Lectia 2: Componentele creativitatii

Exista foarte multe teorii ale creativitatii în literatura de specialitate. Unele contrasteaza puternic cu ceea ce vedem la persoanele creative din jurul nostru. Nu exista pâna în acest moment o teorie universala care sa explice acest fenomen specific uman.

Teoria lui Sternberg cu privire la creativitate

În cele ce urmeaza va propunem sa parcurgem împreuna teoria lui Sternberg 12412g69m (Yale University) care ni se pare cea mai apropiata de realitate. Sternberg ne spune ca ca exista mai multe componente esentiale ale creativitatii. Lipsa uneia dintre ele anuleaza ideea de creativitate.

Inteligenta

A.     Inteligenta sintetica sau abilitatea de a combina informatia existenta în noi moduri.

B.      Inteligenta analitica sau abilitatea de a face diferenta între noile idei care au potential si noile idei care nu sunt fezabile. Aceasta abilitate este esentiala alocarii eficiente a resurselor. Este modalitatea prin care evaluam calitativ noile idei.

C.     Inteligenta practica sau abilitatea de a vinde o idee celor interesati sa o cumpere. Fara inteligenta practica persoana creativa nu va putea sa obtina resursele necesare dezvoltarii ideii creative. Respectiva persoana, desi foarte creativa, va fi sortita anonimatului. Din pacate asa se întâmpla în România cu multi dintre inventatorii extraordinari pe care îi avem. Foarte putini reusesc sa-si vada "creatiile". Si cu artistii se întâmpla cam acelasi lucru. În general, este mai usor sa aruncam o vina pentru situatia creata în afara noastra - "societatea nu este pregatita pentru ceea ce fac eu".

Cunostintele de specialitate confera persoanei creative abilitatea de a recunoaste noul. Istoria ne-a relevat ca foarte multe dintre ideile excelente au fost descoperite independent de mai mult de o persoana. Sa fii creativ nu înseamna sa reinventezi roata. Trebuie sa stii ca ea a fost inventata deja. Exista multe controverse referitor la bagajul de cunostinte necesar persoanelor creative. Unii teoreticieni spun ca prea multe cunostinte blocheaza creativitatea prin aparitia imediata a motivelor care ne spun de ce o idee nu poate functiona. Tot ei spun ca prin cunoastere este încurajata dezvoltarea de algoritmi mentali care transforma gândirea în una extrem de rigida, improprie creativitatii. Cunostintele de specialitate sunt totusi importante. Ele confera persoanei creative abilitatile necesare proiectarii experimentelor, noilor produse. Totodata sunt legate de abilitatea de a anliza rezultatele obtinute.

Stilul de gândire. Persoanele creative accepta conventionalismul dar nu se supun acestuia. Persoanele creative, pentru a obtine ceea ce si-au propus, actioneaza adeseori ocolind regulile. Acest stil de gândire si actiune le pozitioneaza de multe ori în conflict cu societatea. De aceea este esential pentru omul creativ sa aiba o personalitate toleranta.

Personalitatea. Oamenii creativi îsi asuma riscul de a merge împotriva regulilor conventionale, sa fie nonconformisti. Persoanele creative au curajul de a fi si de a crea în ciuda obiectiilor, criticilor, ridiculizarilor, obstacolelor etc. venite din partea oamenilor conventionali, supusi normei. Multi oameni sunt prea timizi pentru a fi cu adevarat creativi. Trebuie sa stii sa faci fata "inamicilor". Sa fii puternic si echilibrat emotional.

Motivatia

A.     intrinseca. Persoanelor creative chiar le place ceea ce fac. Ei se bucura de munca lor si îsi stabilesc propriile obiective. Au ceea ce se cheama "energie interna".

B.      extrinseca. Sunt foarte multi "stimulatori" extrinseci: bani, faima personala, premii, medalii etc. Factorii motivationali extrinseci sunt focalizati pe finalitatea ideii creative, pe rezultatele obtinute si nu pe procesul creativ. La persoanele foarte creative, factorii motivationali extrinseci sunt mai putin importanti decât cei intrinseci.

Mediul înconjurator. Multe medii dintre cele în care traim descurajeaza creativitatea. Din pacate multi manageri, dar si sistemul organizational birocratic, inhiba creativitatea. O persoana care este extraordinar de creativa într-un mediu anume, poate fi necreativa într-un altul. Mediul optim de desfasurare al persoanelor creative este cel în care ele sunt platite sa-si desfasoare activitatea creativa. De aceea, putem spune ca a fi creativ este un "job" cu norma întreaga si nu un hobby.