chestionarului sau. Chestionarul nu cauta în primul rând norma, tipologiile sau dimensiunile generale ale personalitatii, ci un mod de a întelege persoana, cazul viu.
În constructia scalelor CPI nu a adoptat o viziune formala asupra personalitatii (autorul fiind sceptic privind posibilitatile de aplicare în practica a pozitiilor teoretice), ci a adoptat o metoda care porneste de la situatiile în care se cerea utilizat testul. În functie de aceste situatii, a construit masuratori care se bazau pe acele constructe deja operationale în felul în care se comporta indivizii în contexte specifice. Conceptia este aceea a derivarii scalelor pe cale empirica si se bazeaza pe de o parte pe traditia empirista a Universitatii Minnesota iar pe de alta parte pe experienta lagata de MMPI, CPI voindu-se a fi un instrument simetric fata de acesta. Daca MMPI era destinat psihopatologiei, CPI a fost construit în replica pentru evaluarea normalitatii, a persoanei sanatoase psihic în ipostaza ei reala, dinamica, adica în interrelationare. Daca MMPI fusese construit pornind de la variabilele clinice, de la concepte derivate empiric din experienta clinica, în cazul Cpi s-a pus problema gasirii realitatilor, a variabilelor fiintei normale aflata în relatii sociale.
Perspectiva de la care a pornit Gough a fost dubla: de la contextul de utilizare si de la acele concepte populare, care exista feja în domeniul comportamentuluinterpersonal. Este vorba despre acei termeni descriptivi pe care oamenii îi folosesc în mod uzual pentru a-si descrie modurile de a se comporta si caracteristicile ce tin de personalitate. Gough priveste un concept popular nu doar ca pe un termen utilizat în vorbirea curenta, ci si ca pe unul care are calitatea de a transcende o societate particulara, aparând în vorbire acurenta a diferitelor societati. El se sprijina pe si cauta aceio termeni care apar în relationarea sociala curenta si în limbajul cotidian, atribute ce se pot regasi în toate culturile si care au o relatie directa si integrala cu formele de interrelationare sociala. Pentru Gough scopul fiecarei scale este sa reflecte cât de fidel posibil un aspect anume, o tema a comportamentului interpersonal, altfel spus sa evasueze tocmai constructul asa cum este definit cultural, cu toate conotatiile sale subtile si denotatiile formale.
4.2. Critici aduse chestionarului
1. Critici legate de validitatea scalelor: scalele nu au validitate de construct si semnificatie precisa; conceptele populare sunt cuvinte cu un bagaj excesiv de înteles conotativ, devenind astfel imposibila aperationalizarea si definirea stiintifica exacta.
2. Lipsa de omogenitate a scalelor si redundanta acestora, ele neprezentând toate puritatea factoriala caracteriristica altor teste, toate corelând relativ înalt între ele (Thorndike arata ca doar 4 din cele 18 nu coreleaza cel putin în masura de 0.5 cu unele dintre celelalte) si cu dezirabilitatea sociala. Exista de asemenea o serie de itemi ai testului care sunt comuni pentru mai multe scale. Gough încearca sa rezolve aceasta problema prin utilizarea sistematica în constructia scalei a analizei conceptuale, care include atât validarea practica cât si pe cea de construct si chiar le depaseste.
Goldberg 1972 si Gough însusi argumenteaza ca de obicei scalele CPI conduc catre 4 factori de personalitate (cele 4 grupe descale) iar Mc Crae si John (1992) afirma ca cei 5 superfactori Big Five pot fi gasiti în CPI.
3. Lipsa de semnificatie psihologica a scalelor. Conform normelor prescrise de Cronbach (1959), unele criterii utilizate în dezvoltarea scalelor CPI nu au fost adecvate pentru definirea constructului, un bun exemplu fiind scala de sociabilitate în care au fost selectati acei itemi care corelau cu un numa de activitati extracuriculare.
4. Redundanta scalelor
4.3. Varianta 1972
Forma testului din 1972 (18 scale, 480 itemi) este înca pe larg utilizata în practica psihodiagnostica aproape în întraga lume, desi exista varianta largita din 1987 a testului.
4.3.1. Prezentarea celor 18 dimensiuni ale personalitatii normale (dupa Gough)
Cele 18 scale au fost grupate în 4 grupe (clase) de semnificatii psihologice (a se vedea profilul testului):
a. Prima grupa cuprinde 6 scale: Do - dominanta, Cs - capacitate de statut, Sy - sociabilitate, Sp - prezebta sociala, Sa - acceptare de sine, Wb - stare de confort sau bine personal. Aceasta grupa se refera la dimensiunile personalitatii care intervin în afirmarea persoanei, imaginea de sine si adecvarea interpersonala.
b. Cea de-a doua grupa cuprinde de asemenea 6 scale: Re - responsabilitate, So - socializare, Sc - autocontrol, To - toleranta, Gi - tendinta de a face o buna impresie si Co - camunalitate. Aceasta grupa indica acele dimensiuni ale personalitatii care sunt implicate în optiunile valorice si maturitatea interrelationala a persoanei.
c. A treia grupa de scale cuprinde 3 scale: Ac - realizare prin conformism, Ai - realizare prin independenta si Ie - eficienta intelectuala. Grupa evalueaza mai ales nivelul motivational în sensul potentialului de realizare personala si al focalizarii pe valorile intelectuale.
d. A patra grupa cuprinde 3 scale: Py - intuitie psihologica, Fx- flexibilitate si fe - feminitate. Gruparea face trimitere catre unele modalitati întelectuale care modeleaza un stil personal.
Pentru fiecare scala Gough furnizeaza pentru zonele de semnificatie ale acesteia (peste sau sub medie) atât aspectele care au format continutul propriuzis al itemilor, cât si unele atribute care reprezinta felul în care persoanele evaluate sunt descrise de altii, deci perceptia sociala asupra lor.
a. Prima grupa (clasa) de scale
1. Dominanta - Do (Dominance)
Scala a fost construita pentru a identifica persoane puternice si cu ascendent social, capabile sa aiba initiativa si sa exercite conducerea si evalueaza aspecte ale propensiunii de a conduce, persistenta si initiativa sociala.
Scala are 46 itemi, dintre care 26 îi apartin exclusiv iar ceilalti sunt comuni cu scalele Re, Sa, Sy.
Continuturile itemilor surprind: încrederea si echilibrul; propensiunea de a conduce si asumare responsabilitatii; persuasivitatea sifluenta verbala; persistenta tenace alaturi de simtul datoriei; tendinta de a privi lucrurile în fata, de confruntare cu realitatea.
Scorurile înalte indica persoane active, sigure pe sine, persistente, care anticipeaza, insista, au încredere si independenta. Adjectivele care descriu perceptia sociala sunt diferentiate pe sexe. Un barbat dominant este perceput ca: ambitios, îndraznet, dominant, puternic, optimist, metodic, descurcaret, competent, de încredere, sigurde sine, stabil, sever. O femeie este perceputa ca: agresiva, orgolioasa, cu încredere în sine, revendicativa, dominanta, puternica, autoritara, energica, vorbareata.
Scorurile joase indica opersoana retrasa, inhibata, cu un comportament banal, indiferenta, lenta în gândire si actiune, tacuta, neorganizata, cu tendinta de a evita situatiile de tensiune si decizie, nesigura. Barbatul cu scor jos este perceput ca: apatic, indiferent, marginit, iresponsabil, pesimist, anxios, rigid, sugestionabil, nesigur. Femeia este perceputa ca: precauta, amabila, inhibata, împaciuitoare, calma, stearsa, sfioasa, încrezatoare, discreta.
2. Capacitate de statut - Cs (Capacity for status)
A fost construita prin utilizarea criteriului extern "statut" (nivelul venitului, educatiei, prestigiu social, putere, ambitie si încredere în sine), deci validarea a fost empirica. Scala evalueaza capacitatea personala pentru statut social, masurând calitati si atribute personale ce stau la baza acestei propensiuni si conduc spre statut social.
Are 32 de itemi, dintre care15 apartin exclusiv scalei iar 17sunt comuni cu Sp, Sc si Sa.
Continutul itemilor reflecta încrederea în sine, echilibrul, sentimentul de siguranta, absenta temerilor sau anxietatilor, existenta unor interese literare sau artistice, gradul de "constiinta sociala",precum si interesul de a participa la viata sociala a grupului.
Scorurile înalte descriu persoane ambitioase, active, eficiente, perspicace, ingenioase, multilaterale, ascendente, carieriste, eficiente în comunicare, care asi urmaresc scopurile personale si afirma un câmp larg de interese.Perceptia sociala indica un barbat: discret, imaginativ, independent, matur, oportunist, simpatic, elogiat, rezonabil si progresist. Femeia cu un scor înalt este descrisa ca: lucida, viguroasa, individualista, ingenioasa, perspicace, inteligenta, cu interese largi, logica, multilterala, schimbatoare.
Scorurile joase indica indivizi cu un comportament timid, apatic, conventional, relativ estompat, lent, cu gândire stereotipa, limitat în conceptii si interese, stângaci si penibil în situatii sociale cu care nu este familiarizat. Perceptia sociala descrie barbatul cu scor scazut ca:aspru, sumbru, lacom, marginit, cicalitor, suparacios, nelinistit, tensionat, irascibil, lipsit de omenie. Femeile cu soruri joase dunt percepute ca: sirete, actioneaza negândit, blânde, molatece, sfioase, simple, supuse, timide, slabe.
3. Socialibitate - Sy (Sociability)
Scala construita prin mtoda criteriului extern de validare (numarul de activitati extracuriculare la care participa studentul), diferentiaza între oameni sociabili, cu un temperament exteriorizat, participativi si cei retrasi, care evita afisarea sociala.
Are 36 itemi, dintre care 9 îi apartin exclusiv iar 27 sunt comuni cu Sp, Sa, Ai, Do, Cs.
Continutul manifest al itemilor face trimitere catre: placerea pentru interactiuni sociale, sentimentul de chilibru si încredere în sine în relatiile cu ceilalti, interese, culturale si intelectuale, toleranta fata de ceilalti asociata cu standarde stricte pentru sine.
Scorurile înalte indica un comportament participativ, întreprinzator, ingenios, un individ care se ataseaza usor, competitiv, mereu în primele rânduri, fluent în gândire si original. Peceptia sociala descrie un stfel de barbat ca: destept, încrezator, cu interese largi, logic, matur, deschis, competent, rational, sociabil, sigur pe sine. Femeia este descrisa ca: agresiva, încrezatoare, dominanta, energica, flirteaza, deschisa, cu interese largi, vorbreata si sociabila.
Scorurile sub medie indica un comportament greoi si conventional în societate, linistit, neangajat, sugestibil si influentabil de reactiile si opiniile altora. Perceptiasociala descrie u astfel de barbat ca: stângaci, aspru, rece, reclamagiu, confuz, instabil, cuinterese limitate, abandonant, superficial, lipsit de familiaritate. Femeia cu Sy scazut este vazuta ca: precauta, inhibata, blânda, modesta, linistita, retinuta, sfioasa, timida, discreta, retrasa.
4. Prezenta sociala - Sp (Social presence)
Scala este construita prin analiza rationala, folosind consistenta interna, pornind de la un set initial de 85 itemi legati de echilibrul social, verva si spontaneitatea comportamentului.
În varianta finala scala are 56 itemi, 17 exclusivi iar 39 comuni cu Sy, Sa, Cs, Ie, Py sau cu Sc si Gi dar cotati invers pentru acestea doua din urma.
Continuturile itemilor vizeaza: placerea pentru interactiuni sociale, o încredere bine afirmata, spirit deschis, atitudini aerisite fata de regulile si prohibitiile sociale, paralel cu accentul pus pe îndatorire, moderatie, conformism.
Scorurile înalte indica un comportament spontan, imaginativ, neformalist, rapid, cu o natura expresiva si creativa. Perceptia sociala descrie barbatul cu scoruri înalte ca: aventuros, cauta placerea, relaxat si sigur pe sine, spirit ascutit, neconventional, neinhibat, schimbator, spiritual. Femeia cu scoruri înalte este descrisa ca: aventuroasa, flirteaza, îndrazneata, rautacioasa, deschisa, cauta placerea, spontana, schimbatoare, ingenioasa, spirituala.
Scorurile joase caracterizeaza un individ precaut, moderat, rabdator, simplu, modest, oscilant, nesigur în decizii, cu o gândire necreativa. Perceptia sociala descrie un barbat cu scoruri joase ca: precaut, cooperant, apreciativ, blând, amabil, cu interese limitate, prefacut, rabdator, serios. Femeia este perceputa ca: precauta, conventionala, tematoare, gentila, rezervata, sensibila, supusa, timida, retrasa.
5. Acceptare de sine - Sa (Self acceptance)
Scala este constuita prin analiza consistentei intene si vizeaza identificarea persoanelor care manifesta un simt confortabil si imperturbabil al valorii personale (manifestata activ sau pasiv în comportamentul social). Evalueaza aspecte legate de simtul valorii personale, acceptarea de sine, capacitatea de a gândi si actiona independent.
În varianta finala are 34 itemi, dintre care 4 îi apartin exclusiv iar restul de 30 sunt comuni cu Sy si Sp.
Continuturile itemilor se refera la încrederea în sine, o atitudine lipsita de rigiditate fata de prohibitiile sociale, valorizarea muncii perseverente (invers), atentia fata de sarcina de munca (invers), acceptarea candida a slabiciunilor umane.
Scorurile înalte definesc o persoana inteligenta, sincera sispirituala, pretentioasa, activa, centrata pe sine, insstenta, cu fluenta verbala, cu siguranta si încredere în sine. Perceptia sociala descrie barbatul cu scor înalt ca: încrezator, întreprinzator, orgolios, imaginativ, deschis, oportun, adaptabil, sigur, rafinat, înfigaret, sofisticat. Femeia cuscor înalt este descrisa ca: aventuroasa, argumentativa, orgolioasa, revendicativa, decisa, dominanta, deschisa, sarcastica, vorbareata, spirituala.
Scorurile joase indica un comportament conservator, ordonat, de nadejde, linistit, comod si conventional, cu sentimente de culpabilitate si gata sa se autoblameze, pasiv în actiune si limitat ca interese. Barbatul cu scor scazut este perceput ca: aspru, banal, abandonant, nechibzuit, supus, indiferent, tensionat, neinteligent, negativist, gata sa se retraga, cu interese limitate. Femeia cu scor sub medie este descrisa de catre ceilalti prin termeni ca: precauta, conventionala, gentila, molateca, modesta, rabdatoare, împaciuitoare, sfioasa, încrezatoare, discreta, nepretentioasa.
6. Sentiment de buna - stare personala (de bine) - Wb (Well being)
Initial a fost numita scala de disimulare, în care a fost inversata cheia de cotare rezultând scala actuala. Scorurile ridicate reprezinta indivizi sanatosi si stenici iar cele joase indivizi cu o vitalitate diminuata, incapabili sa faca fata cerintelor vietii cotidiene. Scala diferenetiaza indivizii care stimuleaza nevroza de normali si de pacientii care raspund sincer, fiind si una dintr eprincipalele scale de validare ale testului.
Are 44 itemi, dintr ecare 29 apartin exclusiv scalei.
Continutul itemilor se refera la negarea unor simptome fizice si mentale, negarea oricaror probleme familiale majore, negarea conflictelor si preocuparilor sexuale, negarea unor stari de tensioune, anxietate, teama, afirmari ale independentei personale si sentimentului de suficienta de sine, afirmarea încrederii în viitor.
Scorurile înalte definesc persoane energice, întreprinzatoare, alerte, ambitioase si multilaterale, productive, active, care acorda valoare muncii si depun efort pentru propria placere. Barbatul cu scor înalt este perceput social ca: demn de încredere, conservator, dependent, binevoitor, inhibat, logic, multumit, echilibrat, elogiat, destins, sincer. Femeia cu scor înalt este perceputa ca: calma, capabila, lucida, cinstita, nu se formalizeaza, matura, amabila, echilibrata, rationala, înteleapta.
Scorurile scazute identifica un comportament fara ambitie, comod, stângaci, precaut, apatic si conventional, defensiv, cauta scuze, limitat în gândire si actiune. Perceptia sociala descrie un barbat cu scor jos ca: anxios, laudaros, distrat, uituc, grabit, impulsiv, rautacios, abandonant, superficial, agitat. Femeia cu scor jos este perceputa social ca: stângace, defensiva, cusurgie, practica, îndaratnica, sarcastica, se compatimeste, lipsita de tact, neconventionala, instabila.
b. A doua grupa (clasa) de scale
7. Responsabilitate - Re (Responsability)
Scala a fost derivata prin metoda empirica si identifica persoanele constiincioase, responsabile, care îsi iau obligatiile în serios si în care se poate avea încredere. Sunt indivizi legati de reguli si ordine, care considera ca viata ar trebui guvernata de ratiune. Scala difera de So si Sc prin accentul pe gradul în care valorile si controlul sunt întelese si conceptualizate.
Are 42 itemi, 16 exclusivi iar restul comuni cu: Do, Sy, Sc, To, Ac, Ai, Ie.
Continuturile manifeste ale itemilor vizeaza preocuparea pentru obligatiile sociale, civice si morale, accentul pe datorie si disciplina de sine, dezaprobarea pentru orice privilegii sau favoritisme speciale, afdirmarea echilibrului si încrederii în sine si ceilalti.
Un barbat cu scor înalt este perceput ca: capabil, constiincios, cumpatat, fidel, responsabil,serios, stabil,constant, temeinic. O femeie cu scoruri înalte apare ca: constiincioasa, discreta, intuitiva, metodica, fidela, cu tcat, responsabila, cumpatata.
Un barbat cu scor scazut este descris ca nepasator, turbulent, iresponsabil, comod, indiferent, face pegrozavul, risipitor. Femeia cu scor jos este perceputa ca: aroganta, neglijenta, nesentimentala, comoda, necuviincioasa, rebela, obositoare, sarcastica.
8. Socializare - Sa (Socialisation)
Scala este conceputa pentru a evidentia gradul de maturitate sociala, integritate si corectitudine atins de individ, fiind construita prin metoda criteriului extern. Scala indica nivelul de maturitate sociala, integritatea morala, capacitatea de a judeca si respecta normele morale.
Are 54 itemi, dintre care 28 sunt exclusivi.
Continuturile manifeste se refera la aspecte care ilustreaza teoriile psihologice privind delincventa. Astfel, pornind de la relatia empiric evidentiata dintre delincventa si o lipsa de coeziune în familie, sunt itemi care se refra la sentimentul de caldura, satisfactie si stabilitate familiala ca opus alienarii si resentimentului. Alti itemi se refera la sensibilitatea sociala si empatie ca opuse ignorarii sau desconsiderarii valorii personale, la optimism si încredere în sine în contrast cu sentimente de alienare, inferioritate, disperare, adaptarea familiala si scolara opuse vagabondajului si opozantei.
Barbatul cu scor înalt este perceput ca: adaptabil, eficient, onest, corect, organizat cumpatat, sincer, temeinic, sanatos, respectuos. O femeie cu scor înalt este descrisa prin adjective ca: precauta, lucida, organizata, metodica, rezonabila, autocontrolata, modesta, conservatoare, înteleapta.
Un barbat cu scor scazut este perceput ca: încapatânat,iresponsabil, certaret, ignorant, sarcastic, neconventional, defensiv, viclean. Femeia este perceputa ca: defensiva, nestatornica, neglijenta, nechibzuita, impulsiva, indiferenta, neinhibata, materialista, necontrolata.
9. Autocontrol - Sc (Self control)
Scala este construita prin metoda consistentei interne si masoara gradul de libertate a individului fata de impulsivitate si centrarea pe sine. Deosebire ade scala Re consta în faptul ca aceasta masoara gradul în care este înteles controlul iar alte dcale precum So, gradul în care persoana aproba si prezinta astfel de dispozitii spre autocontrol. Un alt aspect specific al scalei este fptul ca scorurile foarte înalte exprima în fapt situatia de control prea strâns al impulsurilor si agresivitatii, ceea ce poate conduce la acumulari interne si descarcari bruste sau necontrolate chiar la incitari minore.
Are 50 itemi, dintre care numai 2 exclusivi.
Continuturile itemilor indica o restrângere a manifestarilor irationale si în special a agresivitatii (ratiunea si logica sunt considerate ca cele mai adecvate solutii în situatii problematice), evitarea conduitelor antisociale sau agresive, existenta unor inhibitii sociale si chiar a unui grad de modestie care implica o tendinta spre autoanulare. Scala indica gradul si adecvarea utoreglarii siautocontrolului, dominarea impulsivitatii sicapacitatea de autodisciplinare.
Perceptia sociala descrie un barbat cu scor înalt ca: amabil, logic, sârguincios, precis, cumpatat, fidel, autocontrolat, critic, demn de încredere. Femeia cu scor înalt este perceputa ca: calma, modesta, conservatoare, gentila, moderata, rabdatoare, linistita, rezervata, autocontrolata.
Un barbat cu scor scazut este perceput ca: încrezut, cusurgiu, nesocotit, încapatânat, impulsiv, înfigaret, iritat, coleric, nerealist, individualist. Femeia cu scor scazut este perceputa ca: agresiva, aroganta, emotiva, impulsiva, rebela, obositoare, sarcastica, colerica, neinhibata.
10. Toleranta - To (Tolerance)
Scala identifica atitudini sociale permisive, lipsite de prejudecati, deschise, care acepta pe ceilalti asa cum sunt.
Are 32 itemi, dintre care 9 exclusivi.
Continuturile itemilor reflecta deschiderea si flexibilitatea opuse rigiditatii si dogmatismului; interesul pentru estetic si scopuri intelectuale; încrederea ca opus suspiciunii si criticismului; negarea resentimentelor, a tendintelor mizantropice si ostilitatii fata de ceilalti; negarea anxietatii, izolarii alienarii; afirmarea echilibrului si sigurantei de sine.
Perceptia sociala descrie barbatul cu scor înalt ca: iertator, generos, binevoitor, independent, neformal, multumit, cumpatat, tandru, cu tact, altruist. Femeia cu scor înalt este perceputa ca: calma, eficienta, intuitiva, lenta, logica, matura, responsabila, autocontrolata, cu tact, încrezatoare.
Un barbat cu scor scazut este descris de ceilalti ca: afectat, rece, orgolios, sâcâitor, insensibil, superficial, multumit, plângaret, cusurgiu, egocentric. Femeia cu scor scazut este perceputa ca: aroganta, autocrata, aspra, defensiva, banuitoare, nesentimentala, infantila, suparacioasa, obositoare, sarcastica.
11. Impresie buna - Gi (Good impresion)
Scala are un scop dublu, la fel ca si Wb: identificarea disimularilor, pe de o parte, si a persoanelor capabile sa creeze o impresie favorabila, interesate de felul în care reactioneaza ceilalti fata de ele, pe de alta parte. Este construita prin metoda criteriului extern. Scopul ei principal este de a identifica persoanele car doresc sa faca impresie buna, preocupate de ceea ce gândesc altii despre ele si care fac ceea ce se asteapta altii. Este une dintre scalele implicate în validarea profilului.
Are 40 itemi, dintre care 18 exclusivi.
Continuturile manifeste ale itemilor se refera la aprecieri asupra bunei functionari; la virtuti; negarea conduitei antisociale, a plângerilor si esecurilor personale; negarea tendintelor agresive, afirmarea încrederii si sigurantei de sine cu aspecte de modestie; afirmarea stabilitatii si a capacitatii de a face fata adversitatii; axarea pe aspectele aprobate social; afirmarea capacitatii de a întretine relatii pozitive si a opiniei favorabile despre oameni.
Perceptia sociala descrie un barbat cu scor înalt ca: adaptabil, amabil, maleabil, binevoitor, rezonabil, tandru, cu tact, altruist, cald, prietenos. Femeia cu scor înalt este descrisa ca: moderata, calma, conservatoare, modesta, rabdatoare, împaciuitoare, încrezatoare, nelinistita, întelegatoare.
Barbatul cu scor jos este descris de perceptia sociala prin termeni ca: reclamagiu, cusurgiu, nemultumit, nesocotit, încapatânat, indiferent, sâcâitor, pesimist, coleric. Femeia cu scor scazut este perceputa ca: schimbatoare, cinica, franca, suparacioasa, pesimista, sarcastica, încapatânata, colerica, perspicace.
12. Comunalitatea - Cm (Comunality)
Este una dintre scalele de validare ale profilului individual, menita a detecta protocoalele în care s-a raspuns la întâmplare. Ea indica de asemenea gradul în care reactiile si raspunsurile individului corespund unui model "comun" stabilit empiric.
Are 28 itemi.
Continuturile itemilor reflecta: o buna socializare; negarea tendintelor nevrotice; comportament si atitudini conventionale; conformism; optimism.
Barbatul cu scor înalt este descris prin termeni ca: prudent, constiincios, reflexiv, eficient, precis, organizat, practic, responsabil, temeinic, cumpatat. Femeia cu scor înalt este descrisa ca: lucida, de încredere, energica, vesela, practica, rationala, realista.
Barbatii cu scor sub medie sunt descrisi de ceilalti ca: atragator, neglijent, curajos, îndraznet, uituc, comod, nesabuit, risipitor. Femeia cu scor scazut este perceputa ca: apreciativa, artista, stângace, feminina, uituca, iertatoare, indiferenta, iresponsabila, nedemna de încredere, ne-conventionala.
|
