Cuvintele afectogene, abordari contemporane

Cuvintele afectogene, abordari contemporane

Cuvintele afectogene au fost folosite īntr-un numar de studii pāna la ora actuala. Astfel avem o baza solida de abordari ale subiectului pe care ne putem baza. 313f59d Īn continuare vom trece īn revista cāteva dintre acestea.

Īn studiul realizat de Siegle et. al. (2002) se investigheaza ipoteza conform careia indivizii cu trasaturi depresive acorda excesiv de multa atentie informatiilor negative. Totusi, nu le este clar ce aspecte negative īn mod explicit intra in atentia acestor persoane. Diferite raspunsuri la aceasta īntrebare sugereaza diferite roluri ale atentiei de la debutul pāna la īntretinerea de stari depresive.

Studiul a investigat diferite aspecte ale informatiilor afectogene carora studentii le-au acordat atentie deosebita.

Participantilor la cercetare le-a fost cerut sa rezolve doua tipuri de sarcini: una numit "identificarea valentei" si care solicita studentilor sa identifice valenta afectiva a unei serii de cuvinte, desemnandu-le fie neutre, pozitive, sau negative; in cea de-a doua sarcina, numita "decizie lexicala afectogena", studentilor le era cerut sa "decida" daca o serie de litere formau un cuvānt pozitiv, negativ sau afectogen.

Sarcina de identificare a valentei fost efectuat īn modul urmator. Participantului i s-a cerut sa īsi plaseze māna sub tastatura, avānd degetul aratator pe butonul de "spatiu". Astfel pentru fiecare cuvant ce i se prezenta subiectului acesta trebuia sa apese pe una din tastele "+" "-" sau "N" pentru a desemna valenta pozitiva negativa sau neutra a cuvāntului.

Diferite taste au fost utilizate pentru diferite sarcini, astfel īncāt toate tastele au putut fi desemnate la inceput de experimentului.

Rezultatele experimentului legat de identificarea valentei emotionale sunt conform asteptarilor, cuvintele desemnate ca fiind neutre avānd cel mai mare timp de reactie atāt pentru studentii disforici cāt si pentru cei non-disforici.

Un studiu asemanator este realizat si de Danion (1995), care foloseste la rāndul sau cuvinte afectogene ca stimuli īn studiul depresiei clinice.

Figura 2: Timpii de reactie pentru sarcina de identificare a valentei emotionale

Sursa: Siegle et. al. (2002)

Berlin Affective Lista Word (BAWL) a fost introdusa īn scopul de a oferi cercetatorilor o baza de date cu valenta emotionala pentru mai mult de 2200 de cuvinte germane. BAWL a fost validata folosind o sarcina de   alegere fortata īn care doua categorii distincte de valenta (pozitiva sau negativa) a trebuit sa fie atribuit unei selectii de 360 de cuvinte, variind īn functie de continutul emotional (negativa, neutra sau pozitiva). Timpii de reactie au fost coroborati cu rezultatele alegerii polarizate; astfel, cuvinte care au fost apreciate ca fiind "neutre" sunt cele care au produs timpi de reactie maximi.

Este de notat faptul ca optiunea de "neutru" nu a mai fost introdusa, participantii fiind "fortati" sa aleaga o valenta.

Un proiect asemanator, doar folosind cuvinte din limba engleza apartine lui Siegle, 1994 "The Balanced Affective Word List Creation Program"

Īn ultimii ani, mai multe si mai multe studii au folosit cuvintele ca stimuli pentru a studia influenta continutul emotional asupra memoriei implicite ( Dietrich et all 2000)

Un avantaj al stimulilor verbali este abilitatea de a controla o serie de factori cuantificabili cunoscuti a afecta prelucrare de text, ceea ce nu este cazul altor tipuri de stimuli, cum ar fi imagininile sau filmele.

Cu toate acestea īn vederea creearii materialelor stimul bazate pe cuvinte nu trebuie luati īn considerare doar varii factori despre care se stie ca afecteaza perceptia cuvintelor, dar de asemenea o masuratoare valida a continutului emotional.

Exista o serie īntreaga de factori ce pot afecta un studiu ce foloseste cuvinte ca material stimul.

Imaginabilitatea, asa cum am discutat anterior este doar unul dintre factorii ce pot determina schimbari īn felul īn care cuvantul este procesat si memorat.

Melissa L.-h. Võ, Arthur M. Jacobs, si Markus Conrad reusesc sa creeze o lista de cuvinte afectogene in limba germana, obtinānd rezultate interesante pe parcurs.

Desi īn general conceptul s-a dovedit a fi valid, cuvintele afectogene avand tmpuri de reactie mai mici decat cele neutre, s-au putut distinge o serie de fenomene interesante; de exemplu timpul de reactie pentru cuvintele afectogene ce au fost desemnate ca fiind negative a fost semificativ mai mare decat pentru cele pozitive.

Figura.

Timpi de reactie pentru cuvinte stimul desemnate pozitive negative sau neutre.

Sursa: MELISSA L.-H. VÕ et. Al, 2006